80,011 matches
-
descoperit funcționează diferit în funcție de ordinea în care sunt ele folosite. "A devenit repede clar că "ne-commutativitatea" înmulțirii (în general) mulțimilor cinematice în teoria cuantică era noua idee tehnică cu adevărat esențială din lucrare." Tipul special de înmulțire care s-a dovedit a fi necesar în aceste formule a fost descris cel mai elegant prin folosirea unui tip special de mulțime numit matrice. În situații normale nu contează ordinea în care se efectuează înmulțirea, însă înmulțirea matricilor nu este comutativă. În principal
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
A×B în general nu este egal cu B×A. (Lucrul esențial în teoria cuantică este faptul că a devenit important dacă într-un experiment se măsoară mai întâi viteza și abia apoi poziția și invers.) Folosirea matricilor s-a dovedit a fi un mod convenabil de a organiza informația astfel arătând clar și ordinea în care calculele trebuie efectuate, reflectând simbolic rezultatele neașteptate obținute în studiul lumii cuantice reale. Heisenberg a descris mecanica cuantică într-un mod folosit și anterior
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
electron de pe o orbită pe alta. Însă în scurt timp Schrödinger însuși a arătat că cele două teorii duc fundamental la aceleași rezultate în toate situațiile. Apoi Dirac a pus ideea ne-comutativității în centrul propriei teorii cuantice și a dovedit că formulările lui Heisenberg respectiv Schrödinger erau cazuri speciale ale teoriei sale. Pentru că particulele pot fi descrise ca unde, către finalul lui 1925 Erwin Schrödinger a analizat modul în care arată un electron privit ca o undă în jurul nucleului atomic
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
el să le poată spune, deoarece își dă seama că Magnifico este în realitate chiar Catârul, care dorea să cucerească ambele Fundații. Catârul continuă căutarea celei de-A Doua Fundații, iar aceasta iese din ascunzătoare pentru a-l înfrunta. Se dovedește că aceasta cuprinde cei mai inteligenți oameni din galaxie și, în timp ce Prima Fundație s-a axat pe științele fizice, cea de-A Doua a dezvoltat științele mentale. Folosindu-și mințile cele mai puternice, ea modifică atitudinea distructivă a Catârului, care
Seria Fundația () [Corola-website/Science/314129_a_315458]
-
Evenimentele sunt tratate în general ca inevitabile și necesare, nu ca o abatere de la binele privit în sens mai larg. De exemplu, Fundația alunecă treptat în oligargie și dictatură înainte de apariția cuceritorului galactic cunoscut sub numele de Catârul, care se dovedește capabil să învingă prin șansa aleatoare a mutației empatice/telepatice. Însă, în cea mai mare parte, cărțile privesc Planul Seldon ca pe ceva care nu poate fi pus sub semnul întrebării, iar abaterile ca pe ceva necesar, nu ca pe
Seria Fundația () [Corola-website/Science/314129_a_315458]
-
masă „la loc de cinste”, la fel cum se întâmplă în cazul bătrânilor sau a oamenilor „cu vază” (preotul sau dascălul). Stăpânul casei, în virtutea unei legi nescrise, are obligația să bea primul din băutură și abia apoi oaspetele, prin aceasta dovedind că produsele oferite sunt curate și demne de a fi degustate. „În tradiția veche, nimeni nu începea să mănânce până nu se făcea semnul crucii, cu fața către răsărit” (Pamfil Bilțiu, 2004). Sau se rostea o rugăciune. O altă cutumă
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
unei apărări încununate de succes: o populație numeroasă, sănătoasă, cu o medie de vârstă scăzută, cu un înalt grad de educație; obstacole naturale care favorizau defensiva; o bază industrială și tehnologică puternică, inclusiv în domeniul armamentului. Armata germană s-a dovedit însă superioară la toate capitolele, atât în luptele din Olanda, cât și mai apoi în timpul luptelor din Franța. Pe de-o parte, armata germană era dotată cu tancuri moderne, bombardiere în picaj (Junkers Ju 87 "Stuka"), iar pe de altă
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
acestui proces, lăsând această sarcină în responsabilitatea comandanților locali. Până la sfârșitul celei de-a doua zile a luptelor a fost realizat prea puțin din obiectivele propuse. Planul de contraatac al infanteriei ușoare împotriva trupelor aeropurtate germane de la IJsselmonde s-a dovedit un eșec. Într-o perioadă scurtă de timp, parașutiștii germani au reușit să transforme podul de peste râul Noord într-o puternică poziție defensivă, imposibil de cucerit. În cercările repetate ale olandezilor de traversare a râului la bordul unor bărci a
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
dimensiunile necesare pentru asigurarea unei inundări rapide. Divizia de infanterie ușoară a încercat să taie coridorul german printr-o acțiune către vest care urmărea efectuarea unei joncțiuni cu un cap de pod al unui ferobot de peste Dordtsche Kil. S-a dovedit până la urmă că două dintre cele patru batalioane care fuseseră desemnate pentru această sarcină nu au fost plasate corespunzător și au eșuat în încercarea lor de recucerire a suburbiilor orașului Dordrecht, în vreme ce restul de două batalioane a întâlnit o coloană
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
fel cu batalioanele SS de mai la nord, ca să evite posibile atacuri de artilerie. După repoziționarea forțelor, germanii au hotărât să pregătească atacul împotriva ultimelor linii de apărare ale olandezilor și să cucerească satul Achterberg. Toate aceste preparative s-au dovedit inutile, olandezii retregându-se de pe poziții. Bombardamentele avioanelor Stuka au zdruncinat moralul forțelor de rezervă olandeze de la Rhenen. Dimineața, trupa olandeză a fost afectată de indisciplină, unele dintre unități dezintegrându-se efectiv, soldații părăsind câmpul de luptă sub focul german. În
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
până la distrugerea toatală ("Vernichtung") a orașului. În această prinvință, el avea sprijin de la cel mai înalt nivel de comandă. Chiar Hitler subliniase prin "Führer-Weisung Nr. 11" (Directiva Führerului Nr.11): „Pe flancul nordic, capacitatea armatei olandeze de rezistență s-a dovedit mai puternică decât fusese prognozat. Motivele politice cât și cele militare cer ca această rezistență să fie rapid înfrâtă. (...) În plus, cucerirea rapidă a Fortăreței Olanda trebuie să fie înlesnită prin slăbirea deliberată a puterii [aeriene] din subordinea de Armata
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
posedați de duhul lui Antihrist. Adesea Antihrist a fost identificat cu un curent anticreștin explicit. Orice gândire necreștină este privită într-un antagonism natural față de Iisus Hristos. Din antichitatea îndepărtată și până astăzi, iudaismul, politeismul, religiile orientale, islamul, s-au dovedit mai mult sau mai puțin ostile creștinismului, iar ultimele două secole au fost martorele răbufnirii unor ideologii anticreștine izvorâte din sânul creștinătății. În Sfânta Scriptură în pasajul din Apocalipsa lui Ioan, capitolul 13, Biblia îl numește fiara din Apocalipsă ce
Antihrist () [Corola-website/Science/314158_a_315487]
-
inimile multora, se va apuca să arate că Legea lui Moise încă este dominantă. Va restabili Sabatul și toate obligațiile legale; și va invita pe evrei să-și restabilească naționalitatea. Apoi el se va declara adevăratul Messia, încercând să-și dovedească afirmația cu Biblia. Își va face cunoscut planul de a rezidi Ierusalimul și templul și de a aduce toată lumea sub stăpânirea lui...” Ideea că Antihristul trebuie să fie evreu și să impună Legea evreiască, a rămas dominantă în catolicism până
Antihrist () [Corola-website/Science/314158_a_315487]
-
și unor scrieri adventiste din secolul al XIX-lea, care susțineau că acest titlu ar fi fost bătut în pietre scumpe pe tiara papală. Biserica Romano-Catolică repetă că acesta nu este un titlu oficial, și că Donația Constantiniană a fost dovedită ca fiind un fals. Dar folosirea timp de 800 de ani a acestui titlu într-un document care se pretindea oficial, nu poate fi negată. Criticii se întreabă: a fost un fals, într-adevăr, dar cine avea interesul să facă
Antihrist () [Corola-website/Science/314158_a_315487]
-
prin portul Narvik. Din acest motiv, Hitler a dat ordin ca armata sa să ocupe Norvegia pe 9 aprilie 1940. Armata germană au declanșat o operațiune încununată de succes, ocupând punctele strategice ale Norvegiei. Pentru marina germană, debarcarea s-a dovedit costisitoare, deoarece a pierdut trei crucișătoare. La rândul lor, britanicii au trimis rapid forțele terestre terestre în Norvegia. Britanicii au debarcat în centul țării, la Åndalsnes și Namsos, și în nord, la Narvik. Alte tentative de debarcare britanice în sudul
Istoria militară a Regatului Unit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314100_a_315429]
-
a lungul coastei răsăritene a Italiei. Polonezii au cucerit importantul port Ancona, ceea ce a dus la scurtarea semnificativă a liniilor de aprovizionare a aliaților. Obiectivul inițial al aliaților fusese cucerirea câmpiei râului Pad până la sfârșitul anului 1944, dar s-a dovedit a fi un țel imposibil de atins. La sfârșitul anului, linia frontului se afla la sud de lacul Comacchio, germanii ocupând o pungă spre vest. Aramata a 5-a era blocată în pasurile înalte ale Apeninilor. În timpul iernii 1944-1945, operațiunile
Istoria militară a Regatului Unit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314100_a_315429]
-
au înaintat în forță de-a latul Peninsulei Cotentin, după care au cucerit Cherbourgul pe 27 iunie. Portul orașului a ușurat aprovizionarea forțelor aliate în mod semnificativ. Britanicii au avut ca prim obiectiv important cucerirea orașului Caen, care s-a dovedit o sarcină greu de îndeplinit. Orașul a fost cucerit după lupte lungi în iulie. În schimb, americanii reușiseră să aibă controlul asupra întregii Normandii și se pregăteau de atacul în restul Franței. Forțele americane au declanșat la sfârșitul lunii iulie
Istoria militară a Regatului Unit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314100_a_315429]
-
care nu putea pur-și-simplu să păstreze contactul cu trupele din Burma, fără să-și neglijeze celelalte responsabilități. După dizolvarea comandamentului reunit, responsabilitatea conducerii acțiunilor din Burma a fost transferată din nou la comandamentul din India. Colaborarea cu chinezii s-a dovedit foarte greoaie. Chiang Kai-Shek, liderul naționaliștilor chinezi, era un strateg slab, iar armata de sub conducerea sa suferea din cauza problemelor grave de comandă. Astfel, trupele se supuneau cu greu chiar ordinelor care veneau direct de la Chiang. Capacitatea de conducere a numeroși
Istoria militară a Regatului Unit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314100_a_315429]
-
mai importantă contribuție a chindiților la război a fost una neașteptată. Ei ar fi trebuit să fie aprovizionați pe calea aerului. La început s-a considerat că este imposibilă parașutarea proviziilor deasupra junglei. Situațiile de urgența apărute în timpul ofensivei au dovedit că aprovizionarea pe calea aerului a trupelor din junglă este posibilă. Unii istorici militari au ajuns la concluzia că japonezii din Burma au decis să treacă la operațiuni ofensive, în loc să se limiteze la apărare, ca urmare a atacului chindiților. Indiferent
Istoria militară a Regatului Unit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314100_a_315429]
-
la concluzia că japonezii din Burma au decis să treacă la operațiuni ofensive, în loc să se limiteze la apărare, ca urmare a atacului chindiților. Indiferent care a fost motivul pentru care japonezii au hotărât să treacă la ofensivă, aceasta s-a dovedit o decizie dezastruoasă pentru ei. Odată cu începrea sezonului secetos 1943-1944, ambele tabere au început pregătirile pentru reluarea luptelor. Armata a 14-a britanică a pornit prima ofensiva, dar una de proporții reduse. În Arakan, Corpul al 15-a a început
Istoria militară a Regatului Unit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314100_a_315429]
-
Miza localizării obârșiei baladei populare Miorița s-a dovedit a fi foarte mare. Abordările pe această temă au fost marcate, în mod aproape exclusiv, de o doză substanțială de subiectivism, partinism și patriotism local. Argumentele cele mai solide au pălit în ochii exegeților, dacă acestea vizau o obârșie diferită
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
a Mioriței s-a născut în zona de Nord Est a Transilvaniei, în regiunea dintre Munții Rodnei și Munții Călimanului, unde și astăzi circulă cu destulă intensitate în forma sa cea mai simplă” (p. 539). Ovid Densușianu (1922) s-a dovedit a fi un deschizător de drum în schițarea teoriei involuției, dar beneficiază de circumstanțe atenuante, deoarece la începutul secolului numărul variantelor-colind publicate era extrem de redus: „ ... Prin unele părți, în special în Ardeal, ea (Miorița) se mai aude schimbată în colind
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
variantelor moldo-muntene, deoarece nu-și imaginează „cum s-a trecut de la colindă la cântecul Mioarei”. În viziunea sa, varianta transilvăneană este o sinteză a baladei, din care s-a eliminat unul dintre protagoniști, adică mioara. Mai puțin subtil s-a dovedit a fi Ion Diaconu (1930), atunci când și-a mărturisit fără ocolișuri dezaprobarea și desconsiderarea față de Miorița-colind, pe care o consideră „resturi inexpresive” rezultate dintr-o „puternică dezagregare” a unei capodopere poetice, Miorița-baladă. Sistemul de referință al colindelor se deosebește de
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
de gâtul măgarilor, și cu șuieratul pătrunzător al mocanilor călăuzi”. Ideea că balada s-ar fi zămislit în urma unui incident petrecut pe drumurile de transhumanță a făcut școală în epocă, întrunind sufragiile celor mai mulți cercetători. Cel mai fidel discipol s-a dovedit a fi Ovid Densușianu , iar cel mai înverșunat oponent, Dumitru Caracostea. Acesta din urmă sesizează inadvertența între momentul coborârii oilor de la munte - specific versiunii-baladă - și dorința ciobanului de-a fi îngropat la stână, secvență care a persistat în toate textele
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
la origine descrierea urcării la munte - cu totul izolat am întâlnit această indicație într-o singură variantă”. Raționamentul lui Dumitru Caracostea, potrivit căruia în versiunea primară a Mioriței acțiunea se petrece la stână și descrie urcarea oilor la munte se dovedește viabil; în timp ce secvența coborârii oilor de la munte este „un adaos făcut mai târziu” în procesul de evoluție a textului de la colind la baladă.
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]