7,662 matches
-
Sofia F. M. Dostoievski, Crimă și pedeapsă Feodor Mihailovici Dostoievski (1821-1881) este unul dintre cei mari mari scriitori ai lumii, a cărui operă de ansamblu este o veritabilă psihologie ilustrată datorită profunzimii analizei neegalate. Din vasta operă a scriitorului rus, amintim: Însemnări din subterană, Umiliți și obidiți, Jurnalul unui scriitor, Amintiri din casa morților, Jucătorul, Idiotul, Demonii, Frații Karamazov (1879-1880). Romanul Crimă și pedeapsă, publicat în foileton în 1866 și în volum în 1867, este una dintre capodoperele literaturii ruse și ale
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Johan Nils, Die Neue weltgeschichte der prostitution, Piper, München Zürich, 2006. Salingen V.D., Rasputin amantul mistic, Editura Victor, Editura Romcart, București, 1994. Siguret Catherine, Femei celebre pe divan, traducere de Laszlo Alexandru, Editura Curtea Veche, București, 2009. Șonagon (Shonagon) Sei, Însemnări de căpătâi, traducere de Stanca Cionca, Editura Univers, București, 1977. Tudor Dumitru, Femei vestite din lumea antică, Editura Științifică, București, 1972. Utazub Yuan, Viața intimă a suveranilor chinezi. De la Împăratul Galben la Împăratul Roșu, Editura Nemira, București, 2003. Ward Benedicta
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Ghica Vodă nr. 13 • cod 707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Ion Acsan, Dan Constantinescu, Antologie de poezie japoneză, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982, pp. 79-81. 2 Sei Shonagon, Însemnări de căpătâi, traducere de Stanca Cionea, Editura Univers, București, 1977, pp. 41, 44, 46, 104, 113, 135, 166, 270. 3 Mira Lupeanu, Constantin Lupeanu, Viața intimă a suveranilor chinezi, Editura Qilinul de Jad, București, 1992, p. 71. 4 http://books
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sânul mamei rătăcite (1993), Ț. și-a adunat cea mai mare parte a publicisticii postdecembriste, alături de câteva articole mai vechi. Un român la Paris (1993) conține secvențe din jurnalul parizian (decembrie 1970 - decembrie 1971) și câteva pagini din țară, intitulate Însemnări grăbite (ianuarie-februarie 1972), care în ediția augmentată (1997; Premiul Uniunii Scriitorilor) sunt însoțite de consistente însemnări pariziene din 1973-1974 și din 1977-1978. Bestiarul și imagistica proprii perioadei onirice, preocuparea metafizică, soteriologică și escatologică, revizitarea miturilor (Miorița, Graalul), textualismul și autospecularitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
câteva articole mai vechi. Un român la Paris (1993) conține secvențe din jurnalul parizian (decembrie 1970 - decembrie 1971) și câteva pagini din țară, intitulate Însemnări grăbite (ianuarie-februarie 1972), care în ediția augmentată (1997; Premiul Uniunii Scriitorilor) sunt însoțite de consistente însemnări pariziene din 1973-1974 și din 1977-1978. Bestiarul și imagistica proprii perioadei onirice, preocuparea metafizică, soteriologică și escatologică, revizitarea miturilor (Miorița, Graalul), textualismul și autospecularitatea, viziunea postmodernă și recursul la intertextualitate, cărora li se adaugă, pentru prima oară în beletristica lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
un ton ferm, în articolul-program, principala dorință a revistei este de a atrage atenția asupra situației dificile a românilor sud-dunăreni, a căror identitate etnică și culturală era în pericol. În acest scop, G. publică numeroase articole pe teme de actualitate, însemnări, informații, extrase din conferințele unor politicieni importanți (Iuliu Maniu, Al. Vaida-Voevod), dar și texte despre istoria, tradițiile, limba și literatura aromânilor: George Murnu, Românii din Peninsula Balcanică, Theodor Capidan, Românii nomazi și Coborârea oilor la șes, I. Goschin, Din spiritul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287335_a_288664]
-
Peninsula Balcanică, Theodor Capidan, Românii nomazi și Coborârea oilor la șes, I. Goschin, Din spiritul graiului aromânesc. Ultimul recenzează, de asemenea, volumul Bair de cântiți aromânești al lui George Murnu și comentează anecdotele lui N. Batzaria, iar Dumitru Pariza publică însemnările intitulate Poeții Z. Araia și T. Caciona, cu ocazia apariției unei antologii alcătuite de Tache Papahagi. În revistă mai sunt incluse periodic versuri în dialect aromân semnate de George Murnu, Ion Foti, Nuși Tulliu, Cușan D. Araia ș.a. sau în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287335_a_288664]
-
Încearcă, de data asta cu mai mult succes, și notația satirică (Cartoful, Popa Cinzeacă). O parte din proză și-a strâns-o în cărțile Popa Cinzeacă (1886) și Jupân Leibu voinicos, puțintichi cam fricos (1891). Dar izbutite cu adevărat rămân însemnările lui S., din care se degajă multă sensibilitate și un elan generos (Crâmpeie. Păreri și impresii. Notițe biografice. Treizeci de zile în Elveția, 1897), multe apărute în „Adevărul” sub pseudonimul Radu Prelea. În presa vremii numele lui S. se întâlnește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
, revistă apărută la Sinaia la 8 august 1940 (un număr în trei ediții), sub redacția lui C. Noica, autor al articolelor Veac al anului viu, Spiritualitate și moarte, Intelligentia tuae non intelligit. Ultima pagină, „Însemnări”, conține articole reproduse din „Universul literar”, între care: Gânduri fără suferință, Ardealul mumă, precum și O simplă lămurire a redacției:„Este timpul acesta, al lui 1940, timp al războiului, care, în măsura în care e războiul altora, nu ne poate înstrăina de drama românească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285194_a_286523]
-
novela” Friederich Staaps sau Atentatul de la Schönbrunn în contra vieței lui Napoleon I, dar și alte fragmente ale memorialului, reluate ulterior ca scrieri independente, sunt compuse stângaci, într-un registru melodramatic, naiv, cultivând, în gustul epocii, un retorism accentuat. În paginile însemnărilor de călătorie există însă și o a treia ipostază: un autor care reușește să se dezbare de filtrul deformant al lecturilor. În astfel de clipe privilegiate intră în scenă un personaj plin de vervă și farmec, vădind din când în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
Tudor, „Accente și profiluri”, SPM, 1983, 38; Dan Ciachir, O deviză: restaurarea omului, LCF, 1983, 51; Mihai Ungheanu, Exactitatea admirației, București, 1985, 181-202; Ion Cristoiu, Lumea literaturii, București, 1986, 80-83; Ilie Purcaru, Literatură și națiune, București, 1986, 130-139; Gabriel Țepelea, Însemnări de taină, București, 1997, 328-329; Dimisianu, Lumea, 42-43; Popa, Ist. lit., II, 1135; Dicț. scriit. rom., IV, 842-843. M. D., * * *
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
știință a mers în paralel cu dezvoltarea tehnicii de folosire a apelor. Prin urmare, primele observații hidrometrice sunt legate de folosirea apei pentru irigarea terenurilor (4.000 ani B.P., before present). În acest caz egiptenii au făcut o serie de însemnări cu privire la regimul Nilului deoarece calitatea recoltelor era determinată de mărimea și momentul producerii inundațiilor acestui fluviu. În Antichitate s-au făcut observații hidrometrice și în bazinele fluviilor asiatice AmuDaria, Zeravșan (aflunet dr. Amu Daria; izvorăște din Tadjikistan), Tigru și Eufrat
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
au fost copiate cu acuratețe ne garantează nu numai că amalgamul de credințe pe care le conțin Își păstrase actualitatea, ci și că textele trebuie să se fi recitat În ocazii ceremoniale deosebite, după cum ne indică În mod clar unele Însemnări din colofoane. În sfârșit, nu trebuie uitată prezența În religia ugaritică a unei puternice componente hurrite, dovedită fie de divinitățile menționate În texte, fie de Înseși documentele redactate În ugaritică și hurrită. Zeii venerați la Ugarit consitiuie un grup numeros
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
divinitățile grecești și romane, În vreme ce Vechiul Testament ne oferă documente egiptene sau mesopotamiene, Însă mai ales textele de la Ugarit ne oferă date de importanță primară pentru istoria diferitelor divinități și pentru aspectele cultului. În ceea ce privește religia feniciană, trebuie considerate pertinente mai ales Însemnările și polemicile biblice referitoare la zeii și tradițiile religioase ale canaaneenilor, În ciuda schematizării care lasă totuși să transpară o realitate cultuală destul de clară. Mitologia feniciană și punică este destul de puțin cunoscută din cauza lipsei de mărturii directe; se cunosc doar episoade
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
referitoare la zeii și tradițiile religioase ale canaaneenilor, În ciuda schematizării care lasă totuși să transpară o realitate cultuală destul de clară. Mitologia feniciană și punică este destul de puțin cunoscută din cauza lipsei de mărturii directe; se cunosc doar episoade fragmentare sau scurte Însemnări risipite În izvoarele grecești și latinești. Singura excepție este materialul care ne-a ajuns de la Filon din Biblos; acesta a scris În greacă În secolul al II-lea d.Hr. o „Istorie feniciană”, ale cărei fragmente sunt păstrate de Eusebiu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
orice caz, tradițiile referitoare la sacrificiile umane mai ales În regiunea În discuție, reunite cu dovezile arheologice, Întăresc posibilitatea ca templul să fi fost destinat uciderii ritualice de persoane, În contexte puțin clare și pentru destinatari de neprecizat. O ultimă Însemnare cu privire la cutumele funerare și concepțiile escatologice ale amoniților: cele dintâi atestă indicii care ne fac să ne gândim la venerarea defuncților; În același timp, transpare credința Într-o lume de „dincolo”, probabil În forme larvare și reduse, În conformitate cu tradiția zonei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Aresxe "Ares"). Alte informații ne parvin din Vechiul Testament: În afară de Milkom și Astartexe "Astarte", Solomon ar fi instituit un cult și pentru Kemosh, construindu-i un loc sacru În apropiere de Ierusalim (1 Regi 11,7; 2 Regi 23,13; cf. Însemnările În oracolul Împotriva lui Moab din Ieremia 48,1 sqq.). Episodul uciderii În masă comise de Mesha În decursul luptelor sale și consacrarea victimelor lui Kemosh este o acțiune Înrudită cu ¡¶rem-ul iudaic. Jertfirea fiului de rege pe ziduri
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
religia sunt semitice, cel puțin din ceea ce rezultă din izvoarele noastre, iar divinitățile filistene par să fie asimilate aproape total de cele locale cu nume semitice. Panorama care se poate construi este destul de săracă și nu merge mai departe de Însemnările fragmentare În legătură cu divinitățile și templele lor. În Biblie, zeul lor național este Daganxe "Dagan", adorat mai ales la Ghaza (Judecători 16, 23) și la Ashdod (1 Sam 5,1 sqq.). Înrudit cu vechiul zeu sirian Dagan, filisteanul Dagan este o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1935), Zece cuvinte ale fericitului Francisc din Assisi (1936), Comentarii lirice la „Poeme într-un vers” de Ion Pillat (1936). Mai colaborează la „Capricorn”, „Azi”, „Frize”, „Gândirea”, „Universul literar”, „Curentul magazin”, „Meșterul Manole”, „Bucovina”, „Bucovina literară”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Vremea”, „Însemnări sociologice”, „Orion”, „Viața Bucovinei”, „Răboj” ș.a. În 1934 i s-a acordat Premiul Societății Scriitorilor Români. S. a publicat, într-un timp scurt și frământat, peste douăzeci de volume. Existența sa și viziunea asupra scrisului îl apropie, prin trăirea acută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
Voivodina - „Lumina”, „Analele Societății de Limba Română”, „Libertatea”, „Cuvântul românesc”, „Tribuna tineretului” ș.a. Interes literar prezintă volumul Cugetări (1996), care însumează reflecții asupra celor mai diverse teme, dar îndeosebi În amurg (2002), carte care, așa cum precizează subtitlul, conține „memorii, confesiuni, însemnări de călătorie” ce vizează un interval de șapte decenii. Străbătute de un bine susținut suflu autobiografic, însă cu surprinzător de rare accente subiective, paginile configurează un context semnificativ, familiar autoarei: mișcarea literară, științifică și culturală a românilor din Voivodina, a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287954_a_289283]
-
și dialect în limba scriitorilor bănățeni de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Novi Sad, 1980; Proza scriitorilor români din Voivodina, Pancevo, 1986; Cugetări, postfață Ștefan N. Popa, Novi Sad, 1996; În amurg. Memorii, confesiuni, însemnări de călătorie, Timișoara- Pancevo, 2002. Repere bibliografice: Ioan Baba, Compendiu bibliografic. Scriitori, „Lumina” (Pancevo), 1996, 1; Popa, Lit. rom. Voivodina, 289-290. C.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287954_a_289283]
-
mâine vor apare pe arena vieții căutând a colabora la propășirea societății” și „de a vindeca starea patologică postbelică a generației de azi”. Periodicul are rubricile „Epigrame”, „Traduceri”, „Din carnetul nostru”, „Din spicuirile lui Nicu”, „Diverse”, „Glume”, „Folclor”, „Ghicitori”, „Probleme”, „Însemnări”, „Note pe marginea revistelor”, „Cronici”. Instructive sunt articolele cu caracter didactic. Într-un studiu asupra operei lui Ion Budai-Deleanu, de pildă, se consemnează faptul că „în 1876, Al. Papiu-Ilarian publică în «Archivul» lui Timotei Cipariu un articol în care vorbește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287542_a_288871]
-
abstracte”, „incompatibilitatea între talentul critic și talentul epic”. Ovidiu Papadima se manifestă și ca poet (Flori de mai și Luna, 4/1924), contribuind și cu traduceri din Gérard de Nerval. Imaginea vieții culturale românești a orașului este reflectată în rubrica „Însemnări. Viața culturală la Târgu Mureș”, conținând informații care interesează și astăzi, precum acelea despre seria de conferințe organizate de Societatea Tinerimea Română, la care au participat V. Bogrea, Ioan Lupaș, Florian Ștefănescu-Goangă, Sextil Pușcariu ș.a., despre un simpozion ale cărui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287542_a_288871]
-
sociale, 6/1925). Sunt menționate și turneele unor trupe de teatru din București, cum ar fi trupa Bulandra sau trupa Teatrului Național sub conducerea lui C. Nottara, dar și concerte ale unor soliști de la Opera Română din București. Autorul acestor însemnări subliniază semnificația manifestărilor culturale în Transilvania după Marea Unire. Suplimentul în limba franceză conține traduceri din literatura română, evocări ale unor personalități române sau franceze, știri despre acordarea unor burse de studii în Franța pentru elevi români, despre organizarea unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287542_a_288871]
-
proprii celebre, 2001 ș.a.). Autor al unor prefețe și postfețe, F. a avut și câteva experiențe de editor. A publicat o plachetă de „stihuri epigramatice” a Margaretei Faifer și un volum de teatru al lui Laurențiu Faifer, o culegere din însemnările lui Arșavir Acterian, un studiu de poetică și stilistică al Irinei Andone. A editat, de asemenea, Didahiile lui Antim Ivireanul și, în colaborare, Teatru și proză de I. L. Caragiale. SCRIERI: Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (în colaborare), București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]