KorAP: Find »[drukola/base=acuma & drukola/pos=adverb]« with Poliqarp

<1 ...302 303 304 ...339 >

8,468 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849

26 Iulie. Eri la moș Ștefan Romașcanu care trăiește cu mătușa Zamfira într-o căsuță curată la malul Nistrului. Ei au fost de mult, acu 45 de ani, prin România, la Giurgiu, București și Iași, după moștenire. Și încă și acuma, după aproape jumătate de veac, moș Ștefan are păreri de rău după o ocă de vin care costa 20 de bani la Ieși, care era strașnic de bun și pe care n-a avut vreme, atunci, să-l bee din pricina

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
decât datorită întâmplării. Ei nu fac nimic bine. Întâmplarea și elementele naturii îi favorizează necontenit. [1919] MIHAIL SADOVEANU ( M.S. COBUZ) DESPRE SINE ȘI DESPRE ENRIC FURTUNĂ* Nota aceasta, dacă ar fi apărut când eram amândoi necunoscuți, n-avea nici o importanță; acuma are poate un interes de curiozitate. În numărul ultim din Opinia, citesc ceva cu privire la bucata Calafatul a reginei noastre poete. Văd și câteva informații despre o traducere a acestei frumoase poezii apărută cândva în volumul Pe Dunăre, supt iscălitura lui

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
întovărășindu-se cu vocea. Cânta versuri vechi. L-a vizitat Brătianu, cu care a vorbit demn și dârz. I s-au întâmplat lucrurile cele mai extraordinare. Știe toate. Știe de Veronica Micle că "a mai dat gata pe unu" și "acuma trage pe dracu de coadă în America"! N-a murit? Nu. E-n America. Mi-a scris și anul trecut. Are o mulțime de cărți de Tolstoievschi, care-i place foarte mult, etc. etc., etc. În ajunul răscoalelor. O școală

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
într-o stare teribilă de beție, se înfățișează la haziaica și-i spune hotărât că el vra să curme odată orice fel de așteptare și încurcătură. Vra să știe ce rost are el aici și ce i se cuvine. Asta acuma, pe loc și numaidecât. Haziaica e o ieșeană nostimă și cu haz. Ascultă, Ivane, zice ea față cu toată lumea, în grădină; ascultă Ivane, ți-aș face voia, dar află că m-am îmbătat cumplit. Am băut rachiu și vin cam

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
s-ar înăbuși, vorbește la început cu dificultate. Depune favorabil acuzatului, care-i cam sărit când se-mbată și a rămas cu această meteahnă de la războiu. "Eu sunt singura vinovată", declară ea, cașicum ar fi o frumuseță fatală. De altminteri acuma trăiește iar cu Wagner. După ce trece în sală, plânge într-una și-și șterge ochii. Are spaima, după cât îi spune advocatului, că Franț are să fie condamnat ori are să moară de supărare în închisoare. Ea știa că el o iubește și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
intrat într-o odaie unde erau femei care vorbeau. Le-a sărutat mâna la toate pe rând și la urmă a sărutat și mâna lui Scarlat Radovici, un băet de sama noastră, care ședea și el acolo pe un scaun. Acuma îl revăd: I-am auzit numele rostit și bag de samă că-i și beteag de picior cum era în copilărie. Are o figură năcăjită, chinuită și îmbătrânită. Parcă ar fi și epileptic ori alcoolic. Profesia telegrafist. Mi se pare

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
să cumpere vile, cum nădăjduiesc să ajung și eu. La poarta de Brandemburg care are deasupra un quadrigiu (luat de francezi la 1807 și readus de nemți la 1814) sunt cinci intrări. Prin cea de la mijloc trece numai garda imperială. Acuma, deși republică, și nu trece nici o gardă, dispoziția continuă a se respecta. Am văzut palatul lui Hindenbrug și al d-rului Marx. La stabilirea republicei au fost lupte de stradă, ale căror urme de gloanțe se văd pe monumente și soldații

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Zigaretten, și multe cafenele, în care nu văd prea multă lume. Oameni care se mulțămesc cu câștiguri rezonabile. Asară, la ieșirea dela teatru, lumea nu se îmbulzea la garderobă și fiecare își aștepta rândul. Liniștea aceasta devine contagioasă. Palatul Cronprințului acuma Galerie Națională. Fântâna lui Hercule. Monumentul lui Rolland. 19, sara După amiază am vizitat un magazin uriaș, bazar în care un om civilizat găsește absolut tot ceeace-i trebuie și ce nu-i trebuie dintre articolele care pot interesa pe cineva

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
zicea, să fi fost nebun sau bat. Căci el este sub mâna Sultanului, și face ce i se poruncește. El e ca ogarul pe care-l duce vânătorul în silă și-l sloboade asupra vânatului. De făgăduit făgăduiește prietenie ș-acuma. Dar n-a înțeles niciodată să facă legământ scris." La 1648 sosi logofătul Ștefan Gheorghiță cu recomandații și daruri. Lupul scrie în taină lui Racoți, să-i trimeată pe Kemeni, căruia are să-i spuie lucruri importante, pe care nici logofătului

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
noi mai pe urmă,cum va fi să fie bine." Și în jurul lui stăteau numai canonici grași. Atuncea Iancu, care stătuse toată vremea tăcut, s-a sculat ș-a zis: "Fraților, n-ascultați ce vă spun porcii cei grași, că acuma pe loc îi belesc." El venise acolo cu Moții organizați militărește. În sat la Crăciunel, venise Prim-pretorul ca să anunțe oamenilor mobilizarea. Preotul cel bătrân al satului, pecând pretorul vorbea, s-a râdicat pe gard ș-a zis spre oameni

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
să facem rugare ca să ne binecuvintezi preoți. Dar de câtă vreme sunteți aici? De șase săptămâni. La carte! Ei șovăie: Măria ta, noi nu cerem asta atâta pentru noi, cât din pricina călăriei. Cum așa? Apoi noi am venit călări, ș-acuma nu mai avem cu ce ne hrăni caii, că vine iarna. Așa? Atunci puneți-vă în genunchi ca să vă binecuvântez. Cântec de la Blaj: Cât trăiești să nu iubești Diac în haine nemțești! Că diacu-i poamă rea, Te iubește, nu te

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
pare să fi fost exploatator de pădure și negustor de lemne. A plecat de acasă dela 16 ani, din spirit de aventură, a ajuns la Londra, a trăit apoi la Paris și Bruxelles. A fost lucrător, chelner, oberchelner, girant și acuma-i patron, are stare, e mulțămit de afaceri, vorbește destul de bine italienește, franțuzește, nemțește, englezește, olandeza. Românește se cam încurcă. Între străini n-a mai vorbit și vechiul graiu al copilăriei s-a redus, s-a subțiat. Ascultăm un fel

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
a prețurilor. Aceiași lume constata însă o continuă coborâre a scumpei noastre monede naționale. Scumpa noastră monedă a devenit foarte ieftină etc. E o scoborâre totuși în toate, sau aproape în toate. Înainte vreme femeile se dezgoleau în părțile superioare; acuma se dezgolesc în cele inferioare. Unii însă opinează că aceasta, departe de a fi o scoborâre, este o urcare. Vechile mode ermetice și pudice care făceau scandal pentru un colț de ciorap vizibil sau un colț de sân, erau o

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
nu? răspundem noi, admitem. Îi admiteți și totuși, când au apărut, erau neînțeleși și batjocoriți. Se poate să fi fost neînțeleși; eșeau cu totul de pe drumurile bătute și din normal. Ei însă n-au susținut că literatura veacurilor de până acuma e inexistentă. Asta-i altceva, ni se răspunde, și cu drept cuvânt. Asta-i altceva. Principalul e că admiteți că asemenea scriitori anormali au avut geniu. Trebuie să-i admiteți și pe cei de astăzi, deși sunt anormali și nu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
că n-avea dreptate acel boier moldovan, celebru ironist, când spunea: Cucoane, pe vremea mea asăminea giocuri sî giucau în așternut. Necesară dancingurilor pare a fi și coafura. Dansatoarele originale cu care vorbim n-au împletit niciodată cozi și abia acuma s-a văzut ce mare dreptate au avut. Fiind nevoie de asemenea costum, de asemenea coafură și de muzica de jazz, sexul slab vrea să ne convingă de un întreit adevăr: 1. Că plimbările cele mai higienice se fac cătră

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
să plec și eu: sunt așteptat la un ceaiu. POLITICALE Dar cu politica cum stăm? Cu politica stăm foarte bine. În afară, avem raporturi amicale cu cei care ne sunt prietini, și raporturi mai puțin amicale cu ceilalți. Mai ales acuma aud că Republica socialistă sovietică rusă are de gând să protesteze din nou în chestia Basarabiei, în urma tratatului nostru cu Franța. Când șeful guvernului a încheiat, la Roma, un tratat de prietinie cu Italia, toți cei care la noi nu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Sovietică. Pentru Republica Sovietică, iscălitura Italiei însemna de fapt o recunoaștere a drepturilor României asupra Basarabiei etc. Vorbe, vorbe și iar vorbe. Asta-i trebuie politicei. Din când în când îi mai trebuiesc și fapte, pentru ca să poată fi alte vorbe. Acuma deci vecinii noștri protestează. Probabil că au să protesteze, pentru alte motive, și cei care nu sunt în guvern și ar dori să fie. Eu zic să-i lăsăm să protesteze, pe toți. De câtăva vreme, iarăși, în politica internă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
peste alte două zile domnul Maniu iar dorește să-i vorbească. Arhitectul se prezintă și domnul Maniu, cu multe menajamente îl face să priceapă că felurite împrejurări l-au determinat să facă o nouă schimbare în planul casei sale. Că acuma, după o matură chibzuință, ar dori să aibă la clădirea sa tot două toalete. Bine, acceptă arhitectul, fără entuziasm; rămâne deci după planul prim. Lucrările le-am și început. Ați început lucrările și acolo? se interesează domnul Maniu neliniștit. Da

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
ales că și alții au înțeles tot așa de bine lucrurile. Afară de asta am a-i mulțămi d-sale pentru o anecdotă, pe care a spus-o odată cu mult tâlc, în parlamentul dela Iași. Această anecdotă întrucâtva se potrivește și acuma provinciei Moldovinești. Doresc să nu i se mai potrivească în curând. E o anecdotă ovreiască. Era odată un jidov sărac și năcăjit cu numele Nuhăm, care avea de hrănit o balabustă și o mulțime de copii și neamuri. Trăia cu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
capra în casă. Și să vii să-mi dai de știre cum merge. Hm! Bine. Am să viu. Năcăjitul urmează porunca țadicului. Pe urmă, după douăzeci și patru de ceasuri, vine cu fața mai prelungă, scărpinându-se la tâmplă, subt zulufi. Ei? acuma cum o duceți? Rău, țadic, foarte rău! Vai de capul nostru. Mai rău nici nu se poate. Așa să trăiască dușmanii! Cum se poate? Atunci nu rămâne decât să te întorci cu mare grabă acasă să vâri și vaca după

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Când se întoarce Ovreiul a treia oară începu să se bată cu pumnii în cap și în piept. Se văia cu glas înalt și lăcrimat: Cu ce-am greșit eu, învățătorule, înaintea lui Dumnezeu, de-am ajuns la asemenea pedeapsă? Acuma nu mai am de ce trăi! Trebuie să mă pun jos și să mor. Altceva nu-mi mai rămâne de făcut așa de ticălos, de năcăjit și de înghesuit. Vai și iar vai! Rabinul stă cu un deget la tâmplă și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
și capra. Așa am să fac, țadic. A scos capra și s-a întors, zâmbind nedumerit. Ai scos capra? Am scos-o. Și-i mai bine decât înainte? Cu mult mai bine, țadic. Dumnezeu să-ți ajute pentru sfat bun. Acuma ce trebuie să mai fac? Acuma eu zic să scoți afară și vaca. Bun, am să scot și vaca. Pot să mă duc cu fuga acasă? Da, idală, poți să te duci cu fuga. Când s-a întors acuma, năcăjitul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
țadic. A scos capra și s-a întors, zâmbind nedumerit. Ai scos capra? Am scos-o. Și-i mai bine decât înainte? Cu mult mai bine, țadic. Dumnezeu să-ți ajute pentru sfat bun. Acuma ce trebuie să mai fac? Acuma eu zic să scoți afară și vaca. Bun, am să scot și vaca. Pot să mă duc cu fuga acasă? Da, idală, poți să te duci cu fuga. Când s-a întors acuma, năcăjitul zâmbea ca și soarele. A îngenunchiat

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
bun. Acuma ce trebuie să mai fac? Acuma eu zic să scoți afară și vaca. Bun, am să scot și vaca. Pot să mă duc cu fuga acasă? Da, idală, poți să te duci cu fuga. Când s-a întors acuma, năcăjitul zâmbea ca și soarele. A îngenunchiat și s-a închinat: Astăzi, învățătorule, pot să spun că mă pot socoti printre oamenii fericiți de pe pământ. Pot în sfârșit răsufla. Mulțămesc lui Dumnezeu pentru dezlegarea pe care mi-a dat-o

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
silă. Dacă această poartă a creștinătății, Țara noastră, va fi pierdută ferească Dumnezeu! atunci creștinătatea cade în primejdie. De aceia ne rugăm de domniile voastre să ne trimiteți pe căpitanii domniilor voastre ajutor împotriva dușmanilor creștinătății, până mai este vreme, fiindcă Turcul acuma are mulți potrivnici și în toate părțile are de lucru cu oameni ce stau cătră el cu sabia în mână. Din parte-ne noi făgăduim pe credința noastră creștinească și cu jurământul Domniei noastre că vom sta în picioare și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]