8,098 matches
-
spontan o stare de echilibru între faza lichidă și cea gazoasă. În starea de echilibru, numărul de molecule ce se vaporizează este egal cu numărul de molecule ce se lichefiază. Vaporii aflați în echilibru de fază cu lichidul se numesc vapori saturați, presiunea de vapori atingând în acest caz valoarea sa maximă formula 1, numită presiune de saturație a vaporilor. La temperatură constantă, presiunea de saturație a vaporilor este constantă și nu depinde de volumul recipientului în care se află substanța. Dacă
Presiune de vapori () [Corola-website/Science/308003_a_309332]
-
echilibru între faza lichidă și cea gazoasă. În starea de echilibru, numărul de molecule ce se vaporizează este egal cu numărul de molecule ce se lichefiază. Vaporii aflați în echilibru de fază cu lichidul se numesc vapori saturați, presiunea de vapori atingând în acest caz valoarea sa maximă formula 1, numită presiune de saturație a vaporilor. La temperatură constantă, presiunea de saturație a vaporilor este constantă și nu depinde de volumul recipientului în care se află substanța. Dacă volumul se mărește, o
Presiune de vapori () [Corola-website/Science/308003_a_309332]
-
ce se vaporizează este egal cu numărul de molecule ce se lichefiază. Vaporii aflați în echilibru de fază cu lichidul se numesc vapori saturați, presiunea de vapori atingând în acest caz valoarea sa maximă formula 1, numită presiune de saturație a vaporilor. La temperatură constantă, presiunea de saturație a vaporilor este constantă și nu depinde de volumul recipientului în care se află substanța. Dacă volumul se mărește, o parte din lichid se evaporă, și presiunea de vapori nu se modifică, atâta timp cât mai
Presiune de vapori () [Corola-website/Science/308003_a_309332]
-
molecule ce se lichefiază. Vaporii aflați în echilibru de fază cu lichidul se numesc vapori saturați, presiunea de vapori atingând în acest caz valoarea sa maximă formula 1, numită presiune de saturație a vaporilor. La temperatură constantă, presiunea de saturație a vaporilor este constantă și nu depinde de volumul recipientului în care se află substanța. Dacă volumul se mărește, o parte din lichid se evaporă, și presiunea de vapori nu se modifică, atâta timp cât mai există lichid. Când lichidul trece în totalitate în
Presiune de vapori () [Corola-website/Science/308003_a_309332]
-
numită presiune de saturație a vaporilor. La temperatură constantă, presiunea de saturație a vaporilor este constantă și nu depinde de volumul recipientului în care se află substanța. Dacă volumul se mărește, o parte din lichid se evaporă, și presiunea de vapori nu se modifică, atâta timp cât mai există lichid. Când lichidul trece în totalitate în fază gazoasă, atunci nu se mai măsoară presiunea de vapori, ci presiunea gazului. (Dacă volumul continuă să se mărească, gazul suferă o transformare izotermă, iar presiunea gazului
Presiune de vapori () [Corola-website/Science/308003_a_309332]
-
care se află substanța. Dacă volumul se mărește, o parte din lichid se evaporă, și presiunea de vapori nu se modifică, atâta timp cât mai există lichid. Când lichidul trece în totalitate în fază gazoasă, atunci nu se mai măsoară presiunea de vapori, ci presiunea gazului. (Dacă volumul continuă să se mărească, gazul suferă o transformare izotermă, iar presiunea gazului scade sub valoarea presiunii de saturație). Dacă volumul se micșorează, o parte din vapori se condensează, și presiunea de vapori nu se modifică
Presiune de vapori () [Corola-website/Science/308003_a_309332]
-
fază gazoasă, atunci nu se mai măsoară presiunea de vapori, ci presiunea gazului. (Dacă volumul continuă să se mărească, gazul suferă o transformare izotermă, iar presiunea gazului scade sub valoarea presiunii de saturație). Dacă volumul se micșorează, o parte din vapori se condensează, și presiunea de vapori nu se modifică. Procesul de condensare se produce doar sub o anumită temperatură, numită temperatură critică. Dacă în sistem se găsesc mai multe substanțe, presiunea măsurată în faza gazoasă este suma presiunilor parțiale ale
Presiune de vapori () [Corola-website/Science/308003_a_309332]
-
măsoară presiunea de vapori, ci presiunea gazului. (Dacă volumul continuă să se mărească, gazul suferă o transformare izotermă, iar presiunea gazului scade sub valoarea presiunii de saturație). Dacă volumul se micșorează, o parte din vapori se condensează, și presiunea de vapori nu se modifică. Procesul de condensare se produce doar sub o anumită temperatură, numită temperatură critică. Dacă în sistem se găsesc mai multe substanțe, presiunea măsurată în faza gazoasă este suma presiunilor parțiale ale substanțelor din sistem (legea presiunilor parțiale
Presiune de vapori () [Corola-website/Science/308003_a_309332]
-
temperatură, numită temperatură critică. Dacă în sistem se găsesc mai multe substanțe, presiunea măsurată în faza gazoasă este suma presiunilor parțiale ale substanțelor din sistem (legea presiunilor parțiale a lui Dalton, pentru gazele ideale): Existența echilibrului termodinamic dintre apă și vaporii de apă, va deveni presiunea o funcție a temperaturii: Presiunea aceasta dependentă de temperatură și de specificul substanței este numit presiunea vaporilor, putând fi observat în graficul alăturat curba presiunii, care se termină într-un punct critic. La ridicarea temperaturii
Presiune de vapori () [Corola-website/Science/308003_a_309332]
-
substanțelor din sistem (legea presiunilor parțiale a lui Dalton, pentru gazele ideale): Existența echilibrului termodinamic dintre apă și vaporii de apă, va deveni presiunea o funcție a temperaturii: Presiunea aceasta dependentă de temperatură și de specificul substanței este numit presiunea vaporilor, putând fi observat în graficul alăturat curba presiunii, care se termină într-un punct critic. La ridicarea temperaturii crește presiunea și densitatea vaporilor în aceeași măsură scade densitatea lichidului. Proprietatea apei și vaporilor prin creșterea continuă a temperaturii vor deveni
Presiune de vapori () [Corola-website/Science/308003_a_309332]
-
presiunea o funcție a temperaturii: Presiunea aceasta dependentă de temperatură și de specificul substanței este numit presiunea vaporilor, putând fi observat în graficul alăturat curba presiunii, care se termină într-un punct critic. La ridicarea temperaturii crește presiunea și densitatea vaporilor în aceeași măsură scade densitatea lichidului. Proprietatea apei și vaporilor prin creșterea continuă a temperaturii vor deveni tot mai asemănătoare, până la punctul critic când va deveni identică, când va exista o singură fază (vezi figura alăturată). La apropierea de punctul
Presiune de vapori () [Corola-website/Science/308003_a_309332]
-
și de specificul substanței este numit presiunea vaporilor, putând fi observat în graficul alăturat curba presiunii, care se termină într-un punct critic. La ridicarea temperaturii crește presiunea și densitatea vaporilor în aceeași măsură scade densitatea lichidului. Proprietatea apei și vaporilor prin creșterea continuă a temperaturii vor deveni tot mai asemănătoare, până la punctul critic când va deveni identică, când va exista o singură fază (vezi figura alăturată). La apropierea de punctul critic dispare căldura de evaporare apărând fluctuații a densității, care
Presiune de vapori () [Corola-website/Science/308003_a_309332]
-
necesare măsuri suplimentare de precauție cum ar fi creșterea presiunii și a temperaturii pentru a putea fi depozitat sau manipulat. Cantitatea principală produsă la nivel industrial este de 30%-40%, fiind optimizată pentru ușurința transportului și pentru a limita degajarea vaporilor de HCl. Soluțiile utilizate în scop casnic (în special la curățenie) în Statele Unite au o concentrație cuprinsă între 10% și 12%, menționându-se necesitatea diluării înainte de folosire. Aceleași valori sunt valabile și în Regatul Unit. Cei mai importanți producători la
Acid clorhidric () [Corola-website/Science/307993_a_309322]
-
mercurul (numai în absența oxigenului). Acidul poate fi folosit la curățirea metalelor (ruginei) prin îndepărtarea (oxizilor) de ex. de pe cupru: Un amestec al acidului clorhidric și acid azotic, numit "apă regală" atacă aurul: In contact cu pielea acidul produce arsuri, vaporii lui sunt de asemenea caustici. In cazul contactului cu acid se recomandă până la sosirea doctorului spălarea abundentă cu apă a pielii. De asemenea unele sapunuri continand o cantitate prea mare de soda caustica pot leza pielea si mai rau. Concentrația
Acid clorhidric () [Corola-website/Science/307993_a_309322]
-
inflamabil. R12 - Extrem de inflamabil. R14 - Reacționează violent cu apa. R15 - În contact cu apa degajă gaze extrem de inflamabile. R16 - Pericol de explozie în amestec cu substanțe oxidante. R17 - Inflamabil spontan, în contact cu aerul. R18 - La utilizare, poate forma amestec (vapori - aer) inflamabil/exploziv. R19 - Poate forma peroxizi explozivi. R20 - Nociv prin inhalare. R21 - Nociv în contact cu pielea. R22 - Nociv prin înghițire. R23 - Toxic prin inhalare. R24 - Toxic în contact cu pielea. R25 - Toxic prin înghițire. R26 - Foarte toxic prin
R- și S-text () [Corola-website/Science/308134_a_309463]
-
Posibil risc de efecte dăunătoare asupra copilului nenăscut, în timpul sarcinii. R64 - Poate provoca efecte dăunătoare asupra sugarilor hrăniți cu lapte matern. R65 - Nociv: poate provoca afecțiuni pulmonare prin înghițire. R66 - Expunerea repetată poate provoca uscarea sau crăparea pielii. R67 - Inhalarea vaporilor poate provoca somnolență și amețeală. R68 - Posibil risc de efecte ireversibile. Combinații de fraze R R14/15 - Reacționează violent cu apa și (se) degajă gaze extrem de inflamabile. R15/29 - În contact cu apa (se) degajă gaze toxice și extrem de inflamabile
R- și S-text () [Corola-website/Science/308134_a_309463]
-
combustibile. S18 - A se manipula și a se deschide recipientul cu prudență. S20 - A nu se consuma alimente și băuturi pe durata utilizării. S21 - Fumatul interzis pe durata utilizării. S22 - A nu inspira praful. S23 - A nu inspira gazul/fumul/vaporii/aerosolii [termenul(ii) corespunzător(i) se specifică de producător]. S24 - A se evita contactul cu pielea. S25 - A se evita contactul cu ochii. S26 - La contactul cu ochii, se spală imediat cu multă apă și se consultă medicul. S27 - A
R- și S-text () [Corola-website/Science/308134_a_309463]
-
care crește în perioada săptămânilor următoare, care creează certitudinea unei activități vulcanice.La data de 2 aprilie se produce erupția, la început o explozie freatică cauzată de contactul magmei fierbinți cu pânza de apă freatică care apare sub formă de vapori fierbinți de apă, formându-se în apropierea piscului o crăpătură lungă de 1,5 km. In următoarele două săptămâni, au loc erupții mai mici de cenușă vulcanică, seismografele înregistrând sute de cutremure. Prin metoda carbonului radioactiv, au fost găsite resturi
Pinatubo () [Corola-website/Science/307497_a_308826]
-
, din limba latină "cumulus" (grămadă) și "nimbus" (nor de furtună), este un nor dens, înalt, ascoiat cu furtuni și instabilitate atmosferică, format din vapori de apă sub acțiunea unui vânt ascendent. Norii se pot forma izolat, grupați sau de-a lungul unui front atmosferic rece sub forma liniilor de furtuni (eng. squall line). Acești nori sunt capabili să formeze fulgere și alte fenomene severe
Cumulonimbus () [Corola-website/Science/306581_a_307910]
-
este maximă, iar după slăbirea curenților ascendenți, nicovala norului începe să se destrame transformându-se în nori cirrus denși (spissatus cumulonimbogentus), iar marea masa a norului aflată la altitudini medii se transformă în nori altocumulus. Norii cumulonimbus sunt formați din vapori de apă, până la nivelul superior de îngheț. Vaporii de apă purtați de curenții ascendeți se transformă în picături, iar când pătrund în stratul superior îngheață devenind grindină, fulgi de zăpadă, măzăriche. Particulele tot mai mari, înghețate, nemaiputând fi susținute de
Cumulonimbus () [Corola-website/Science/306581_a_307910]
-
norului începe să se destrame transformându-se în nori cirrus denși (spissatus cumulonimbogentus), iar marea masa a norului aflată la altitudini medii se transformă în nori altocumulus. Norii cumulonimbus sunt formați din vapori de apă, până la nivelul superior de îngheț. Vaporii de apă purtați de curenții ascendeți se transformă în picături, iar când pătrund în stratul superior îngheață devenind grindină, fulgi de zăpadă, măzăriche. Particulele tot mai mari, înghețate, nemaiputând fi susținute de curenții de aer ascendenți, cad, iar în cădere
Cumulonimbus () [Corola-website/Science/306581_a_307910]
-
zeci de kelvini) pot fi considerate constante. La temperaturi relativ mici, efectele cuantice devin importante. În timpul schimbărilor de fază, de exemplu la fierberea apei, deși în sistem se introduce căldură, temperatura nu se schimbă. Căldura introdusă determină transformarea apei în vapori. Căldura necesară pentru transformarea de fază este numită "căldură latentă" și este dată de relația: sau unde "m" este masa inițială, iar "m" masa finală a noii faze. La modificarea presiunii, "C" se schimbă. De obicei "C" nu se schimbă
Căldură () [Corola-website/Science/306704_a_308033]
-
cu densitatea sării lichide. Ca aplicație la această observație privind fizica solară, observată în paralel cu Sir Norman Lockyer, este că stratul solar exterior nu are consistența materiei în stare lichidă sau solidă, dar poate fi compusă din gaze și vapori. Frankland și Lockyer au descoperit de asemenea heliul. În 1868 au observat în spectrul solar prezența unor linii luminoase de culoare galbenă, care nu corespundeau nici unei substanțe cunoscute. Ei au atribuit, din acest motiv, aceste substanțe ipotetice denumirea de HELIUM
Edward Frankland () [Corola-website/Science/307806_a_309135]
-
rezerve mari de cărbune cum sunt China sau Africa de sud, pentru acest procedeu, se poate utiliza ca materie primă cărbune măcinat și amestecat cu apă pentru a obține o suspensie.. Acest mod de reformare este o combinație dintre reformarea catalitică cu vapori de apă și oxidare parțială în scopul măririi randamentului. Astfel ca materie primă, se poate utiliza methanol sau orice fel de hidrocarbură respectiv amestec de hidrocarburi (gaz metan, benzină, motorină, etc.). În acest caz cele două procedeuri se combină în
Fabricarea hidrogenului () [Corola-website/Science/307810_a_309139]
-
poate utiliza methanol sau orice fel de hidrocarbură respectiv amestec de hidrocarburi (gaz metan, benzină, motorină, etc.). În acest caz cele două procedeuri se combină în așa fel, încât avantajele oxidării parțiale (degajarea de căldură) completează avantajele reformări catalitice cu vapori de apă (un grad mai mare de extragere de hidrogen). Reformarea autotermă are loc în condițiile unei precise dozări a alimentării cu aer și abur. Apar pretenții mai mari privind catalizatorii utilizați, deoarece trebuie să corespundă atât cerințelor reacției dintre
Fabricarea hidrogenului () [Corola-website/Science/307810_a_309139]