8,047 matches
-
motive de apărare a trecătorii Poartă Meseșului și a întregului ținut împotriva invaziilor tătare și turcești au apărut fortificații medievale cu rol complex, urmele unor asemenea cetăți medievale pastrandu-se la Almas, Moigrad și Simleul Silvaniei. Numele voievodului Valahiei Mihai Viteazul, primul domn care a reușit unirea celor trei țări române, se leagă de istoria Salajului prin bătălia de la Guraslau, la 3 august 1601. Pe o măgura din acea zonă, un impunător monument veșnicește memoria celui care a împlinit cel dintâi
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
Dio Cassius făcea regelui dac următorul portret elogios: "Era foarte priceput în ale războiului și iscusit la faptă, știind să aleagă prilejul pentru a-l ataca pe dușman și a se retrage la timp. Abil în a întinde curse, era viteaz în luptă, știind a se folosi cu dibăcie de o victorie și a scăpa cu bine dintr-o înfrângere, pentru care lucru el a fost mult timp un potrivnic de temut al romanilor". Pe un vas funerar descoperit la Sarmizegetusa
Decebal () [Corola-website/Science/296674_a_298003]
-
care dorea astfel să dețină controlul traficului pe Dunăre. Otomanii au numit Giurgiul "Yergöğü". Fiind un oraș fortificat, Giurgiul a jucat un rol important în războaiele frecvente dintre români și turci pentru controlul Dunării, în special în încercările lui Mihai Viteazul de a stăvili atacurile turcești, iar mai apoi în războaiele ruso-turce. În 1659 Giurgiul a fost ars din temelii. În 1829 zidurile și fortificațiile au fost complet distruse, astfel că singura apărare care-i mai rămânea era castelul amplasat pe
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
Codex latinus” în anul 1395. Pe scara timpului, oameni de seamă ai Țării Românești au legat istoria de orașul Giurgiu. Cetatea a atins apogeul în vremea lui Mircea cel Bătrân. De ea sunt legate nume ca Vlad Țepeș și Mihai Viteazul. Cucerit în anii 1417-1420, orașul, împreună cu teritoriul înconjurător, a fost transformat în raia turcească timp de aproximativ 400 de ani. Bazele realizării orașului actual au fost puse după războiul ruso-turc din 1828-1829, realizându-se, în anul 1830, primul proiect de
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
Gara fluvială, Căpitania portului, Portul Giurgiu și faleza, Ruinele combinatului chimic, Teatrul Valah, Muzeul de Istorie, Galeria de Arte, Mănăstirea Sf. Nicolae, Mănăstirea Sf. Gheorghe, Catedrala Adormirea Maicii Domnului, Bisericile Sf. Gheorghe, Înălțarea Eroilor, Smârda, Romano-Catolica, parcurile din oraș Mihai Viteazul cu fântâna arteziană, Alei cu numeroasele statui ale eroilor din război și a lui Mihai Eminescu, numeroasele statui din oraș Vlad Țepeș, Zeița Diana, Zeul Apolo, statuia Libertății, monumentele eroilor. Gara feroviară Giurgiu prima din România, Gara fluvială Giurgiu Port
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
La Călugăreni, localitate istorică al cărei nume a depășit de mult granițele țării, se poate vizita podul de peste Neajlov, reconstituit în anii 1934-1935 în cinstea victoriei asupra turcilor. El are la capete 4 efigii de bronz reprezentând capul lui Mihai Viteazul și stema țării din acea vreme. Tot la Călugăreni este crucea lui Mihai monument ridicat în anul 1993 cu prilejul sărbătoririi a 400 ani de la urcarea pe tronul Țării Românești a lui Mihai Viteazul. Cel mai de seamă monument din
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
de bronz reprezentând capul lui Mihai Viteazul și stema țării din acea vreme. Tot la Călugăreni este crucea lui Mihai monument ridicat în anul 1993 cu prilejul sărbătoririi a 400 ani de la urcarea pe tronul Țării Românești a lui Mihai Viteazul. Cel mai de seamă monument din această zonă este mânăstirea Comana construită în anul 1462 de Vlad Țepeș și refăcută de Radu Șerban Basarab în anii 1588-1589. La Herăști se află un frumos palat cunoscut sub numele de „Casa de
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
anul 1504 "Episcopia Râmnicului - Noul Severin", fapt remarcat și de Paul de Alep care notează că în peregrinările sale a găsit aici o "„reședință episcopală”". Vechi documente istorice, aflate în custodia arhivei Academiei Române și specificațiilor din "Condica Episcopiei Râmnicului", Mihai Viteazul, domnul "primei uniri a românilor" din toate provinciile, s-a născut la Drăgoești. La Proieni pe malul drept al Oltului, el și-a serbat nunta cu Doamna Stanca într-o veche biserică ortodoxă. O serie de mănăstiri și așezări monahale
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
închisoare, scrie în ziarul "Timpul" din 12 septembrie 1882: "„Cozia, unde e înmormântat Mircea I, cel mai mare domn al Țării Românești, acela sub care țara cuprindea amândouă malurile Dunării până-n mare, Cozia, unde e îmormântată familia lui Mihai Vodă Viteazul, un monument istoric aproape egal în vechime cu țara, ce-a devenit? Pușcărie?”". "„...cu un cal cu aproape patru picioare, cari deși avea în aparență patru picioare întregi bietul cal, în realitate cu unul se servea de mare nevoie”" . a
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
a trebuit să facă față încartiruirilor de trupe imperiale și apoi luptelor confesionale dintre locuitorii orașului. Circa 100 de archebuzieri sași din Orăștie au participat în anul 1595 la oastea lui Sigismund Bathory, care a venit în sprijinul lui Mihai Viteazul, imediat după Bătălia de la Călugăreni. În toamna anului 1602 generalul Gheorghe Basta a încartiruit în oraș 400 de soldați imperiali, care s-au dedat la numeroase jafuri și omoruri. Instaurarea dominației habsburgice în Transilvania va însemna obligații în plus pentru
Orăștie () [Corola-website/Science/296883_a_298212]
-
poemei. Scoate, la 5 aprilie 1894, ziarul "Lumina" în care republică o mare parte a operei sale poetice și din care aflăm că la 18 mai 1894 ia parte la manifestările politice, adresându-se studențimii adunate în jurul statuii lui Mihai Viteazul, din Piața Universității. Întreprinde alături de Cincinat Pavelescu, Constantin Castilli și alți discipoli un maraton al bicicliștilor pe ruta București - Brașov, sub privirile amuzate ale bucureștenilor aflați pe Șoseaua Kiseleff. Acest eveniment a fost consemnat de Gala Galaction, mult mai târziu
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
oastea. A crescut considerabil numărul slujitorilor direcți ai domnitorului care participau în armata. I-a organizat în cete de câte 1000 de oameni, fiecare cuprinzând patru steaguri. În fruntea unităților a numit cadre permanente-căpitani și hotnogi. O parte erau călăreți-"viteji"- ce asigurau pe timp de pace pază curților domnești, iar în timp de război, avea la dispoziție pedeștri-voinicii- ce se ocupau cu paza cetăților, iar în lupta, formau nucleul principal al oastei. Oștenii dispuneau de arc, sulița, sabie, iar ca
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
îl ucide pe Iacob Heraclid și a prădat Pocutia. Fiind alungat de Alexandru Lăpușneanu și de turci, s-a refugiat în Polonia, unde a fost decapitat de polonezi. Bogdan Lăpușneanu a încheiat tratate de supunere cu polonezii. Ioan Vodă cel Viteaz s-a confruntat cu boierimea. Aliat cu cazacii zaporojeni, îi învinge pe turci la Jiliștea. Este ucis de turci în luptele ulterioare. Iancu Sasul a dus o politică fiscală grea, lapusnenii revoltandu-se. Este ulterior ucis la Liov în 1582
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
structurare doreau Europa centrală, iar Rusia să se afirme. În Țările Române, boierii erau nemulțumiți din cauza prezenței a boierilor greci care obțineau poziții cheie în instituții. A apărut astfel o boierime ostilă, care îl va susține pe noul domnitor, Mihai Viteazul. Tânăr negustor de vite și giuvaiericale, a urcat în ierarhie, devenind în 1588 ban mic de Mehedinți, și apoi stolnic. În timpul domnitorului Ștefan Surdul a devenit postelnic în 1591 și mare aga în 1592. În 1593, un document arată că
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
știa că otomanii nu puteau fi înfrânți la loc deschis, și a ales o poziție în care nu îngăduia o prea mare desfășurare de forțe-pe drumul spre București, lângă văile mlăștinoase, ale Neajlovului și ale Câlniștei, în satul Călugăreni. Mihai Viteazul a avut sub comanda sa cel mult 10.000 de militari și un parc de artilerie compus din 8 tunuri mari de câmp. Cronica oficială vorbește de 6.000 de munteni și 1.000 de unguri.Sinan Pașa avea sub
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
-a zecea parte din produse-dijma. Prestau muncă gratuită pe lotul de pământ oferit de boier sau întrețineau podurile și drumurile de pe moșie, reparau morile și iazurile, lucrau în construcții. Plăteau birul și prestau slujbe și domnitorului. În timpul domniei lui Mihai Viteazul, serbii erau legați de glie. Erau folosiți robi la munci, care erau fie țigani, fie tătari. Țiganii erau vânduți de boieri că sclavi, dăruiți de domnitor sau capturați în războaie. Chiar Ștefan cel Mare a adus cu el câteva mii
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
moșii și alte venituri, ca Mircea cel Bătrân care a construit mănăstirile Cozia și Cotmeana. Și boierii au ctitorit mănăstiri, precum Craoiovestii. Mănăstirile erau scutite de dări și erau autonome. Dacă la început călugării își alegeau egumenii, în timpul lui Mihai Viteazul, se adună soborul bisericesc care stabilea regluli clare, iar viață monahală intrase într-un lung declin. În timpul domnitorului Radu cel Mare, biserica a fost reorganizată, aducându-l pe fostul patriarh Nifon care să clarifice raporturile dintre domnitor și mitropolie. Au
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
referire la organizarea orășenească a comunității, condusă de un județ și de 12 pârgari. În oraș au avut proprietăți numeroși boieri și dregători, dintre aceștia cei mai de seamă au fost "Goleștii, Izvoranii, Cantacuzinii, Craioveștii", dar și doi domnitori, Mihai Viteazul (1593-1601) și Neagoe Basarab, acesta din urmă construind între 1512 și 1521 la Pitești curtea voievodală. Pe baza unei mărturii scrise, datând din anul 1640, se vorbea despre numeroasele biserici, dar și de cele 200 de case care adăposteau circa
Pitești () [Corola-website/Science/296932_a_298261]
-
În antichitate, pe locul actualei cetăți s-a aflat castrul roman Apulum. Orașul a fost între anii 1541 și 1711 reședința principilor Transilvaniei și astfel capitala politică a Principatului Transilvaniei. Între 1595-1596, sub Sigismund Báthory, respectiv între 1600-1601, sub Mihai Viteazul, a fost reședința conducătorului politic al Moldovei, Transilvaniei și Țării Românești, aflate în uniune personală. La 1 decembrie 1918 a fost locul de desfășurare a Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, care a legitimat popular unirea Transilvaniei și a Banatului
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
al administrației Regatul Ungariei din Transilvania, colonizat cu sași și devenit reședință a Episcopiei Catolice a Transilvaniei, iar mai apoi drept capitală a Principatului Transilvaniei. În documentele medievale redactate în limba slavonă orașul apare sub numele "Bălgrad" (Cetatea Albă). Mihai Viteazul și-a făcut intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599, primind cheile fortăreței de la episcopul Dumitru Napragyi, stabilindu-și reședința în Palatul Principilor. Numele orașului a fost asociat ulterior cu dezideratul de unitate a românilor, desăvârșită la 1
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
1918. Acvila cruciată, capul de bour și leii rampanți sunt simbolurile tradiționale pentru provinciile României, a căror unitate s-a desăvârșit în anul 1918. Acvila cruciată aflată pe coroana murală semnifică rangul de capitală a Principatelor Unite în timpul lui Mihai Viteazul și este semnul distinctiv adoptat pentru toate localitățile, foste capitale ale românilor, în decursul istoriei. Coroana murală cu șapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu reședință de județ. Numeroase izvoare atestă, înainte de a ne fi fost
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
lui Ștefan Báthory, de fratele acestuia, Cristofor Báthory, iar apoi de Sigismund Báthory, fiul lui Cristofor. Autoritatea centrală a principelui a fost consolidată, iar drepturile Dietei au fost restrânse. În anul 1584 atât Aron Vodă, domnul Moldovei, cât și Mihai Viteazul, domnul Țării Românești, au recunoscut suzeranitatea lui Sigismund Báthory, ceea ce a însemnat prima unire politică a Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești. La 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul a intrat în Alba Iulia, realizând unirea politică a Transilvaniei, Moldovei și Țării
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
fost restrânse. În anul 1584 atât Aron Vodă, domnul Moldovei, cât și Mihai Viteazul, domnul Țării Românești, au recunoscut suzeranitatea lui Sigismund Báthory, ceea ce a însemnat prima unire politică a Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești. La 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul a intrat în Alba Iulia, realizând unirea politică a Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești sub cârmuirea sa. Cheile orașului i-au fost înmânate de episcopul Demetrius Napragyi, cel care deținea funcția de cancelar al Transilvaniei. La 7 octombrie 1698 a
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
Iulia funcționează un bazin olimpic de înot, precum și mai multe baze sportive moderne, piste pentru biciclete etc. Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” este primul liceu românesc din Transilvania, fiind înființat în februarie 1919. Până în 1948, s-a numit „Mihai Viteazul” iar din 1960 se numește Liceul Horia Cloșca și Crișan. Primarul municipiului Alba Iulia este Mircea Hava, ales în iunie 2012. Componența Consiliului Local Alba Iulia (21 de consilieri) ales în 10 iunie 2012 este următoarea: În Alba Iulia își
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
situată în ansamblul arhitectural al porții a 3-a a cetății, Palatul Apor, Palatul Principilor, Universitatea 1 Decembrie, Obeliscul ridicat în memoria lui Horea, Cloșca si Crișan, Traseul Celor Trei Fortificatii - incluzand Poarta Castrului Roman, Statuia Ecvestra a Voievodului Mihai Viteazul, Monumentul inchinat memoriei lui Avram Iancu, Monumentul Custozza, Biserica de lemn a primei mitropolii ortodoxe a Ardealului ctitorita de voievodul Mihai Viteazul, Busturile Regelui Ferdinand si al Reginei Maria etc. În interiorul Catedralei Încoronării se află două importante lucrări de artă
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]