8,156 matches
-
lui, care au refuzat să-i asculte povețele, sunt încremeniți sub o stană de piatră, din vremea când semăna macul. Baba îl avertizează asupra pericolului ce-l așteaptă, spunându-i feciorului că a sădit mac pentru a împiedica răpirea fetelor. Viteazul este convins că nimeni nu e-n stare să-mi sfarme mâna mea tare de aur. Ajungând la casa zmeului, vede o mulțime de fete frumoase, surori gemene, având părul "cu totul și cu totul de aur". Păsămite era fata
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
istețimii: "se-nvoiește să-i fie soție numai dacă îi răspunde la niște întrebări". Atunci ea își dă seama că "numai cu ajutorul calului și cu vasele Mumii-pădurii n-ar fi răpus el pe zmeu, de n-ar fi fost și viteaz din fire. Îl primi dar de bărbat și cununându-se cu dânsul, după legea domnilor și-a-mpăraților, cu alai de la-mpărăția socru-su și de la crăiia tată-su ... Macul este folosit în multe ritualuri cu funcție apotropaică, împotriva vrăjitoarelor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în SUA, Indianapolis din părinți emigranți din Ardeal fostă Austro-Ungaria. Părinții emigraseră în SUA în anul 1913. În anul 1926 vine în țară împreună cu familia, în comuna Tirimia - jud. Mureș unde părinții au fost agricultori. Este elev al liceului „Mihai Viteazul” din Târgu Mureș (premiant), iar între anii 1940-1946 urmează cursurile Facultății de Medicină din București ca elev al Institutului Sanitar Militar, unde a fost șeful promoției. Stagiile de extern și intern le-a făcut în clinicile prof. dr. N. Lupu
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
personaje, împărțind oamenii în buni și răi, moralizează câteodată plictisitor, deși la vremea apariției nu le-a lipsit succesul. Este vorba de peripețiile unor copii sau adolescenți aflați în situații ieșite din comun - luptele din întâiul război mondial (Suflete de viteji), răpiri, naufragii, regăsiri spectaculoase (Sandu și Sanda, Fetița schimbată) -, de călătorii în peisaje exotice (Unchiul meu Adam, Șerban și Uragan în avion, Mica Robinson) sau de întâmplări din viața de toate zilele (Sărmanul Adrian, Copilul nimănui). Câteva scrieri se inspiră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
Primul poet, București, [1922]; Bucuria copiilor, Craiova, 1922; Din lumea Islamului. Turcia Junilor turci, pref. N. Iorga, București, 1922; România văzută de departe, București, 1922; Colina îndrăgostiților, București, 1923; Clopotul fermecat, București, 1925; Of și Țepeluș, București, 1925; Suflete de viteji, București, 1925; Haplea, cu desene de Mihai Iordache, București, 1926; Minuni din jurul nostru (în colaborare cu Dumitru Stoica și Petre Puchianu), Craiova, 1927; Comoara cu povești, cu ilustrații de Dragoș, București, 1927; În tinerețe sau la bătrânețe?, București, 1927; Haplea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
să nu ocolească nici un spațiu pentru desfășurarea acțiunii (terestru, aerian, marin) și punând mereu accent pe mesajul ideologic. T. are și o obsesie a minuțiozității: bunăoară, notează consecvent ora, ziua, anul evenimentului relatat. Personajul său preferat pare a fi Mihai Viteazul, model eroic, acoperind, ca figură exemplară, cărțile sale cele mai importante: Brazdă și paloș și Vulturul (I-IV, 1971-1974; Premiul „Ion Creangă” al Academiei RSR). Preconiza, de altfel, o „sinteză a veacurilor”, intitulată Gesta valachorum, care ar fi cuprins, pe lângă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
un lucid jurnalist de război ori un obiectiv „cronicar eroic”, cu obsesia detaliului, ca în „cronica” dedicată Războiului pentru Independență, în care sunt urmărite atacurile de la Plevna, Vidin, Smârdan. Tot pentru un ideal, Unirea, se va sacrifica și „Vulturul” - Mihai Viteazul, configurat într-o frescă amănunțită, cu personaje istorice reale ori inventate, cu dragoste și „revoluții”, diplomație și bătălii, strategii și intrigi, unde singurul dușman al protagonistului pare a fi timpul scurt în care trebuie să realizeze imposibilul. Tetralogia Vulturul este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
și alinare. Dacă dinozaurul este agresiv, atunci sugerează frica de a îmbătrâni sau reaua-voință a celor mai în vârstă. Dragon Dragonul este, în legende și basme, paznicul comorii. Este adesea terifiant și încarnează, prin excelență, monstrul ce trebuie învins de viteaz, prinț sau erou. În vis, simbolizează supunerea față de o autoritate implacabilă (limbajul alegoric utilizează termenul «dragon» pentru a evoca tiranul) sau obstacolul major ce se ridică împotriva celui ce visează, împiedicându-l să își atingă scopul. Arată dificultatea sarcinii care
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
demonstrat pentru recunoașterea și garantarea drepturilor românilor înscrise în programul politic al Partidului Național Român. Sediul societății brașovene găzduiește, în octombrie-noiembrie 1918, adunările Marelui Sfat al Țării Bârsei în vederea organizării plecării la Marea Adunare de la Alba Iulia. Portretele domnitorului Mihai Viteazul, simbol al unității naționale a tuturor românilor, ale lui Decebal și Traian au împodobit sălile unde se desfășurau întruniri. Printre membrii societății s-au numărat personalități ilustre ale culturii naționale: George Barițiu, Andrei Mureșanu și Iacob Mureșianu, Tiberiu Brediceanu, Vasile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286134_a_287463]
-
61/digibook/index.php). Acasă TV. Antena 1. Antena 3. As. "Atitudinea" (publicație online: www.atitudinea.ro). AUBLLR. AUI. "Azi". B1 TV. Bălăiță, G., Lumea în două zile (ediția a VII-a), Iași, Polirom, 2004. Bălcescu, N., Românii sub Mihai-Voievod Viteazul, Chișinău, Litera, 1998. Bratosin, D., Elemente de dinamica pământurilor, București, Editura Academiei Române, 2002. "Bursa". CADE. Calitatea vieții. Revistă de politici sociale, Institutul de cercetare a calității vieții, București, Editura Academiei Române, 2004. "Capital". CLR. CN. Codicele Voronețean, ediție critică, studiu filologic
[Corola-publishinghouse/Science/85034_a_85820]
-
lovească Neamurile pentru a le cîrmui cu un toiag de fier. Înainte de măcel cheamă toate păsările cerului să fie gata pentru marele ospăț al lui Iahwe cum ne amenință la 19,18-19: ,,ca să mîncați carnea împăraților, carnea căpitanilor, carnea celor viteji, carnea cailor și a călăreților, și carnea a tot felul de oameni, slobozi și robi, mici și mari! Am văzut fiara și împărații pămîntului și oștile lor, adunate ca să facă război cu cel ce șade călare pe cal și cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și criobolium, adică sacrificatorul de taur sau berbec cum apare pe coiful de la Coțofeneștii Bacă-ului. În realitate termenul se referă la un ritual vechi arimin prin care era prins viu un taur sălbatic cu ajutorul unei arme - poate arcan - iar viteazul avea dreptul că îl călărească înainte de a-l sacrifica. În timp acest ritual a primit mai mult un caracter mitic în care sacrificiul taurului, autorul creației era un simbol al regenerării naturii în totalitatea ei. Sacrificiul nu era o jertfă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de zi, redactat într-un stil patetic, prin care aducea omagiul său și exprima recunoștința țării pentru armata de eroi, care a fost jertfită în această supremă incercare. El nu se sfiește să declare că vina înfrângerii nu o poartă vitejii soldați români, ci aceia care i-au băgat în luptă, fără să fi avut informații exacte și i- au condus în mod greșit. Această aluzie clară la adresa germanilor i-a indispus pe aceștia, împotriva mareșalului conducător. El a început
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
de zi, redactat într-un stil patetic, prin care aducea omagiul său și exprima recunoștința țării pentru armata de eroi, care a fost jertfită în această supremă incercare. El nu se sfiește să declare că vina înfrângerii nu o poartă vitejii soldați români, ci aceia care i-au băgat în luptă, fără să fi avut informații exacte și i- au condus în mod greșit. Această aluzie clară la adresa germanilor i-a indispus pe aceștia, împotriva mareșalului conducător. El a început
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
sunt buni este altă problemă." "Nici eu nu înțeleg perfect ce-i aia privatizare, dar asta facem." "Pe raza municipiului Cluj-Napoca nu sunt permise decît cifrele în limba română." "Cei care acum 400 de ani au tăiat capul lui Mihai Viteazul se află acum la conducerea țării." " Problema este de o importanță deosebită, așa că s-a solicitat o amînare." " A spus ieri un adevăr total fals." "Vă felicit că ați ajuns la acest eveniment unic, care se repetă la fiecare 4
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
obține licența, predă, din 1920, la Școala Normală de Învățători din Grădiștea, județul Vlașca. În toamna anului 1921 este detașat la București, ca asistent al lui Mihail Dragomirescu la Facultatea de Litere și Filosofie; obține și transferul la Liceul „Mihai Viteazul” în septembrie 1925, fiind profesor definitiv începând cu anul școlar 1933-1934. O perioadă funcționează și la Liceul „Sf. Andrei”. În 1924 își susține doctoratul cu o lucrare despre comicul lui I. L. Caragiale. În 1918 și 1919 figurează ca prim-redactor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289987_a_291316]
-
Sf. Andrei”. În 1924 își susține doctoratul cu o lucrare despre comicul lui I. L. Caragiale. În 1918 și 1919 figurează ca prim-redactor la revista „Letopiseți”, condusă de Dragoș Protopopescu, iar în 1936 îndrumă publicația școlară „Licăriri” a Liceului „Mihai Viteazul”. La „Săgetătorul”, „Omul liber” și „Viitorul” deține rubrici de cronică literară sau dramatică. Comentarii critice, diverse articole, intervenții polemice vor apărea și în „Adevărul literar și artistic”, „Convorbiri literare”, „Excelsior”, „Flacăra”, „Mișcarea literară”, „Mugurul”, „Preocupări literare”, „Ramuri”, „Revista Fundațiilor Regale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289987_a_291316]
-
al lui Robin Saunders, 2004 (antrenor B.F.A., în probele de sprint), tehnica de realizare a probelor de viteză este analizată pe „cele cinci componente”, în care sunt incluse: „timpul de reacție”, „capacitatea de demaraj”, „accelerarea pentru obținerea vitezei maxime”, „menținerea vitezei orizontale”, „încetinirea (decelerația)”. Din punctul nostru de vedere alergarea în probele de 100 m este o alergare ce se caracterizează, în primul rând, prin armonia repetării ciclice a unității fundamentale (pasul simplu/dublu de alergare). Modificările privesc structurarea pe faze
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
imperceptibil, în procesul de urmărire al unei curse de alergare pe 60 sau 100 mp. 2.6.3. Faza accelerării pure După lansarea de la start urmează faza de accelerare care are drept obiectiv creșterea vitezei execuției mișcărilor până în momentul atingerii vitezei maxime, ea ține din porțiunea situată între 25-30 m până la 60-70 m. În această fază creșterea vitezei de deplasare este dată de creșterea treptată a frecvenței și lungimii pașilor printr-un efort de voință. Pentru a facilita o accelerare mai
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
să fie mai mari de 4 zile. Durata pauzei depinde în principal de posibilitățile de revenire ale fiecărui atlet în parte, dar și de ceea ce se urmărește să se realizeze în fiecare antrenament. Astfel, atunci când în antrenament se urmărește dezvoltarea vitezei maxime și se folosesc tempouri de cursă și suntem aproape de săptămâna competițională, pauzele de revenire sunt mai lungi, iar în perioadele pregătitoare de început, când se urmărește dezvoltarea rezistenței de viteză, când competiția nu este așa de aproape, pauzele sunt
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
și în plan propagandistic. EUGEN NEGRICI SCRIERI: Mecanicul și alți oameni de azi (în colaborare cu Francisc Munteanu), București, 1951; Povestiri, București, 1955; Străinul, București, 1955; Setea, București, 1958; Cuba, teritoriu liber al Americii, București, 1962; Columna, București, 1968; Mihai Viteazul, București, 1969; Moartea lui Ipu, București, 1970; Puterea și adevărul, București, 1973; Actorul și sălbaticii, București, 1975; Pe aici nu se trece, București, 1976; Profetul, aurul și ardelenii, București, 1976; Judecata, Iași, 1984; Passacaglia, București, 1989; Cutia de ghete, Ploiești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
s-a concentrat în studiul Ion ăl Mare (1963). Cercetările lui A. privind cântecul bătrânesc se divid în două etape. Celei dintâi, cuprinsă între anii 1950 și 1964, îi corespund primele cercetări de teren, studiul amintit, culegerea Vechi cântece de viteji (1956) și Balade populare românești (I-III, 1964; Premiul „B. P. Hasdeu” al Academiei Române). În cursul acestei etape, A. a cules în toate județele câmpiei dunărene și a înregistrat pe bandă peste 600 de balade. Descoperirea unora dintre cei mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
și alte studii și note de folclor românesc alese din anii 1975-2000, București, 2001; Despre obârșii... et quibusdam aliis, Craiova, 2003. Culegeri, antologii: Ion ăl Mare, București, 1963; Balade populare românești, I-III, introd. edit., București, 1964; Vechi cântece de viteji, București, 1956 (în colaborare cu Gheorghe Ciobanu); Cântece și jocuri din Muscel, București, 1964 (în colaborare cu Paula Carp); Toma Alimoș. Balade populare românești, I-II, București, 1967; Cântece bătrânești, București, 1974; Capodopere ale literaturii populare românești, îngr. și pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
cu Paula Carp); Toma Alimoș. Balade populare românești, I-II, București, 1967; Cântece bătrânești, București, 1974; Capodopere ale literaturii populare românești, îngr. și pref. Florea Firan, Craiova, 2003. Repere bibliografice: Emilia Comișel, Al. Amzulescu și Gh. Ciobanu. „Vechi cântece de viteji”, REF, 1957, 1-2; Ioan Șerb, „Balade populare românești”, GL, 1965, 12; Al. Dobre, „Balade populare românești”, REF, 1967, 2; Șerban Cioculescu, „Cântece bătrânești”, RL, 1976, 23; Streinu, Pagini, V, 420-422; N. Constantinescu, Al. I. Amzulescu, „Cântecul epic eroic. Tipologie și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
aparatului politic, face să curgă secvențe de viață verosimilizate artistic, care funcționează ca niște rachete purtătoare pentru mesajul de propagandă prezentat neostentativ. Dacă ne uităm prin palmaresul scenaristic al lui Titus Popovici - Valurile Dunării, Setea, Străinul, Pădurea spân‑ zuraților, Mihai Viteazul, Puterea și Adevărul, Cu mâinile curate, Actorul și sălbaticii, Lumini și umbre, Secretul lui Bachus, Mircea... -, constatăm că avem de-a face cu cel mai eficient propagandist prin manipulare al cinematografiei socialiste și, de fapt, cu cel mai influent cineast
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]