8,615 matches
-
Rareș când turcii au început să jefuiască Moldova. Au stat în «Baltă» până la a 2-a jumătate a secolului XIX când în 2 etape au urcat pe terase. Primii au fost însurățeii între 1865-1867. Bătrânii au urcat și ei pe terasa când lunca a fost inundată complet. Primele înscrieri datează din sec.XV cel mai vechi datând din 15 iulie 1448 reprezentând un uric dat de domnul Moldovei fraților Cernat și Steful Ploscaru. Ulterior apar documente despre satele Bucești 1548 și
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
5 km și pe o lungime de 8 km pe direcția nord-sud. În vest se învecinează cu comună Suraia și Vulturu din județul Vrancea limitată de talvegul râului Siret. În nord limită traversează lunca Siret Bârlad după care urcă pe terasele din stanga Bârladului respectiv terasele geomorfologice « Ivești » pe această direcție localitatea se învecinează cu Umbrărești și Cudalbi. În est valea Călmățuiului unde e granița cu comună Grivița. În sud limită trece peste terasă Ivești și lunca Bârlad-Siret unde este comună Liești
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
o lungime de 8 km pe direcția nord-sud. În vest se învecinează cu comună Suraia și Vulturu din județul Vrancea limitată de talvegul râului Siret. În nord limită traversează lunca Siret Bârlad după care urcă pe terasele din stanga Bârladului respectiv terasele geomorfologice « Ivești » pe această direcție localitatea se învecinează cu Umbrărești și Cudalbi. În est valea Călmățuiului unde e granița cu comună Grivița. În sud limită trece peste terasă Ivești și lunca Bârlad-Siret unde este comună Liești. Suprafață localității este de
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
traversează lunca Siret Bârlad după care urcă pe terasele din stanga Bârladului respectiv terasele geomorfologice « Ivești » pe această direcție localitatea se învecinează cu Umbrărești și Cudalbi. În est valea Călmățuiului unde e granița cu comună Grivița. În sud limită trece peste terasă Ivești și lunca Bârlad-Siret unde este comună Liești. Suprafață localității este de aproximativ 90 km pătrați ---8955, 22 ha, din acest punc de vedere Iveștiul ocupă 5% din suprafața județului fiind o comună de mărime medie. Microregiunea geomorfologica a șesului
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
fost un curs vechi al Șiretului. În acest sector întâlnim belciuge , ostroave, balastiera Bucești-Ivești. Sectorul gridurilor din mijlocul luncii mai înalt și unde până în 1881 au existat vechile vetre de sat. Lunca Bârladului care ține de la gârla « Bârlovița » până la piciorul terasei Ivești. Microregiunea teraselor din stanga Bârladului este formată din 2 sectoare : Temperatura maximă absolută 40.5 grade Celsius la 25 iulie 1987 iar temperatura minimă absolută -33, 5 grade Celsius la 3 ianuarie 1985 cele două maxime reflectând caracterul temperat continental
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
vechi al Șiretului. În acest sector întâlnim belciuge , ostroave, balastiera Bucești-Ivești. Sectorul gridurilor din mijlocul luncii mai înalt și unde până în 1881 au existat vechile vetre de sat. Lunca Bârladului care ține de la gârla « Bârlovița » până la piciorul terasei Ivești. Microregiunea teraselor din stanga Bârladului este formată din 2 sectoare : Temperatura maximă absolută 40.5 grade Celsius la 25 iulie 1987 iar temperatura minimă absolută -33, 5 grade Celsius la 3 ianuarie 1985 cele două maxime reflectând caracterul temperat continental excesiv având o
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
pe an.precipitațiile pot fi sub formă de zăpadă și la nivel de grosime strat de zăpadă grosimea maximă este 1, 5metri. Crivatul produce fenomenul de spulberare a zăpezii. Vânturile -crivatul este principalul vânt, dar fragmentarea reliefului în microzona de terasă și de lunca creează brize locale observabile vară. Fenomenele meteorologice: Numărul mediu de zile cu roua într-un an este de 58, lunile cele mai cețoase sunt noiembrie decembrie și ianuarie, numărul mediu de zile cu brumă este de 16
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
când s-a creat pe DN 25 o oglindă de gheață care a oprit circulația auto. În ceea ce privește adâncimea pânzei freatice ea aprovizionează de la 3-4 metri adâncime lunca comună S-B cu apă foarte putin potabilă și 14-20 de metri adâncime terasele din stanga Bârladului unde apa capătă calități aproape potabile. Forajele făcute la I.A.S Ivești au interceptat 3 strate acvifere care încep de la 150 până la 229 de metri și care dacă ar fi captate ar da un debit de 12
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
care încep de la 150 până la 229 de metri și care dacă ar fi captate ar da un debit de 12 metri cubi pe oră.Izvoarele rar întâlnite în localitate având debite foarte mici, cu ape ușor mineralizate.Ele apar pe terase datorită intersecției pânzelor freatice prin eroziunea fluviala mai aleas în gârlelele Ciuslucu, Conacheasca și Bârlovița. Apele stătătoare sunt reprezentate prin mici petice de mlaștină întâlnite întâlnite în lunca Bârladului ca urmare a existenței pânzei freatice mai aproape de suprafață. Aceste mlaștini
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
deversare ușoară în Siret. Covorul vegetal este diversificat pe teritoriul localității; se întâlnesc plante aparținând provinciei est-europene, predominând elementele caracteristice stepei și silvostepei. Diferențierile covorului erbaceu de la un loc la altul sunt impuse de condițiile de sol, de ape, de terasă, lunca și dune de nisip. În zona luncii pe un sol aluvial și cu o pânză freatică aproape de suprafață apar porțiuni cu vegetație hidrofila. În porțiunile mai înalte ăla luncii apar pădurile din quernicee(Arhipoaia, Huzum). În ultimii 25 de
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
Vultureni, Bucești) au avut în perioadele critice astfel de așezări încât la locuri dosnice în apropierea resurselor de apă respectiv în lunca comună S-B. Fenomenul cel mai interesant este o dată cu stabilizarea politico-militară când satele vechi încep să roiască pe terasa din stanga Bârladului, la lumina tinzând către căile de comunicație, în cazul de față fiind vorba de drumul care unea localitatea de Galați, drum « inchetrit » pe vremea lui Mihai Sturdza. Practic pe cuprinsul celei de-a doua jumătăți a secolului XIX
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
căile de comunicație, în cazul de față fiind vorba de drumul care unea localitatea de Galați, drum « inchetrit » pe vremea lui Mihai Sturdza. Practic pe cuprinsul celei de-a doua jumătăți a secolului XIX oamenii au început să urce spre terasă. Planul de urbanism general eliberat în 95 a ținut cont de condiția fizico-geografică.Așezările umane de pe cuprinsul localității au preferat locuri însorite, expunerea fațadelor locuințelor găsindu-se spre sud. Modul cum se canalizează curenții de aer are importanță în amplasarea
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
XV-lea și secolelor al XVI-lea-al XVII-lea; situl de la Volintirești unde se află ruinele unui turn medieval și așa-numita „movila a lui Ștefan cel Mare”; și situl de la Șcheia, aflat la marginea sudică a satului, pe terasa Șiretului, ce conține vestigii din secolele al XV-lea-al XVI-lea. Alte patru obiective sunt clasificate că monumente de arhitectură și se alfa în satul Șcheia: (1810); un (secolul al XIX-lea); de la sfârșitul secolului al XIX-lea; și
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
de satul Comarna, lângă cantonul ocolului silvic cuprinde o cetate din perioada Latène și așezări din eneolitic (cultura Cucuteni, faza B), secolele al VIII-lea-al X-lea (Evul Mediu Timpuriu) și o alta din epoca medievală; și situl de pe „Terasa Prutului” (1 km sud-est de satul Osoi) cuprinde așezări din Halstattul târziu, secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și secolele al VIII-lea-al IX-lea (Evul Mediu Timpuriu). Celălalt obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este (1804) din
Comuna Comarna, Iași () [Corola-website/Science/301268_a_302597]
-
Moldovei este înconjurată de alte regiuni mult mai înalte spre sud și vest (Podișul Central Moldovenesc și Podișul Sucevei), ceea ce îi conferă un caracter de vastă depresiune ce se continuă și dincolo de Prut. Mai exact, Budăiul este așezat pe o terasă din stânga pârâului Bahluieț și a lacului artificial. În partea de nord se află dealul "Budăiul lui Rață" sau dealul "Rața", cu o altitudine de peste 160 m. Din localitatea Budăi izvorăște pârâul cu același nume, care se varsă în stânga pârâului Bahluieț
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
pârâului Bahluieț este transversală în raport cu orientarea generală a straturilor geologice, conducând la o asimetrie a profilului transversal. Astfel, versantul nordic al acestor două cursuri de apă prezintă o înclinație conformă cu înclinarea straturilor structurale, coborând în mai multe niveluri de terasă racordate prin pante domoale. Versantul sudic este orientat contrar înclinării straturilor, mai abrupt și afectat de procese de degradare a solului, având un aspect de cuestă. Pe teritoriul localității se află, ca principale formațiuni geografice, "Șesul Bahluiețului, terasele Bahluiețului, Șesul
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
niveluri de terasă racordate prin pante domoale. Versantul sudic este orientat contrar înclinării straturilor, mai abrupt și afectat de procese de degradare a solului, având un aspect de cuestă. Pe teritoriul localității se află, ca principale formațiuni geografice, "Șesul Bahluiețului, terasele Bahluiețului, Șesul Bahluiului, terasele Bahluiului și cuestele. " Relieful satului oferă terenuri de platou bune pentru agricultură, căi de comunicație și așezări, dar și zone de versanți cu pante accentuate și cu degradări care necesită lucrări de îmbunătățiri funciare. Clima are
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
prin pante domoale. Versantul sudic este orientat contrar înclinării straturilor, mai abrupt și afectat de procese de degradare a solului, având un aspect de cuestă. Pe teritoriul localității se află, ca principale formațiuni geografice, "Șesul Bahluiețului, terasele Bahluiețului, Șesul Bahluiului, terasele Bahluiului și cuestele. " Relieful satului oferă terenuri de platou bune pentru agricultură, căi de comunicație și așezări, dar și zone de versanți cu pante accentuate și cu degradări care necesită lucrări de îmbunătățiri funciare. Clima are un caracter continental de
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
totuși, că denumirea satului vine de la una dintre îndeletnicirile de bază ale localnicilor, și anume "butnăritul", producerea de butoaie.) din Valea Chisarului, locul unde s-au așezat întâi temeliile satului. Solurile caracteristice din teritoriu sunt reprezentate de cernoziomuri formate pe terasele Bahluiului și pe înălțimile sub formă de platouri colinare din partea superioară a coastei Bahluieț - Bahlui. Pe versanții cu pante accentuate apar soluri degradate în anumite proporții. Pe solurile din teritoriul localității se dezvoltă o vegetație reprezentată prin pajiști de silvo
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
sunt cateva grinduri joase și un ostrov alungit (șesul Velniței). În punctele de confluenta a pâraielor afluențe și a micilor rețele torențiale, sunt conuri de dejecție în miniatură, precum și acumulări deluvio-coluviale , aduse de spălările și șiroirile de pe versanți. Forme de terase fluviale sunt slab realizate în bazinul hidrografic al pârâului Dobrovăț. Teritoriul comunei Dobrovăț are o climă temperat-continentală, de nuanță excesivă(uneori, iarna frigul este deosebit de aspru, iar vară, desi rar, sunt călduri aproape tropicale). Totuși pădurea vastă moderează mult atât
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
aspră, cu scoică pisată, decorată cu pieptenele, de tip Răducăneni.” În epoca neolitică (5500 - 2500 î.e.n.) la triburile din interiorul arcului carpatic și la cele din est de munți lucrările de apărare completau protecția naturală oferită de pantele înălțimilor sau teraselor pe care erau situate așezările umane; elementul principal de apărare al așezărilor umane îl constituiau șanțurile. Unele așezări erau apărate de un sistem compus din două șanțuri paralele cu dimensiunile maxime de 2 - 2,5 m adâncime și 6 - 8
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
Vecinii: Relieful comunei e unul colinar, ca formă și înfățișare având variații de la lunca (Lunca Șiretului) până la podiș, partea cea mai înaltă se află în centrul satului Muncelul de Sus (320 m.). În partea de vest a comunei apare o terasă, cea a Moldovei, lucru ce face mai evident promontoriul dintre cele două ape (cea a Moldovei și a Șiretului), ce nu e altceva decât capătul dealului ce vine de la Suceava și care se termină aici, fiind delimitat de cele două
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
departe în județul Suceava la Dolhasca, Dolhești, Preutești și Fălticeni (unde se termină tot în DN2). Este străbătuta și de calea ferata Roman-Suceava, pe care este deservita de halta de călători Mogoșești și de stația Muncelu. Ocupă o parte din terasă inferioară precum și din terasă superioară a râului Siret, prin așezarea satului Mogoșești-Siret și ajunge la cota cea mai înaltă de 320 m față de nivelul Mării Negre în satul Muncelu de Sus. La est se mărginește cu comună Alexandru Ioan Cuza, la
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
la Dolhasca, Dolhești, Preutești și Fălticeni (unde se termină tot în DN2). Este străbătuta și de calea ferata Roman-Suceava, pe care este deservita de halta de călători Mogoșești și de stația Muncelu. Ocupă o parte din terasă inferioară precum și din terasă superioară a râului Siret, prin așezarea satului Mogoșești-Siret și ajunge la cota cea mai înaltă de 320 m față de nivelul Mării Negre în satul Muncelu de Sus. La est se mărginește cu comună Alexandru Ioan Cuza, la sud comună Hălăucești, județul
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
se împarte în trei sectoare: Vale, Deal și Vie. Relieful comunei este colinar că forma și înfățișare, având variații de la luncă-Lunca Siretului-până la podiș partea cea mai înaltă în centrul satului Muncelu de Sus (320 m) - precum și cu cele două terase ale Șiretului, aproape de același nivel cu lunca și care este inundabila, iar a doua este mai înaltă pe unde trece șoseaua județeană și calea ferata București-Suceava. Solul este brun-roșcat spre cernoziom degradat, iar în partea de către râul Siret și pește
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]