7,641 matches
-
înfrânt protestul politic al clasei mijlocii a societății socialiste nu doar prin represiune politică și militară (piața Tiananmen), ci și prin mobilizarea împotriva acesteia a unei clase mijlocii și superioare alternative, formată ca urmare a reformelor de transformare capitalistă a „socialismului” chinez. Revolta studenților chinezi în favoarea democrației politice a fost înfrântă în mai mare măsură de noii capitaliști chinezi decât de tancurile armatei comuniste. În Europa, cu excepția Ungariei și, parțial, a Iugoslaviei, comuniștii au fost mai puțin flexibili. Soluția gorbaciovistă s-
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Otoman. Japonia medievală a devenit o societate modernă ca urmare a unei tranziții coordonate politic în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, iar Rusia a devenit URSS tot ca urmare a unei tranziții coordonate politic, care a inventat socialismul ca formă de organizare socială și economică a societăților. La sfârșitul secolului XX, prăbușirea comunismului în societățile socialiste europene a condus la apariția unei tranziții speciale, care constă în trecerea de la socialism la capitalismul dezvoltat. Denumită „postcomunism”, ea a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a unei tranziții coordonate politic, care a inventat socialismul ca formă de organizare socială și economică a societăților. La sfârșitul secolului XX, prăbușirea comunismului în societățile socialiste europene a condus la apariția unei tranziții speciale, care constă în trecerea de la socialism la capitalismul dezvoltat. Denumită „postcomunism”, ea a fost masiv analizată și evaluată, iar concluziile au fost dintre cele mai diferite. Tranzițiile postcomuniste europene au fost tot atât de frecvent considerate un succes pe cât de des au fost privite drept un eșec. Desigur
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
2004). În măsura în care avea o opinie, intelectualitatea est-europeană avea una diferită. Principala preocupare a intelectualității est-europene, cel puțin la începuturile postcomunismului, era mai puțin legată de succesul unei forme de organizare economică și socială capitalistă măsurată în creșterea bunăstării populației față de socialism și mai de degrabă îndepărtarea cât mai rapidă și mai radicală de infrastructura instituțională a organizării socialiste a societății. Or, conform tuturor teoriilor și ideologiilor, esența acestei infrastructuri consta în două instituții: 1) proprietatea statului asupra capitalului; 2) intervenția statului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cât mai rapidă și mai radicală de infrastructura instituțională a organizării socialiste a societății. Or, conform tuturor teoriilor și ideologiilor, esența acestei infrastructuri consta în două instituții: 1) proprietatea statului asupra capitalului; 2) intervenția statului în formarea prețurilor. Îndepărtarea de socialism urma să constea, simplu, în două procese instituționale aflate la îndemâna clasei politice - privatizarea pe scară largă, un fel de inversare a naționalizării pe scară largă, prin care a fost construit socialismul - și abandonarea de către stat a administrării prețurilor, lăsate pe seama
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
capitalului; 2) intervenția statului în formarea prețurilor. Îndepărtarea de socialism urma să constea, simplu, în două procese instituționale aflate la îndemâna clasei politice - privatizarea pe scară largă, un fel de inversare a naționalizării pe scară largă, prin care a fost construit socialismul - și abandonarea de către stat a administrării prețurilor, lăsate pe seama pieței. Pe această bază teoretică, a fost elaborat un algoritm al tranziției către capitalism în două variante, una „bună” și una „mai puțin bună”, dar nu în întregime „rea”: așa-numita
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nu în întregime „rea”: așa-numita „terapie de șoc”, opusă „tranziției graduale” (Kornai, 1990). Deoarece era preocupată mai degrabă de anticomunism decât de succesul capitalismului, intelectualitatea tranziției postcomuniste, în mare măsură aceeași clasă mijlocie socialistă transferată fără mari schimbări din socialism în capitalism, s-a grăbit să identifice opțiunile organizării capitaliste cu cele ale dezmembrării comunismului. Puține exemple sunt la fel de ilustrative ca acela al veșnicei dezbateri românești în legătură cu „ritmul” și „autenticitatea” tranziției socioeconomice către capitalism, ale cărei teme fundamentale nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
există diferențe notabile între tranzițiile bazate pe terapia de șoc și cele graduale, în materie de rezultate, dar mai ales prin faptul că, în prezent, tranzițiile postcomuniste sunt privite ca succese sau eșecuri ale capitalismului, și nu ale renunțării la socialism. Dintre cei trei factori care, potențial, diferențiază societățile dezvoltate și cele nedezvoltate (Stiglitz, 2001) - informația, cunoașterea și capitalul social și organizațional -, nici unul nu este strict legat de postcomunism. Iată-ne în situația lui Monsieur Jourdain, care a aflat că vorbește
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
proză fără să o știe. Prea preocupați să luptăm împotriva comunismului, am ajuns în capitalism fără să fim conștienți de asta. Este adevărat, tot ce am reușit să facem până acum este un capitalism subdezvoltat, chiar mai puțin dezvoltat decât socialismul pe care l-am părăsit cu un deceniu și jumătate în urmă. Dar este capitalism, iar el a apărut și s-a format în societatea românească prin aportul altor categorii sociale, ceva mai „revoluționare” decât clasa mijlocie a fostei societăți
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unei clase naționale de capitaliști de talie globală. Foarte târziu, abia după un deceniu, a înțeles Occidentul această miză specială, continuare a confruntării politice anterioare a războiului rece. Gorbaciov fusese un utopist, care mai credea încă în potențialul socioeconomic al socialismului. Dimpotrivă, urmașii lui s-au dovedit a fi suficient de pragmatici pentru a opune unei clase de capitaliști occidentali o clasă de capitaliști ruși, egali ca putere și resurse și la fel de abili în competiția pentru dominația globală. Germania de Est
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
for International Studies, University of California, Berkeley. Deacon, Bob, 1993, „Developments in East European Social Policy”, în Catherine Jones (coord.), New Perspective on Welfare State in Europe (pp. 177-197), Routledge, Londra. Dixon, John; Shik Kim, Hyung, 1992, „Social Welfare under Socialism”, în Dixon John, David Macarov (coord.), Social Welfare in Socialist Countries (pp. 1-8), Routledge, Londra, New York. Dogan, Mattei, 1988, „Introduction: Strains on Legitimacy”, în Mattei Dogan (coord.), Comparing Pluralist Democracies: Strains on Legitimacy (pp. 1-20), Westview Press, Boulder, Londra. Dogan
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Expert, București. Zamfir, Cătălin, 2000, „Politica socială în România în tranziție”, în Elena Zamfir, Ilie Bădescu, Cătălin Zamfir (coord.), Starea societății românești după 10 ani de tranziție (pp. 13-33), Editura Expert, București. Zamfir, Elena; Zamfir, Cătălin, 1999, „Politica socială în socialism”, în Cătălin Zamfir (coord.), Politici sociale în România: 1990-1998 (pp. 21-34), Editura Expert, București. Sursele datelor utilizate în analiză World Values Survey 1993 (WVS 1993) - cercetare realizată în 1993 de Institutul de Cercetare a Calității Vieții pe un eșantion de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Paul F. Whiteley, Social Capital and European Democracy (pp. 167-191), Routlegde, Londra. Turner, Johnatan A., 2000, „The Formation of Social Capital”, în Partha Dagsupta, Ismail Serageldin (coord.), Social Capital: A Multifaceted Perspective (pp. 95-146), World Bank, Washington. Verdery, Katherine, 2003, Socialismul: ce a fost și ce urmează, Editura Institutul European, Iași. Voicu, Bogdan; Voicu, Mălina, 2003, „Volunteering in Central and Eastern Europe: One of the missing links?”, în Bogdan Voicu, Horațiu Rusu (coord.), Globalization, European Integration, and Social Development in European
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
impactului psihologic, social și cultural al progresivei implementări a acestor metode în câmpul muncii. Conține lista Rapoartelor către Clubul de la Roma, în ordine cronologică. În continuare, voi denumi „comunism” regimul politic totalitar rezultat din dominația politică a partidului comunist și „socialism” forma de organizare socială și economică ce a rezultat din tranziția coordonată de acesta. Altfel spus, comunismul este un regim politic, în vreme ce socialismul e o formă de organizare a societății. Ignorarea acestei diferențe a produs până acum destule confuzii ca să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cronologică. În continuare, voi denumi „comunism” regimul politic totalitar rezultat din dominația politică a partidului comunist și „socialism” forma de organizare socială și economică ce a rezultat din tranziția coordonată de acesta. Altfel spus, comunismul este un regim politic, în vreme ce socialismul e o formă de organizare a societății. Ignorarea acestei diferențe a produs până acum destule confuzii ca să nu ținem seama de ea măcar de acum încolo. Este nedrept pentru mulți intelectuali est-europeni să îl considere pe Kornai drept purtătorul de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
spre deosebire de toate celelalte tipuri de evaluare, avea un puternic efect de stimulare a învățării, deci de creștere a eficienței proceselor instructiv formative, a randamentului școlar al elevilor. De altfel, în multe sisteme educative vestice, dar și din fosta lume a socialismului real, precum Iugoslavia din acea vreme, se ajunsese la introducerea curentă a acestei forme de evaluare în școala de masă, cu efecte încurajatoare. Ne-am decis, prin urmare, să testăm teoria și practicile educative aferente în sistemul nostru de învățămînt
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
libertatea religiei, a presei, cea de opinie, de asociere, libertatea procesiunilor și a demonstrațiilor. Organizațiile care se opuneau guvernului nu aveau dreptul la asociere și organizare. Noua Constituție arăta că România era într-un proces de tranziție de la capitalism la socialism 405. Mecanismul aplicării articolelor Tratatului de Pace Între timp, în octombrie 1947, guvernul Groza înființase o Comisie interdepartamentală pentru aplicarea Tratatului de Pace. Ministrul de Externe, Ana Pauker, prezida comisia, dar operațiile de rutină erau lăsate în grija doctorului Simion
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sau dacă a preluat puterea doar din motive personale 717. Deși nu dispun de dovezi certe, specialiștii tind mai curînd să creadă că a preferat un comunism de tip național și un partid exclusiv românesc, care să conducă țara către socialism 718. Deși era naționalist, Gheorghiu-Dej știa că nu poate avea succes decît dacă păstrează relații strînse cu Moscova. Pe 30 august, "Agerpres" a publicat un articol dedicat aniversării a 8 ani de la eliberarea României de sub fascism, în care meritul răsturnării
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
meritul răsturnării dictatorilor fasciști era atribuit Armatei Sovietice 719. Și în noua Constituție, adoptată pe 24 septembrie, se recunoștea rolul jucat de Moscova în instituirea noului stat democratic. Menirea acestui document era să călăuzească România, prin perioada de tranziție, către socialism, cînd avea să fie concepută o nouă constituție. Prin acest document, Marea Adunare Națională era desemnată ca fiind unicul organ legislativ, cu reprezentanți aleși din patru în patru ani. Toate organizațiile muncitorești aveau dreptul să-și prezinte candidați pentru alegeri
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
produse alimentare și bunuri de consum a redus, de asemenea, rezistența pasivă a muncitorilor și țăranilor la colectivizarea forțată și dezvoltarea industriei grele prevăzute în Planul Cincinal. Noua direcție părea să ofere consumatorului cîteva din roadele promise de tranziția către socialism și acest lucru era foarte important pentru Gheorghiu-Dej, care urmărea aplicarea unui model stalinist în România. Adoptînd noua direcție, el putea submina atît rezistența noncomuniștilor, cît și a membrilor de partid la stilul de guvernare 732. În sfîrșit, noua direcție
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de la Moscova, din luna octombrie a anului precedent, acesta vorbise despre sentimentul tuturor românilor de "apartenență la o singură familie"733. La cuvîntarea de pe 23 August, el arătase că PMR este partidul tuturor românilor, care are sarcina de a construi socialismul în România, în folosul tuturor românilor. "Obiectivul istoric al partidului și obiectivul național al României au fost proclamate ca fiind unul și același"734. Anunțurile cu privire la noua direcție au intensificat ostilitatea dintre Legația Americană și regimul de la București. În toamna
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
CSN 5608/1. Noua politică urmărea același obiectiv, eliberarea statelor satelit de sub dominația sovietică. Ea lua, însă, în considerare evenimentele recent petrecute în Blocul Sovietic. Împăcarea lui Hrușciov cu Tito demonstra că Moscova acceptă faptul că există "diferite căi către socialism". Această concepție a ieșit, de altfel, în evidență la cel de-al XX-lea Congres al Partidului, care a avut loc la Moscova, între 14 și 25 februarie 1956. Cu această ocazie, Hrușciov l-a criticat pe Stalin pentru "crimele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
25 februarie 1956. Cu această ocazie, Hrușciov l-a criticat pe Stalin pentru "crimele" sale și pentru "cultul personalității". Statele Unite doreau să profite de acest nou spirit de moderație. Aparenta acceptare de către Moscova a mai multor căi de construire a socialismului permitea oarece schimbări în statele-satelit, iar CSN nu voia să rateze această ocazie de a promova independența și naționalismul în Europa de Est794. Prin CSN 5608/1 Administrația era nevoită să adopte, prin intermediul Congresului, noi legi care "să asigure flexibilitatea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
este vinovat de ruptura sovieto-iugoslavă. Iugoslavia nu deviase niciodată de la marxism-leninism, așa încît neînțelegerile dintre cele două țări nu-și aveau rostul 821. Faptul că Hrușciov sprijinea pluralismul socialist l-a încurajat pe Gheorghiu-Dej să conducă mai departe România către socialism. Moscova nu a scăpat din vedere conduita lui Gheorghiu-Dej. Hrușciov nu-l avea deloc la inimă. Îl considera un stalinist care sprijină China în strădaniile ei de a prelua de la sovietici controlul asupra mișcării comuniste, mai ales în Africa și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
înceapă pe 23 decembrie. Îl amînase de două ori, în 1954, încercînd în acest timp, să-și consolideze controlul asupra partidului. Cu ocazia Congresului, Gheorghiu-Dej și-a transmis mesajul pe tema comunismului național. Obiectivul național al României era tot construirea socialismului, dar aceasta avea să se înfăptuiască prin satisfacerea propriilor interese naționale, nu prin subordonarea acestora față de interesele lumii socialiste. România avea să coopereze cu alte state socialiste, dar această cooperare avea să se bazeze pe respectul reciproc, egalitatea în drepturi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]