7,897 matches
-
care era poziționat la sfârșitul sau la începutul frazei. În suedeza modernă, genitivul este reprezentat de terminația enclitică "-s", care se atașează postpus unui substantiv. În limba scrisă formală, era considerat corectă să se poziționeze marca de genitiv "-s" după substantiv, dar astăzi sunt folosite destul de des alte construcții gramaticale. Verbele sunt conjugate în funcție de timpul gramatical. Un grup de verbe (cele care se termină în "-er" la timpul prezent) creează în mod special modul imperativ (în general rădăcina verbului), dar la
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
verbului pe locul al doilea, dacă propoziția începe cu adverb, locuțiuni adverbiale sau fraze dependente (de exemplu "I dag går jag där" „Astăzi merg acolo”). Locuțiunile prepoziționale sunt poziționate conform ordinii loc - mod - timp, ca în engleză, iar adjectivele preced substantivul pe care îl modifică. În suedeză este prezentă și concordanța timpurilor în frază. Extras din "Barfotabarn" (1933), de Nils Ferlin (1898-1961):
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
durdulie, un aer jovial, un costum roșu și o atitudine tolerantă. Compania folosește aceeași imagine a lui Moș Crăciun în campaniile publicitare realizate cu ocazia sărbătorilor de iarnă din acel moment până în prezent. În „Dicționar onomastic românesc”, „Crăciun” este un substantiv, personificat în folclor ca Moș Crăciun. Romulus Vulcănescu prezintă legenda personajului: „Mitul arhaic al unui cioban-zeu-moș este transfigurat în mitul unui cioban demonic care refuză s-o primească pe Fecioara Maria să nască în staulul lui. Soția lui Crăciun (Crăciuna
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
versiunea Septuagintei iar Noul Testament a fost redactat în limba greacă, a făcut din aceasta o limbă de cult, dar și de cultură pan-europeană. Greaca, ca și multe alte limbi indo-europene, este o limbă flexionară "neaglutinantă" și "ne-ergativă". De exemplu, substantivele au cinci cazuri, trei genuri și trei numere, verbele au trei voci, trei persoane și trei numere ca și multe alte forme. Mai jos se află declinarea articolului hotărât în greaca veche: Greaca modernă nu are cazul dativ, cu excepția unor
Limba greacă () [Corola-website/Science/296850_a_298179]
-
caracteristici gramaticale, dar din cauza dezvoltării diferite uzul formelor moștenite variază. Spaniola este o limbă relativ flexionară, având conjugarea foarte complicată, în schimb lipsește aproape în întregime flexiunea celorlalte părți de vorbire. Se folosesc multe prepoziții și se pune adjectivul după substantiv. Spre deosebire de română, în spaniolă atât articolele hotărâte cât și cele nehotărâte sunt proclitice. Tipologia sintaxei este de obicei SVO, dar schimbările sunt comune. Astfel ca majoritatea limbilor romanice, în spaniolă se poate pierde pronumele personal, când nu este necesar din
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
limbii spaniole există trei modele de conjugare simple: Tabelul mai jos indică similarități în conjugarea cuvintelor derivate din latinescul între spaniolă și alte limbi romanice. Se poate observa că modelul flexiunii este aproape identic cu cel în portugheză. Spaniola are substantive care descriu obiecte concrete, grupuri și clase de obiecte, calități, sentimente etc. La fel ca în română, fiecare dintre ele poate să fie numărabil și nenumărabil și este sau masculin sau feminin. Se consideră că genul neutru a dispărut din
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
ele poate să fie numărabil și nenumărabil și este sau masculin sau feminin. Se consideră că genul neutru a dispărut din toate limbile romanice în afară de română, dar spaniola are o variantă a articolului hotărât neutru, "lo". "Lo" nu acompaniază un substantiv, dar poate preceda un adjectiv care are valoare de substantiv, pentru a exprima o idee generală, abstractă. Substantivele numărabile au formă separată pentru plural, indicată utilizând sufixul "-s". În general, în spaniolă se folosesc adjectivele și adverbele în același mod
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
masculin sau feminin. Se consideră că genul neutru a dispărut din toate limbile romanice în afară de română, dar spaniola are o variantă a articolului hotărât neutru, "lo". "Lo" nu acompaniază un substantiv, dar poate preceda un adjectiv care are valoare de substantiv, pentru a exprima o idee generală, abstractă. Substantivele numărabile au formă separată pentru plural, indicată utilizând sufixul "-s". În general, în spaniolă se folosesc adjectivele și adverbele în același mod ca în română și aproape fiecare altă limba indo-europeană. Adverbele
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
a dispărut din toate limbile romanice în afară de română, dar spaniola are o variantă a articolului hotărât neutru, "lo". "Lo" nu acompaniază un substantiv, dar poate preceda un adjectiv care are valoare de substantiv, pentru a exprima o idee generală, abstractă. Substantivele numărabile au formă separată pentru plural, indicată utilizând sufixul "-s". În general, în spaniolă se folosesc adjectivele și adverbele în același mod ca în română și aproape fiecare altă limba indo-europeană. Adverbele simple au, totuși, formă separată de adjective, creată
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
dinaintea articolelor "-lu", "-lji" și "-le/-li" neutru plural cade, înaintea celui din urmă uneori și la feminin plural. Articolul nehotărât feminin singular este "ună": "ună feată" „o fată”. Există unele diferențe între aromână și română atât în formarea pluralului substantivelor, cât și în declinarea acestora. Terminația la cazul nominativ singular și plural diferă uneori între aromână și română, dar unele diferențe privesc numai anumite graiuri: Observații: Declinarea cu articol nehotărât: Declinarea cu articol hotărât: În declinare este de remarcat: Gradele
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
exprimarea orei: "tu treile oare" „la ora trei”. Numeralul colectiv primește de asemenea articol hotătât ("shamintreilji cănj" „toți cei trei câini”), iar numeralul ordinal se formează din numeralul cardinal cu articolul hotărât: "shasile „al șaselea”, "noaulu „al nouălea”. În sintagma substantiv + adjectivul demonstrativ "atsel" + atribut adjectival, acesta poate folosit nu numai nearticulat, ci și articulat cu articol hotărât: "omlu atsel bun" sau "omlu atsel bunlu" „omul acela bun”. Formele pronumelui personal de persoana I și a II-a singular pentru exprimarea
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
fără mine”. Complementul direct exprimat prin pronume personal se folosește în general fără prepoziție: "nu ti voi tine" „nu te vreau pe tine”. Este mai frecventă decât în română anticiparea cu pronume personal formă neaccentuată a complementului direct exprimat prin substantiv, adică aceasta se face inclusiv atunci când este vorba de un nume de lucru: "Ună intrată n casă, o bagă chiatra sun limbă" „Cum a intrat în casă, pune piatra sub limbă”. Complementul de loc exprimat prin nume de localitate se
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
Infinitivul se folosește mai ales cu valoare substantivală. Cu valoare verbală se folosește mai puțin, în următoarele cazuri: Participiul se folosește și cu unele funcții diferite de cele din română: Una din particularitățile de topică se observă în sintagma cu substantiv articulat nehotărât folosit cu "alt, -ă": "altă ună bisearică" „o altă biserică”. Articolul hotărât este în general enclitic, dar nu totdeauna. La genitiv-dativ feminin singular, unele substantive pot primi articolul hotărât enclitic sau proclitic: ali feată" sau "a featiljei. La
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
cele din română: Una din particularitățile de topică se observă în sintagma cu substantiv articulat nehotărât folosit cu "alt, -ă": "altă ună bisearică" „o altă biserică”. Articolul hotărât este în general enclitic, dar nu totdeauna. La genitiv-dativ feminin singular, unele substantive pot primi articolul hotărât enclitic sau proclitic: ali feată" sau "a featiljei. La altele articolul este numai proclitic. Astfel sunt unele nume comune de persoană feminine (ali dadă" „mamei”) și numele proprii de persoană, atât feminine, cât și masculine: ali
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
sârbii refugiați din Imperiul Otoman, cu argumentul că "și pe aceștia [pe sârbi] îi socotim unguri. Astfel îi declarăm și pe ei, ca și pe celelalte naționalități care locuiesc în Regatul Ungariei, drept unguri, drept compatrioții noștri." În limba română substantivul "ungur" respectiv "ungurean" îi desemna de asemenea pe toți locuitorii "Țării Ungurești", indiferent de etnie. Receptarea principiilor Revoluției Franceze a dus la ideea că toți locuitorii Ungariei ar forma "națiunea politică ungară", fapt formulat în preambulul la Legea Naționalităților, nr.
Maghiari () [Corola-website/Science/296871_a_298200]
-
și exonimul de vlahi, "olahi" sau "valahi" (care în limbile popoarelor înconjurătoare însemna români : în Bulgaria, precum și în unele regiuni din Serbia (Timoc), Grecia, Macedonia și Cehia, exonimul acesta este utilizat încă astăzi). Refuzul multor istorici străini de a folosi substantivul « "" » sau adjectivul « "române" » pentru a desemna populațiile sau statele românești anterior anului 1859, este din punct de vedere istoric neîntemeiat, deoarece « "Români" » este atestat încă din sec. XVI, și deoarece adjectivele « "Germane" » sau « "Italiene" » sunt folosite curent de aceiași istorici
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
acest mod se obține prin aducerea verbelor predicative la forma așa-numită "-masu". De exemplu verbul 行く "iku" (merg) devine 行きます "ikimasu". Cînd predicatul este exprimat printr-un adjectiv "-i" sau este format copulativ printr-un adjectiv "-na" sau un substantiv, în modul acesta de politețe se adaugă cuvîntul です "desu" care este varianta de politețe a copulei だ "da" echivalentă cu "a fi." Astfel, în timpul unei consultații, pacientul îi poate spune doctorului 痛いです。 "itai desu." (Mă doare.). De observat ca
Limba japoneză () [Corola-website/Science/296903_a_298232]
-
prin sufixul -sama care e folosit pentru clienții firmei, pentru persoane de rang mult superior (dacă -sensei nu se poate aplica), sau pe plic după numele destinatarului. Tot ca element de politețe este adăugarea prefixelor onorifice o- sau go- la substantive. Numărul substantivelor care pot fi modificate astfel este destul de mare. Regula generală este ca la cuvintele de origine japoneză să se adauge お o-, iar la cele de origine chineză ご go- (amîndouă scrise în kanji 御, dar adesea lăsate
Limba japoneză () [Corola-website/Science/296903_a_298232]
-
-sama care e folosit pentru clienții firmei, pentru persoane de rang mult superior (dacă -sensei nu se poate aplica), sau pe plic după numele destinatarului. Tot ca element de politețe este adăugarea prefixelor onorifice o- sau go- la substantive. Numărul substantivelor care pot fi modificate astfel este destul de mare. Regula generală este ca la cuvintele de origine japoneză să se adauge お o-, iar la cele de origine chineză ご go- (amîndouă scrise în kanji 御, dar adesea lăsate în hiragana
Limba japoneză () [Corola-website/Science/296903_a_298232]
-
vocalice, stopului consonantic, accentului muzical al cuvintelor și nu în ultimul rînd intonației frazelor. Gramatica limbii japoneze, deși foarte diferită de cea a limbii române, este relativ ușor de stăpînit datorită caracterului ei regulat. Lipsa articolelor, genurilor și numărului la substantive și adjective, conjugarea relativ simplă a verbelor, fac ca efortul de memorizare să fie minim în ceea ce privește gramatica. Vocabularul, prin diversitatea lui deosebită, prin frecventa inexistență a unor echivalențe de sens între cuvintele japoneze și corespondentele lor din limba română, poate
Limba japoneză () [Corola-website/Science/296903_a_298232]
-
scenariu); "kūrūs" ← engl. „chorus” (cor) etc. c) nume de științe: "ğiyūlūğiyya" ← fr. „géologie”, it. „geologia” (geologie); "bătūlūğiyya" ← engl. „pathology” (patologie) etc. d) comerț și navigație: "bank" ← fr. „banque” (bancă); "fătūra" ← it. „fattura” (factura); "yaht" ← engl. „yacht” etc. Dacă la singular substantivele împrumutate sunt ușor de recunoscut, atunci când intră pe schema de plural intern nu li se mai poate identifica ușor originea: "fătūra" (factură), pl. "fawătīr". Coranul este exprimat în limba arabă și, în mod tradițional, musulmanii consideră limba arabă coranică ca
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
sufixe: /u/ pentru indicativ, /a/ pentru conjunctiv, vocala zero pentru apocopat și /an/ pentru modul energic. Imperativul preia terminațiile apocopatului, dar fără prefixe. Pasivul este marcat prin schimbarea [[vocală|vocalelor]] în interiorul [[verb]]ului: "šariba" (a bea) - "šuriba" (a fost băut). [[Substantiv]]ele din araba literară au Construcția genitivală se folosește pentru a determina un substantiv printr-o relație genitivală: "baytu-l-ğăr" „casa vecinului" ("bayt" „casă";"ğăr" „vecin"). Substantivele articulate primesc articolul proclitic /al-/, din care atât /a/ cât și /l/ pot fi
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
modul energic. Imperativul preia terminațiile apocopatului, dar fără prefixe. Pasivul este marcat prin schimbarea [[vocală|vocalelor]] în interiorul [[verb]]ului: "šariba" (a bea) - "šuriba" (a fost băut). [[Substantiv]]ele din araba literară au Construcția genitivală se folosește pentru a determina un substantiv printr-o relație genitivală: "baytu-l-ğăr" „casa vecinului" ("bayt" „casă";"ğăr" „vecin"). Substantivele articulate primesc articolul proclitic /al-/, din care atât /a/ cât și /l/ pot fi asimilate de sunetele din apropiere. Substantivele nedeterminate sunt marcate în general prin sufixul /-n
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
prin schimbarea [[vocală|vocalelor]] în interiorul [[verb]]ului: "šariba" (a bea) - "šuriba" (a fost băut). [[Substantiv]]ele din araba literară au Construcția genitivală se folosește pentru a determina un substantiv printr-o relație genitivală: "baytu-l-ğăr" „casa vecinului" ("bayt" „casă";"ğăr" „vecin"). Substantivele articulate primesc articolul proclitic /al-/, din care atât /a/ cât și /l/ pot fi asimilate de sunetele din apropiere. Substantivele nedeterminate sunt marcate în general prin sufixul /-n/, care se numește "tanwīn": nominativ: "walad" (un copil); acuzativ: "walad" (pe un
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
Construcția genitivală se folosește pentru a determina un substantiv printr-o relație genitivală: "baytu-l-ğăr" „casa vecinului" ("bayt" „casă";"ğăr" „vecin"). Substantivele articulate primesc articolul proclitic /al-/, din care atât /a/ cât și /l/ pot fi asimilate de sunetele din apropiere. Substantivele nedeterminate sunt marcate în general prin sufixul /-n/, care se numește "tanwīn": nominativ: "walad" (un copil); acuzativ: "walad" (pe un copil); genitiv: "walad" (unui copil). [[Adjectiv]]ele în araba literară au marcă pentru caz, număr, gen, așa cum au și substantivele
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]