8,238 matches
-
puterile noastre omenești, a fost sufletul Tău mare și neînfricoșat, care ne-a căluzit în luptă și ne-a dat tăria să înfrângem pe vrăjmaș. Acei care au murit dintre noi, cu piepturile lovite de gloanțe și baionete, și-au închinat ultimul gând Ție, celui mai aprig și mai viteaz luptător pentru dreptatea neamului românesc. Acei care au trăit iluminata zi de bucurie a unui popor întreg, ne-am simțit sufletele cuprinse de nemărginita durere și privirile noastre triste au cercetat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
poezia Fetei cu ochii cenușii. Rubrici speciale se ocupă de prezentarea noilor apariții de reviste literare și volume, între care se disting cronicile la Damian Stănoiu, Ucenicii sfântului Antonie și la Panait Istrati, Casa Thüringer. Lui Paul Zarifopol i se închină, la moarte, un scurt medalion. M.Ș.
GAND NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287141_a_288470]
-
până atunci a limbii și stilului eminescian. Punând la contribuție mijloacele criticii stilistice, G. a supus creația eminesciana unei analize minuțioase, în care contextul larg al literaturii europene servește drept fundal. Lucian Blaga este celălalt mare poet român căruia îi închină o monografie, si aceasta precedată de câteva studii semnificative. Contributions à l’histoire de la versification roumaine. La prosodie de Lucian Blaga (1972) plasează versul lui Blaga într-o perspectivă istorică, ceea ce îi dă cercetătorului posibilitatea de a extrage o serie
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
de pildă, poezia lui Al. A. Philippide din Aur sterp este aspru amendată. Alte studii: Al. Dima, Istoria mișcării „Sămănătorului”, G. Bogdan-Duică, Poeți ardeleni în anii 1877-1878, I. N. Băleanu, Sensul actual al lui Neculce. Numărul 7-9 din 1929 este închinat în întregime lui Mihai Eminescu, cu prilejul comemorării a patruzeci de ani de la moarte; semnează Mihail Gușiță, Al. Dima, Ramiro Ortiz, M. W. Schroff, Septime Gorcieux, N. Iorga, George Damaschin, G. Bogdan-Duică, D. Stoica. Cronica literară este susținută în special
DATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
în linia realismului simbolic, propriu scriitorului, atrag atenția. Cu toate imperfecțiunile ei, Luceafărul nu poate fi desprinsă din tripticul dramatic al lui D., virtuală meditație asupra istoriei românești. De altfel, se pare că dramaturgul avea între proiecte o altă trilogie, închinată de data aceasta lui Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș și Mihai Viteazul, domnitori ai Țării Românești. Dar peste tot ce-i dase timpul său și exemplul înaintașilor recenți, Delavrancea rămâne el însuși prin mai multe însușiri ale imaginației sale și
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
cele trei principate românești, precum și însemnările pe cărți și manuscrise vechi, însemnări în care descoperă atât informații istorice, cât și virtuți literare. În anii din urmă a studiat legăturile dintre reprezentanții Școlii Ardelene și Oradea, orașul căruia D. i-a închinat întreaga activitate. SCRIERI: Carte veche românească în Bihor, Oradea, 1977; Vechile tipărituri din bisericile Bihorului, Oradea, 1979; Contribuții privind cartea românească în epoca Luminilor, Oradea, 1979; Cazania lui Varlaam în Transilvania, Oradea, 1983; Răscoala lui Horia în tradiția poporului, Oradea
DUDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286891_a_288220]
-
umile” el cheamă imaginea trudnică a celui care „Te-a-ntors în brazde și în moine”, chiar dacă „Poate a murit de mult cu răstignite doine” (Regăsire). Coasta soarelui prelungește ecourile și motivația lirică din Pete de lumină. În Cuvânt înainte, autorul specifică: „Închin aceste noi stanțe însorite memoriei maestrului meu Nichifor Crainic și celorlalți scriitori din gruparea revistelor «Gândirea» și «Sfarmă-Piatră», care au fost uciși de un regim barbar la marginile civilizației europene.” În cuprinsul cărții, pe lângă dedicațiile pentru Aron Cotruș, Alexandru Busuioceanu
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
alături de Nida Boga și Atanasie Nasta. Lirica lui, mai totdeauna în dublă expresie (în aromână, dar și în limba română comună, unde reușita e mai mare), exprimă aspirația continuă spre împlinire - împlinirea însemnând la el și perseverenta șlefuire a stihului, închinat de obicei iubitei sau iubirii. Socotind iubirea un sentiment divin, el este probabil cel mai profund poet erotic în grai aromân. A îngrijit și expresive transpuneri în aromână din Mihai Eminescu, Ion Barbu și Lucian Blaga. SCRIERI: Sonete, Syracuse (SUA
GULI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287383_a_288712]
-
muzicologul Vasile Mocanu) sau de artă plastică. Treptat revista își lărgește spațiul cultural și își îmbunătățește aspectul grafic, mai ales ilustrația fotografică. Dintre acțiunile demne de semnalat se rețin: lista de subscripție în folosul nefericitului poet I. Rodina, numărul omagial închinat lui Octavian Goga, susținerea operei lui Petre Dulfu (fie și printr-o recenzie). În februarie - martie 1939, pe lângă C. se editează suplimentul „Cronica literară”, care dovedește preocupări literare prioritare, fără ca literatura să fie exclusă din cuprinsul revistei propriu-zise. În paginile
CRONICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286531_a_287860]
-
lui Mussolini, Istrati îi declară lui Stelescu că își va retrage colaborarea în cazul repetării unor astfel de materiale. Peste câteva săptămâni, C.r. anunță că Panait Istrati, bolnav, s-a internat în spital, iar numărul 21 din 1935 este închinat memoriei lui, cu relatarea pe larg a funeraliilor scriitorului. De altfel, Panait Istrati va rămâne în atenția redactorilor revistei: Al. Talex semnează o serie de articole, pe care le va reuni apoi într-o monografie, și traduce în românește prefața
CRUCIADA ROMANISMULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286540_a_287869]
-
într-un creuzet subordonat „megalomaniei amfitrionului și cauționării propagandistice a regimului ceaușist”. În același timp, profită de avantajele puterii, călătorește, se înavuțește, trăiște opulent. Dar plătește aceste beneficii oferite de sistem prin apologia puterii Ceaușescului, prin odele ce i le închină, prin publicarea unor poezii grandilocvente ce înfățișează „miracolele” împlinirilor ceaușiste. El contribuie decisiv la instituționalizarea Unicului (partid, conducător), la eternizarea Eroului Absolut, el se identifică cu rolul de cântăreț al „dăinuirii” și „permanenței”, de superstar al propagandei lirice autohtone. „Instituția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ÎNAINTE, revista literară apărută la Galați, săptămânal, între 19 aprilie 1909 și 21 august 1910. I. Burbea, care își deschide revista cu articolul Ziaristica de provincie (serial în patru numere), are meritul de a închină la 13 iulie 1909 un numar omagial, ilustrat, pe hârtie velina, memoriei lui Eminescu, reproducând poeziile Atât de fragedă..., O, rămâi, Singurătate, Povestea codrului, O călărire-n zori, Scrisoarea IV, Speranța, Melancolie, Ce te legeni, codrule, Si daca ramuri, Luceafărul
INAINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287537_a_288866]
-
pentru limbă”, Ioan Micu Moldovanu (1937). Lui Cincinat Pavelescu, cunoscutul epigramist și „poet constructiv”, lui Vasile Militaru, poetul „veșnic risipitor de cântec românesc”, doctorului Amos Frâncu, „stegarul ideal”, lui Vasile Lucaciu, „preotul luptător și prigonit”, și pictorului Nicolae Grigorescu le închină volumul Busturi sufletești (1937). D. rămâne un reprezentant tipic al spiritului ce domnea în școlile blăjene la începutul veacului, al generației care a realizat Unirea de la 1918. SCRIERI: Biserica lui Bob în Cluj, Cluj, 1906; Ioan A. Anderco. Un scriitor
DAIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286656_a_287985]
-
de Flaminia Faur. Literatura are aici un loc de seamă, redacția fiind interesată să promoveze în primul rând valorile locale. Poezia, proza și teatrul, în egală măsură cu articolele, eseurile și recenziile literare, ocupă pagini întregi în fiecare număr. Sunt închinate numere omagiale lui Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Titu Maiorescu, N. Iorga ș.a., cu preponderență în relația acestora cu Transilvania: Constantin Mălinaș, Eminescu și Bihorul (3/1990), Lucian Steia, Eminescu și Blaga (amplu studiu în mai multe numere din 1990 și
CELE TREI CRISURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286160_a_287489]
-
sunt portretizați diferiți autori și li se comentează opera (din care și traduce fragmente), relevă un cunoscător avizat al acestei literaturi. Impresii, dominate de un extaz lucid, despre sculpturi celebre din muzeele italiene sunt caligrafiate în Pietre la cari mă-nchinai (1937). Însemnări despre capodoperele unor maeștri (sculptori, pictori), ca și pe marginea unor scrieri ce îi stârnesc interesul, se împletesc în jurnalul din 1929-1936, tipărit postum, Zilele și umbra mea (1976), care cuprinde mărturii asupra propriei formări ca om de
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
canoniri, sonetele aduc o liniște și o claritate reconfortante. SCRIERI: Exod, Cernăuți, 1933; Proze pentru anul inimii, Cernăuți, 1934; Aur vechi, Cernăuți, 1936; Zaruri, Cernăuți, 1936; Cântece de leagăn, Mediaș, 1936; Casă pe nisip, Cernăuți, 1937; Pietre la cari mă-nchinai, Cernăuți, 1937; Dulcile cuvinte, Cernăuți, 1940; Versuri de după amiază, Cernăuți, 1940; Balade și strofe răzlețe, Cernăuți, 1943; Scrieri lirice, îngr. și pref. Emil Manu, prezentare Al. Dima, București, 1970; Necunoscuta, îngr. Ecaterina Chelariu, cuvânt înainte Mircea Horia Simionescu, București, 1972
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
ale visului. O antologie a inocenței, „o laudă adusă purității sufletului omenesc”. În lumea purității nu există bariere de spațiu, de timp, de rasă, de identitate, de caracter între oameni. Fiecărei luni a anului, numită după Christian Morgenstern, îi este închinată o temă: Jaguarie - Jocuri de copii; Zebruarie - Jocuri de poeți; Moartie - Aventura; Caprilie - Animale ș.a.m.d. Poeți și prozatori ludici ai lumii, graficieni suprarealiști contribuie la frumusețea unică a cărții. Peste aproape treizeci de ani, antologia Cică niște cronicari
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
imortalizat, dându-i astfel, sub înfățișarea personajului Edgar Bostandaki, și o „faimă” literară. G. Ibrăileanu, totuși, era de părere că acest urmaș al Văcăreștilor a exercitat, în epocă, o priincioasă înrâurire asupra publicului pentru care scria. Elena Văcărescu i-a închinat o elegie - À la mémoire de Claymoor. Superficial și efeminat apare deseori C. în cronicile lui mondene în stil parizian, scrise în franțuzește. Maniera e anecdotică, descriptivă. Indiferent de subiectul abordat, el urmează un tipic de la care se abate rareori
CLAYMOOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286297_a_287626]
-
a științei, Guthrie i-a depășit prin amploare pe mulți dintre predecesorii și contemporanii săi. Era totuși, ca orice geniu, contradictoriu. Ar fi putut, fără îndoială, să depășească behaviorismul care-i domina epoca. Dar nu a făcut-o. S-a închinat, de-a lungul întregii cariere, aceluiași idol învechit: „schema S-R”. Rămâne misterios acest atașament habotnic al unui psiholog posesor a ceea ce americanii numesc a brilliant mind. 2.2. Teoria învățării prin contiguitatetc "2.2. Teoria învățĂrii prin contiguitate" Baza
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
sociolog riguros prin formație și de o discreție ieșită din comun, mi se pare un act de justiție morală. Cred că Traian Herseni „nu ar fi fost Traian Herseni” dacă nu ar fi existat alături de el Paula Herseni, căreia îi închină una dintre ultimile sale cărți, Literatură și civilizație. Încercare de antropologie literară (1976), scriind: „Închin această carte soției și colaboratoarei mele PAULA HERSENI, în semn de dragoste și recunoștință”. Reducând discursul de la internațional la național, mi se pare firească întrebarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
act de justiție morală. Cred că Traian Herseni „nu ar fi fost Traian Herseni” dacă nu ar fi existat alături de el Paula Herseni, căreia îi închină una dintre ultimile sale cărți, Literatură și civilizație. Încercare de antropologie literară (1976), scriind: „Închin această carte soției și colaboratoarei mele PAULA HERSENI, în semn de dragoste și recunoștință”. Reducând discursul de la internațional la național, mi se pare firească întrebarea: avem oare clasici în psihosociologia românească? Și, dacă „da”, cine sunt aceștia? Evident că modelul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
din viața publică și părăsit într-o uitare cvasigenerală, dar demn, neconcesiv și refuzând până la capăt contactele cu ocupanții. Abia la un deceniu după scrierea jurnalului, A. (între timp căsătorită cu Al. Alimăneștianu) edita Însemnări din timpul ocupației germane (1916-1918) (închinând cartea, în 1929, memoriei lui Ionel I.C. Brătianu, fratele și ilustrul om politic nu de multă vreme dispărut). În anii interbelici, continuă a îndruma proiecte culturale, educative, caritabile, prezidând, între altele, fondarea unor asociații, așezăminte școlare sau de binefacere: Liga
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
martie 1990, declanșate, conform revistei, de interzicerea frecventării de către români a unei farmacii, prilejuiesc redactorilor reportaje fulminante, cum sunt cele din numărul 4, grupate sub genericul România plânge, Mureșu-i în sânge, ori articolul de fond al numărului următor, Să ne închinăm la crucea de foc a adevărului, în care evenimentele sunt privite dintr-o perspectivă la fel de implicată. Al. Cistelecan redactează, la rubrica „Ce se aude, ce se vede, ce se citește”, o cronică a vieții culturale; sunt luate interviuri Doinei Cornea
ALPHA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285310_a_286639]
-
dacă există unicornul. Putem crede că David (în Psalmul 92) ar fi comparat virtutea împărăției sale și puternica salvare a lumii cu un lucru care nu este sigur sau este fantastic?"12 Prin urmare, secole la rând știința s-a închinat în fața autorității Bibliei, ceea ce a și contribuit la succesul simbolic al inorogului. Unicornul în textele antice Dar să ne întoarcem la nașterea acestui mit. Odată certificată de atestarea sa biblică, existența unicornului trebuia să fie documentată. Cum altfel, decât recurgând
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
puterea nobilului animal de a se abține, de a ignora ceea ce pentru orice alt muritor ar fi hipnotizant atracția erotică pe care Biruința o emană. Răspunsul său este simplu și fără echivoc: "precum el Dianii, și nu Afroditii, să fie închinat apofasisticos mi-au răspuns"51. Prin urmare, Inorogul se închină înțelepciunii, nu iubirii. El alege abstinența, reușind să-și controleze simțurile, dovedindu-și, în acest fel, nu doar puritatea și perfecțiunea, ci și superioritatea față de celelalte ființe pământești. El trăiește
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]