7,560 matches
-
fără muncă, căci ea, materia, ucide vieți! TRĂIM ZILE AMARE Oamenii zilelor noastre au doar numai palme: ovaționează, creier ioc! Prins în vâltoarea vieții într-un avânt tineresc, încrezător și neînfricat, visam un cer senin și un țărm cu raze, zări și zile înstelate. Vrăjit de acest vis ardea în pieptul meu dorul urcușului tot mai sus, chemare cerească. Acum, împovărat de greul anilor mulți și ostenit, nu mai pot surâde revărsărilor sufletești de altădată și privesc înapoi. Decepție-o lume
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
uliți de sat. Erau cosânzene cu bucle de lună; Prin crânguri haiducii de fier viforoși, Și vuiet de bucium și lacrimi de doină, Sihastre altare și cruci de strămoși. Și-n țara aceea de vremi îngropată, Vegheau voievozii pe-ntinsele zări: Ștefan la Suceava, Mihai înspre Turda, La Olt, Domnul Tudor si vajnici străjeri. Mai spune legenda că anii trecură Și-acel colț de țară a fost invadat, De hoarde străine ,de lege și datini, Hienele morții, de-un neam blestemat
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ar fi cimitire De morți fără cruce și fără de scut.” (Legenda Nicadorilor de Simion Lefter) Suntem dezrădăcinați. Omul, zidire dumnezeiască, izvor continuu de apă lină, nu mai curge în matca sa. Ochiul său limpede, cu care scruta văzduhul și sfredelea zări, s-a ofilit. Departe, tot mai departe, frumuseți divine se afundă, înstrăinându-l pe om de rostul său și de Creatorul său, Dumnezeu, Tatăl Atotștiitorul, Făcătorul Cerului și al Pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor. Catapeteasma neamului nostru creștin se clatină
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de celui des poèmes. "841 * Blaga laissera également à la postérité quelques essais qui n'ont pas été publiés durant să vie : Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVII-lea ( La pensée roumaine en Transylvanie au XVIIIe siècle, 1966), Zări și etape (Horizons et étapes, 1968), Experimentul și spiritul matematic (L'expérience et l'esprit mathématique, 1969), Isvoade (Notes, 1972), Ființa istorică (L'être historique, 1977), Încercări filosofice (Essais philosophiques, 1977). La critique roumaine a découvert et a fait publier
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
code poétique. La constante du poème reste pourtant să beauté formelle. Pour montrer ce propos, nous citons ci-dessous un poème intitulé Via/La vigne : Via Via a-nnebunit de-atâta spor de verde ea suge din pământ întregul dor de zări și pare că-i locaș de crude cugetări din care niciun bob discursul nu îl pierde Dar bolta s-a-ndesit nimic nu se mai vede căci cerul ei a-nchis avânt spre depărtări și gustul de ecou prin vai și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
slove mici, stângace și subțiri. (Cresc amintirile) (Blaga, 2010 : 39) [...] j'ai gratté soigneusement dans l'écorce d'un arbre mon nom avec de petites lettres, gauches et minces. (Leș souvenirs grandissent) (Miclău, 1978 : 167) [...] de ți-aș strigă în zare numele i-aș auzi ecoul răsfrânt de bolta cerului. (Sus) (Blaga, 2010 : 48) [...] îl me semble que și je criais à l'horizon ton nom j'en entendrais l'écho reflété contre la voûte du ciel. (Au sommet) (Miclău, 1978
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de urna? (Lângă un fluture) (Blaga, 2010 : 390) Iubita Runa, draga mea, n-am fi crezut că într-o zi această cu putință ar fi: c-un strigat să atingem Luna. [...] Ce fericire ai dori să ne-o strigam în zare, Runa? Alege țipatul ce-i vrednic să ni-l întoarcă-n noapte Luna. (Madrigal) (Blaga, 2010 : 460) [...] que la Lune me porte secours pour que j'arrive à ta demeure. (Chanson dans la nuit) (Miclău, 1978 : 515) A-t-il dormi sous
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
și fulgi) (Miclău, 1978 : 231) ; " Vino, sfârșit, așterne cenușă peste lucruri. " " Viens, ô fin, recouvre de cendre leș choses. Un om se-apleacă peste margine/Un homme se penche sur le bord) (Miclău, 1978 : 267) ; " scrumul abătut pieziș din alte zări " " [leș] cendres obliques des horizons " (Sfanțul Gheorghe bătrân/Saint Georges vieux) (Miclău, 1978 : 439) ; " scrum de clorofila " " cendre de chlorophylle " (Portret/Portrait) (Miclău, 1978 : 519). On observe que le terme générique " cendre " couvre le sémantisme des mots roumains " spuza ", " scrum
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
-s ?/Et leș montagnes où sont-elles ?) (Romanescu, 1998 : 9) ; " se frământa în mătasa-i/un păianjen " (" une araignée s'agite dans să soie ") " Une araignée s'agite/Dans să toile dentelée " (Visătorul/La rêveuse) (Romanescu, 1998 : 32) ; " sub ocrotirea limpede a zării " (" sous la protection clăire de l'horizon ") " protégé par leș plis de lumière " (Noapte/La nuit) (Romanescu, 1998 : 33) ; " alunec în amintire " (" je glisse dans le souvenir ") " Le souvenir m'habille. " (Amintire/Souvenir) (Romanescu, 1998 : 43) ; " Ochi atotînțelegător era iezerul
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Lucian Blaga, Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 110. 1605 Idem, p. 110-111. C'est nous qui soulignons. 1606 Blaga utilise souvent des noms formés à l'aide du suffixe " -iște " : " zariște " (dérivé du nom " zare ", littéralement : " horizon ") ; " rariște " (dérivé de l'adjectif " rar " " rare ") le nom fait référence à un endroit dans le bois où la végétation est rare, c'est-à-dire une clairière ; " ceriște " (dérivé du nom " cer " " ciel ") le nom fait référence, probablement, à
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
câteva trupuri contorsionate. Acest cap, departe de a fi senin-apolinic așa cum consideră Petre Popescu-Gogan, concentrează simbolic dramatismul creației, a emergenței propriei sale opere din neant. Sculptorul realizează o aparentă cezură între capul poetului, a cărui privire se proiectează vizionar în zare, și blocul de piatră, stânca pe care sunt înlănțuite prometeic trupurile, corpul propriei sale creații. Sculptorul reia mitul lui Prometeu -, vehiculat în literatura și iconologia romantică -, al geniului pedepsit pentru cutezanța sa, însă îl deturnează simbolist. Corpurile înlănțuite, cărora Mircea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid!”(Eminescu). (exclamație patetică); „O, te-admir, progenitură, de origine romană!”gradație (climax): cunoaștere progresivă (ascendentă): „O, te văd, te-aud, te cuget, tânără și dulce veste.” (M. Eminescu) „Mă uit la vulturul din zare Cum zboară puternic și lin Acum e cât corbul de mare Cât pumnul abia, cât albina Și-n urmă-l Înghite lumina...” - hiperbolă: exagerearea expresiei (mărind imaginea); „Sălbatecul vodă e-n zale și fier și zalele zuruie crunte...” (G. Coșbuc
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
altora sugrumă vraja nepătrunsului ascuns În adâncimi de Întuneric, dar eu, eu cu lumina mea sporesc a lumii tainăși-ntocmai cum cu razele ei albe luna nu micșorează, ci tremurătoare mărește și mai tare taina nopții, așa Îmbogățesc și eu Întunecata zare cu largi fiori de sfânt mister și tot ce-i nențeles se schimbă-n nențelesuri și mai mari sub ochii meicăci eu iubesc și flori și ochi și buze și morminte...” Teoria filosofică a lui Blaga este ulterioară momentului scrierii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
niciodată subiectul nu va ajunge pe această cale la un adevăr absolut. Demersul pozitivist, rațional, „sugrumă vraja”, diminuează trăirile inefabile implicate. Pe această cale, spre „lumea mea”, metafora „corola de minuni” cunoaște substituiri multiple: „a lumii taină”, „taina nopții”, „Întunecata zare”. „Lumina” poetului, bazată pe un asemenea demers cognitiv se opune „luminii altora”. Ea adaugă un nou spor de „nențeles” peste „a lumii taină”, „taina nopții”, „Întunecata zare”. Îmbogățirea Întunecatei zări „cu largi fiori de sfânt mister” reprezintă revelația asupra unei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
metafora „corola de minuni” cunoaște substituiri multiple: „a lumii taină”, „taina nopții”, „Întunecata zare”. „Lumina” poetului, bazată pe un asemenea demers cognitiv se opune „luminii altora”. Ea adaugă un nou spor de „nențeles” peste „a lumii taină”, „taina nopții”, „Întunecata zare”. Îmbogățirea Întunecatei zări „cu largi fiori de sfânt mister” reprezintă revelația asupra unei lumi ce se recrează mereu, schimbânduse „-n nențelesuri și mai mari”. Izvorul tainelor, minunilor, vrajei, misterului se află „În flori, În ochi, pe buze ori morminte”. Dacă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
minuni” cunoaște substituiri multiple: „a lumii taină”, „taina nopții”, „Întunecata zare”. „Lumina” poetului, bazată pe un asemenea demers cognitiv se opune „luminii altora”. Ea adaugă un nou spor de „nențeles” peste „a lumii taină”, „taina nopții”, „Întunecata zare”. Îmbogățirea Întunecatei zări „cu largi fiori de sfânt mister” reprezintă revelația asupra unei lumi ce se recrează mereu, schimbânduse „-n nențelesuri și mai mari”. Izvorul tainelor, minunilor, vrajei, misterului se află „În flori, În ochi, pe buze ori morminte”. Dacă prima frază poetică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
moartea. Motivul blagian al luminii, opus celui al Întunericului, are În poezia „Eu nu strivesc...” o altă semnificație. Lumina sugerează aici puterea limitată a rațiunii omenești de a cunoaște lumea, În vreme ce Întunericul este depozitarul misterului exprimat prin „taina nopții”, „Întunecata zare” și „morminte”. Lumina poetului este lumina iubirii. Ea aruncă un nou văl de mister peste zonele cunoașterii. „... așa Îmbogățesc și eu Întunecata zare cu largi fiori de sfânt mister...” Poezia „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” trebuie privită
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a rațiunii omenești de a cunoaște lumea, În vreme ce Întunericul este depozitarul misterului exprimat prin „taina nopții”, „Întunecata zare” și „morminte”. Lumina poetului este lumina iubirii. Ea aruncă un nou văl de mister peste zonele cunoașterii. „... așa Îmbogățesc și eu Întunecata zare cu largi fiori de sfânt mister...” Poezia „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” trebuie privită și din perspectiva că ea reprezintă o confesiune lirică a poetului. Ea se Înscrie pe linia unei arte poetice. Dincolo de semnificațiile filosofice, poezia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Ion Pillat: Aci sosi pe vremuri comentariu „La casa amintirii cu-obloane și pridvor, Păianjeni zăbreliră și poartă și zăvor. Iar hornul nu mai trage alene din ciubuc De când luptară-n codru și poteri și haiduc. În drumul lor spre zare Îmbătrâniră plopii. Aci sosi pe vremuri bunica-mi Caliopi. Nerăbdător bunicul pândise de la scară Berlina legănată prin lanuri de secară. Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, și din berlină Zări subțire-o fată În largă crinolină. Privind cu ea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ș” devinte mai puțin aspru urmat de „e”. Se poate vorbi la Eminescu despre un așa numit simbolism fonetic, chiar dacă În poemul „Luceafărul” este mai puțin evident. Alternanța consoanelor sonore „l” și „r” din strofa: „Privea pe mare cum pe zări Răsare și străluce Pe mișcătoarele cărări Corăbii negre duce...” sugerează mișcarea apei; parcă auzim clipocitul valurilor mării. Particularități morfologice Substantivul adjectivul Edgar Papu remarcă predominanța substantivelor masculine În „Luceafărul”, aceasta fiind legată de problematica geniului. Dintr-o statistică realizată de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
admite că somnul e o presimțire a morții: „Iar ea vorbind cu el În somn, Oftând din greu suspină...” Prin somn, Cătălina intră În relație cu lumea nemuritoare, de fapt cu lumea de dincolo de moarte. 4.În strofa: „Privea În zare cum pe mări Răsare și străluce Pe mișcătoarele cărări / Corăbii negre duce...” există o bogată sugestie metaforică. Marea este o metaforă cu sensuri multiple. Adâncul misterios al mării este un permanent izvor al visului romantic. 5. Aspirațiile luceafărului către lumea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-bețisoare; -fișă de evaluare; exercițiul; -problemati Evaluare sumativă cardinalul unei mulțimi date. 3. Completarea șirului 0-5, crescător și descrescător cu numerele lipsă. 4. Ordonarea crescătoare a unor numere (4,2,5,0). 5. Scrierea vecinilor unor numere: ...2... ...4... ...1... zarea; -jocul didactic (“Care cifre au fugit?”) EVALUAREA FINALĂ A PROGRAMULUI DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT Instrumente de evaluare Nr. crt. Obiective de evaluare Probă orală Probă scrisă Muncă indepen dentă Joc didactic 1. Să recunoască numerele 1-5. 2. Să transcrie numerele naturale
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2145]
-
la 65 km nord-vest de municipiul Galați, reședința județului din care acum face parte. Regiunea întrunește condiții naturale favorabile vieții oamenilor, oferite de formele de relief, de rețeaua hidrografică, flora și fauna spontană abundente și diverse cândva, căile lesnicioase către zările mai largi, astfel încât teritoriul s-a constituit încă din străvechime într-un loc de obligatorie convergență umană, pe de o parte, de atracție și circulație a marilor fluxuri de neamuri străine doritoare de îmbogățire, pe de alta. Oamenii acestor locuri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
puteau năzui încă la o participare și implicare directă în sfera politicului rezervată exclusiv celor cu avere. Includerea și participarea țărănimii clăcașe, prin reprezentanți proprii, în Adunările Ad-hoc din 1857, a însemnat o încurajare a luptei și aspirației lor spre zări mai senine. Lupta și speranța urmau să-și găsească împlinirea în desființarea boierescului, deci încetarea obligației de a face zile de clacă pe moșiile proprietarilor, în înfăptuirea unei reforme agrare prin care țăranul eliberat să devină proprietar al pământului muncit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
repartizate 4.2. │- Conturile de trezorerie 4.3. │- Suma repartizata 4.5. │- Celelalte rubrici prevăzute de formular NOTĂ: În cazul în care se prezintă la viza Ordin de plată pentru alimentari de conturi, Borderoul centralizator al Dispozițiilor bugetare pentru reparți- zarea creditelor bugetare sau Borderoul centralizator al Ordinelor de plată pentru alimentari de conturi, prezența lista de verificare (CHECK-LIST) se va adapta corespunzător documentelor respective. ---------------- Anexă 1b) la normele metodologice a fost introdusă de pct. 10 al art. I din ORDINUL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149648_a_150977]