78,666 matches
-
permite trecerea graniței cu România, la 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni, de peste 3000 de persoane, din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus, Cupca, Corcești și Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), au format o coloană pașnică și s-au îndreptat spre noua graniță dintre U.R.S.S. și România. În poiana Varnița, la circa 3 km de graniță, grănicerii sovietici îi așteptau ascunși
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
zilele de sărbătoare sau cu alte ocazii speciale. Drapelele individuale ale celor șase republici socialiste iugoslave, erau următoarele: Majoritatea drapelelor erau constituite din drapelele istorice respective ale națiunilor constitutive iugoslave. O mare parte dintre ele au folosit culorile panslave, roșu, alb și albastru. Toate drapelele au fost înfrumusețate cu simbolul comunismului, steaua roșie. Cât despre Bosnia și Herțegovina, datorită componenței sale mulți etnice, drapelul era constituit dintr-un steag roșu, si cu un drapel mic al R.S.F. Iugoslavia în colțul din
Drapelele Republicilor Socialiste Iugoslave () [Corola-website/Science/315083_a_316412]
-
popularitate, precum: Elvis Presley, The Beatles și Johnny Cash, care au pus bazele rock and roll-ului în istoria muzicii contemporane. Perkins a fost fiul unei familii de dijmași de lângă Tiptonville, Tennessee. A crescut în spiritul muzicii sudiste gospel, cântată de către albi în biserică și de către cei de culoare pe plantațiile de bumbac, unde Perkins a început să lucreze de la vârsta de 6 ani. În serile de sâmbătă, el asculta la radio împreună cu tatăl sau muzică de la Grand Ole Opry. Reprezentațiile emise
Carl Perkins () [Corola-website/Science/315111_a_316440]
-
asigurat durabilitatea în rândul adolescenților. Această atitudine a fost o combinație de rebeliune, sexualitate și libertate - o expresie jignitoare la adresa vechii culturi familiale precum și a autorităților. A fost prima dată când stilul rock ’n’ roll a fost exprimat de muzicienii albi, astfel stabilindu-se o revoluție culturală care se resimte și astăzi. Primul val de fani rockabilly în Anglia au fost numiți Teddy Boys pentru că obișnuiau să poarte paltoane lungi în stil Edward (sau redingota, adică haină bărbăteasca de ceremonie de
Rockabilly () [Corola-website/Science/315103_a_316432]
-
nu contează stilul de luptă abordat, ci aplicarea noțiunilor învățate în luptă, în sistem full-contact, în condiții de stres și de efort. Programele de pregătire conține elemente din probele de pentatlon, probe de tir cu arme de foc, utilizarea armelor albe și luptă corp la corp. Există mai multe forme de competiție, Full, Light - Semi-Light și forma de iarnă. Un concurs de Unifight este împărțit în două etape consecutive: Faza I-a : Parcurgerea pistei cu obstacole și proba de tir în
Unifight () [Corola-website/Science/315143_a_316472]
-
cele mai reprezentative pentru perioada apogeului asirian sunt „Assurbanipal la vânătoare” și „Leoaica rănită”. În pictură O formă originală de mozaic era cel făcut din cuie de argilă arsă înfipte în zid sau în tencuială - conuri cu capete smălțuite, roșii, albe, negre, fiind o invenție sumeriană. Mesopotamia, regiunea cuprinsă între Tigru și Eufrat, cunoaște o civilizație contemporană cu cea egipteană, dar, spre deosebire de aceasta, nu beneficiază de condițiile favorabile formării unui stat unitar. Așezarea sa pe traseul marilor drumuri comerciale dintre Marea Mediterană
Arta mesopotamiană () [Corola-website/Science/315155_a_316484]
-
egipteană, vaca celestă. În arhitectură se utilizează tehnica zidirii în cărămizi, iar de la sumerieni este preluat stilul de decorare al porților palatelor. În cadrul sculpturii (în lemn, piatră și chiar metal), semnalăm debutul statuarei regale. Printre creațiile acestei perioade amintim: "Zidul alb" de la Memphis, necropolele regale de la Abydos și Sakkarah, Paleta lui Narmer, Stela regelui Șarpe. Vechiul Regat Egiptean este marcat de mari personalități ca: Sneferu, Keops, Khefren, Mykerinos, faraoni care au consolidat puterea monarhiei. Ca expresie a forței și bogăției regale
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
mai târziu, construiește un templu care va deveni celebru. În afara de complexul funerar inițiat de Mentuhotep I și continuat de succesorii săi, Mentuhotep al II-lea și al III-lea, printre marile realizări ale acestei perioade mai putem aminti Capela albă de la Karnak și Piramida de la Lișt. Arta statuară a Regatului de Mijloc manifestă o oarecare tendință către realism. Apar două școli care se influențează reciproc și, în cele din urmă, se reunesc. Prima conferă personajelor o expresie binevoitoare și blândă
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
(n. 20 februarie 1868, Cetatea Albă, Imperiul Rus, astăzi în Ucraina—d. 5 noiembrie 1940, Chișinău, RSS Moldovenească, URSS, astăzi în Republica Moldova) a fost un preot, compozitor și dirijor român. s-a născut într-o familie de preoți în localitatea Căplan, jud.Cetatea Albă. A studiat
Mihail Berezovschi () [Corola-website/Science/315173_a_316502]
-
1868, Cetatea Albă, Imperiul Rus, astăzi în Ucraina—d. 5 noiembrie 1940, Chișinău, RSS Moldovenească, URSS, astăzi în Republica Moldova) a fost un preot, compozitor și dirijor român. s-a născut într-o familie de preoți în localitatea Căplan, jud.Cetatea Albă. A studiat la Seminarul Teologic din Chișinău, în perioada 1880-1890, continuându-și ulterior studiile de muzică la Conservatorul Academic din Sankt Petersburg. A fost hirotonisit preot la biserica „Sf. Arhangheli” din Chișinău (1890-1892) și a activat ulterior ca profesor titular
Mihail Berezovschi () [Corola-website/Science/315173_a_316502]
-
este un gen de plante din familia Zingiberaceae, cu aproape 100 de specii acceptate. Descriere : plantă erbacee de 60 - 90 cm înălțime cu frunze lungi lanceolate de culoare verde deschis. Florile alb gălbui apar pe o tijă cu aspect de spic. În vârful spicului bractele de culoare albă sau alb roz dau impresia unei flori mari cu multe petale. Nu produc semințe viabile. Durata de viață: plantă perenă. Origine: Sudul Asiei Temperatură
Curcuma () [Corola-website/Science/315202_a_316531]
-
Zingiberaceae, cu aproape 100 de specii acceptate. Descriere : plantă erbacee de 60 - 90 cm înălțime cu frunze lungi lanceolate de culoare verde deschis. Florile alb gălbui apar pe o tijă cu aspect de spic. În vârful spicului bractele de culoare albă sau alb roz dau impresia unei flori mari cu multe petale. Nu produc semințe viabile. Durata de viață: plantă perenă. Origine: Sudul Asiei Temperatură: are nevoie de temperaturi între 20 °C si 30 °C . Înmulțire: având în vedere că planta
Curcuma () [Corola-website/Science/315202_a_316531]
-
aproape 100 de specii acceptate. Descriere : plantă erbacee de 60 - 90 cm înălțime cu frunze lungi lanceolate de culoare verde deschis. Florile alb gălbui apar pe o tijă cu aspect de spic. În vârful spicului bractele de culoare albă sau alb roz dau impresia unei flori mari cu multe petale. Nu produc semințe viabile. Durata de viață: plantă perenă. Origine: Sudul Asiei Temperatură: are nevoie de temperaturi între 20 °C si 30 °C . Înmulțire: având în vedere că planta nu produce
Curcuma () [Corola-website/Science/315202_a_316531]
-
la o publicație de cântări, care a fost intitulată „Să cântăm Domnului”. În scurt timp a devenit cunoscut în mișcarea Oastea Domnului din toată România. În 1947 (la 25 ani) s-a căsătorit cu Elenă Bogdan din comuna Săsciori, județul Albă, fiind binecuvântați cu o fiică, Daniela. Între 1948 și 1959 a colaborat strâns cu poetul Traian Dorz, publicând împreună “Cântările Psalmilor”, “Cântările Bibliei” și multe alte cântări și imnuri creștine. Între 1959 și 1964 a fost închis și persecutat de către
Nicolae Moldoveanu () [Corola-website/Science/315207_a_316536]
-
ceea ce facilitează identificarea lor. Spatele și părțile laterale sunt negre sau cenușii-închise, uneori cu o nuanță de cafeniu-închis, totdeauna mai închise la culoare decât la alte balene brăzdate. Culoarea gâtului și a abdomenului variază de la neagră sau pestriță (cu pete albe) până la albă. Înotătoarele pectorale sunt negre, bălțate sau albe deasupra și albe dedesubt, dar se întâlnesc indivizi cu înotătoare în întregime albe sau în întregime negre. Culoarea părții superioare a cozii coincide cu cea a spatelui, iar a părții inferioare
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
identificarea lor. Spatele și părțile laterale sunt negre sau cenușii-închise, uneori cu o nuanță de cafeniu-închis, totdeauna mai închise la culoare decât la alte balene brăzdate. Culoarea gâtului și a abdomenului variază de la neagră sau pestriță (cu pete albe) până la albă. Înotătoarele pectorale sunt negre, bălțate sau albe deasupra și albe dedesubt, dar se întâlnesc indivizi cu înotătoare în întregime albe sau în întregime negre. Culoarea părții superioare a cozii coincide cu cea a spatelui, iar a părții inferioare — cu cea
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
negre sau cenușii-închise, uneori cu o nuanță de cafeniu-închis, totdeauna mai închise la culoare decât la alte balene brăzdate. Culoarea gâtului și a abdomenului variază de la neagră sau pestriță (cu pete albe) până la albă. Înotătoarele pectorale sunt negre, bălțate sau albe deasupra și albe dedesubt, dar se întâlnesc indivizi cu înotătoare în întregime albe sau în întregime negre. Culoarea părții superioare a cozii coincide cu cea a spatelui, iar a părții inferioare — cu cea a abdomenului. Albinoșii acestei specii sunt rar
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
uneori cu o nuanță de cafeniu-închis, totdeauna mai închise la culoare decât la alte balene brăzdate. Culoarea gâtului și a abdomenului variază de la neagră sau pestriță (cu pete albe) până la albă. Înotătoarele pectorale sunt negre, bălțate sau albe deasupra și albe dedesubt, dar se întâlnesc indivizi cu înotătoare în întregime albe sau în întregime negre. Culoarea părții superioare a cozii coincide cu cea a spatelui, iar a părții inferioare — cu cea a abdomenului. Albinoșii acestei specii sunt rar întâlniți. Pe partea
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
culoare decât la alte balene brăzdate. Culoarea gâtului și a abdomenului variază de la neagră sau pestriță (cu pete albe) până la albă. Înotătoarele pectorale sunt negre, bălțate sau albe deasupra și albe dedesubt, dar se întâlnesc indivizi cu înotătoare în întregime albe sau în întregime negre. Culoarea părții superioare a cozii coincide cu cea a spatelui, iar a părții inferioare — cu cea a abdomenului. Albinoșii acestei specii sunt rar întâlniți. Pe partea superioară a capului, între marginea buzei și nas trec 3-5
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
balenelor cu cocoașă numără 7 vertebre cervicale, 14 pectorale, 10-11 lombare și 21 codale (în total 52-53). Fanoanele balenei cu cocoașă sunt de culoare cenușie-neagră cu franjuri cafenii, dure, uneori fanoanele anterioare pot fi mai deschise la culoare sau chiar albe. Pe fiecare jumătate a maxilarului superior sunt aranjate între 270 și 400 fanoane cu lungimea maximă de 1 m (de obicei nu mai mult de 80 cm). Anual, se lungesc cu 8-11 cm. Pe cerul gurii se întind două brazde
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
din diverse motive: Cu excepția americanilor (câini), toate personajele de aceeași naționalitate sunt desenate la fel. De exemplu, majoritatea șoarecilor evrei se aseamănă, indiferent de vârstă sau sex. Sunt individualizați prin haine sau alte detalii. Spiegelman însuși poartă întotdeauna o cămașă albă cu o vestă neagră, șamd. Când ies pe străzile unui oraș ocupat de naziști, evreii poartă măști de porc, ca simbol al eforturilor lor de a trece drept polonezi. Folosirea animalelor în romanul grafic poate părea deplasată, dar autorul nu
Maus (roman grafic) () [Corola-website/Science/315255_a_316584]
-
Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail). În urma acestei pierderi teritoriale
Veselia-Bâlca, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318508_a_319837]
-
ale Valahiei și Moldovei"). În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei. În perioada interbelică, satele Veselia și Balca au făcut parte din componența României, în Plasa Tuzla a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși (în Veselia) și din ucraineni (în Balca). La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 220 locuitori din satul Veselia, 219 erau ruși (99.55%) și 1 român. La recensământul
Veselia-Bâlca, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318508_a_319837]
-
Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Pentru a-și consolida stăpânirea asupra Basarabiei, autoritățile țariste au sprijinit începând de la începutul războiului stabilirea în sudul Basarabiei a familiilor de imigranți bulgari și găgăuzi din sudul Dunării, aceștia primind terenuri de la ocupanții
Divizia, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318505_a_319834]
-
preluat conducerea în sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Divizia a făcut parte din componența României, în Plasa Tuzla a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate mare de ruși. La recensământul din 1930, s-a constatat că din cei 3.606 locuitori din sat, 2.438 erau ucraineni (67.61%), 1.032 ruși (28
Divizia, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318505_a_319834]