7,862 matches
-
Do major (D. 452), ultimele trei sonate pentru pian (D. 958, D. 959, D. 960) și ciclul "13 Lieder nach Gedichten von Rellstab und Heine," cunoscut și ca "Schwanengesang" (D. 957). Această colecție menține o legătură între liedurile individuale, atingând adâncurile tragediei și a supranaturalului morbil, care erau rar utilizate de alt compozitor în secolele dinainte. Șase dintre acestea sunt compuse pe versurile lui Heinrich Heine, ale cărui "Buch der Lider" a apărut în toamnă. Simfonia în Do major (D. 944
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]
-
revistă de teorie și știință militară, editată de către Statul Major General al Armatei României -pentru “contribuția de excepție la îmbogățirea patrimoniului științei militare”. "Premiul „Locotenent-colonel "Mircea Tomescu“", "în domeniul Istorie militară," i-a fost acordat pentru lucrarea “Corsarii uitați ai adâncurilor. Delfinul, Rechinul, Marsuinul”, Editura Militară, 2014. Premiat cu "”Diploma de Excelență” pentru cartea de presă" de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) pentru volumul "” Când Satana îți dă târcoale. Gheorghe Racoveanu, ucenicul lui Nae Ionescu, în documentele Securității”", editura Agnos
Florian Bichir () [Corola-website/Science/307611_a_308940]
-
Golul de-plin” al frigului, în România literară, nr. 24, 2012 ; - Theodor Codreanu, „Polen eretic”, poezia, în Cultura, 16 august 2012; - Livia Cotorcea, „Ciopliți din coasta unei blândeți uriașe”, în Convorbiri literare, nr. 10 (202), octombrie, 2012; - Nicolae Breban, Atracția adâncurilor, în România literară, nr. 46, noiembrie 2012 ; - Irina Ciobotaru, Aura Christi și patosul dătător de viață, în Contemporanul, nr. 12, decembrie 2012 ● http://www.ideeaeuropeana.ro/aura-christi-a-1.html ● http://revistacultura.ro/nou/tag/aura-christi/ ● http://www.universul romanesc.net/index
Aura Christi () [Corola-website/Science/307701_a_309030]
-
lume), de amar (De-atâta amar ce duc), colinde (Ursăreasca) etc . A jucat și în câteva filme românești, dovedind un real talent actoricesc. A publicat trei volume de versuri: ”Dureri ascunse” (1996), ” Cu inima-n palme” (2004) și ”Taine în adânc păstrate” (2009) Ca o recunoaștere a activității sale de aproape 50 ani în slujba muzicii populare românești, Sofiei Vicoveanca i-au fost decernate mai multe distincții cum ar fi: "Meritul Cultural" clasa a IV-a (1973); Medalia "Tudor Vladimirescu" cl
Sofia Vicoveanca () [Corola-website/Science/306505_a_307834]
-
a viitorului. Acolo sunt șocați să găsească o lume distrusă, cu rămășițele unei tehnologii avansate. La o cercetare mai îndeaproape a unui calculator ei descoperă o înregistrare a distrugerii suprafeței pământului, pricinuită de o creatură numită „Lavos”, care hibernase în adîncurile pământului până în 1999 d.Hr. Hotărâți să îl oprească pe Lavos înainte ca el să distrugă lumea, grupul recrutează un robot din viitor numit „Robo” și folosind o altă „poartă a timpului” ajung la Sfârșitul Timpului, unde un bătrân enigmatic
Chrono Trigger () [Corola-website/Science/306521_a_307850]
-
are diferite variante în mitologia egipteană. Cea mai cunoscută din ele provine din Heliopolis. Se spune că la începuturi exista doar o mare întunecată, trupul zeului Nu. Nu făcea parte dintr-un grup de opt zei primordiali, numit Ogdoad. Din adâncul apelor a ieșit la un moment dat un munte, iar în vârful lui a strălucit în întreaga lui splendoare Atum, zeul soarelui, un alt membru al grupului Ogdoad și creatorul lumii. El scuipă și o creează pe Tefnut, zeița umidității
Mitologia Egiptului Antic () [Corola-website/Science/306907_a_308236]
-
Waukesha, Wisconsin, Statele Unite ale Americii) este un profesor de matematică și informatică la Universitatea de stat din San Diego, actualmente retras din activitatea didactică, și autor de science fiction. este faimos pentru romanele sale premiate cu Premiul Hugo "Foc în adânc" (1992) și "Adâncurile cerului" (1999), și mai ales pentru eseul său din 1993 ""The Coming Technological Singularity"" ("Singularitatea tehnologică care vine"), unde afirmă că creșterea exponețială din tehnologie va tinde spre un punct dincolo de care nu putem nici măcar specula despre
Vernor Vinge () [Corola-website/Science/306941_a_308270]
-
ale Americii) este un profesor de matematică și informatică la Universitatea de stat din San Diego, actualmente retras din activitatea didactică, și autor de science fiction. este faimos pentru romanele sale premiate cu Premiul Hugo "Foc în adânc" (1992) și "Adâncurile cerului" (1999), și mai ales pentru eseul său din 1993 ""The Coming Technological Singularity"" ("Singularitatea tehnologică care vine"), unde afirmă că creșterea exponețială din tehnologie va tinde spre un punct dincolo de care nu putem nici măcar specula despre posibilele consecințe. Vinge
Vernor Vinge () [Corola-website/Science/306941_a_308270]
-
Book" a lui Connie Willis) cu romanul său din 1992, "Foc în adânc". În el, își imaginează o galaxie divizată, în care de ce te îndepărtezi de centrul ei, de aceea atingi un nivel tehnologic mai ridicat. Aproape de centru se află 'Adâncurile Negânditoare', unde chiar și inteligența de nivelul celei umane este imposibilă. Pământul se află în 'Zona Lentă', în care călătoria cu viteza superluminică nu poate fi atinsă. Marea parte a acțiunii cărții se petrece în zona numită 'Exteriorul', unde este
Vernor Vinge () [Corola-website/Science/306941_a_308270]
-
par a exista niciun fel de limite. Exteriorul creează un cadru perfect pentru o space opera clasică, folosind tehnologia care va ajuta la trecerea peste singularitate. "Foc" include o serie de alte idei care creează un univers bogat și complex. "Adâncurile cerului" (1999) este un preludiu la "Foc", urmărind competiția între diferite grupuri umane din Zona Lentă pentru explorarea unei culturi extraterestre aflată în plină dezvoltare tehnologică. În plus, "Adâncurile" explorează temele libertății tehnologice vs. tehnologie ca instrument de exploatare și
Vernor Vinge () [Corola-website/Science/306941_a_308270]
-
serie de alte idei care creează un univers bogat și complex. "Adâncurile cerului" (1999) este un preludiu la "Foc", urmărind competiția între diferite grupuri umane din Zona Lentă pentru explorarea unei culturi extraterestre aflată în plină dezvoltare tehnologică. În plus, "Adâncurile" explorează temele libertății tehnologice vs. tehnologie ca instrument de exploatare și control, printre alte probleme politice profunde. "Adâncurile" a câștigat premiul Hugo Award pentru "Cel mai bun roman" în 2000. Nuvelele lui Vinge "Fast Times at Fairmont High" și "The
Vernor Vinge () [Corola-website/Science/306941_a_308270]
-
Foc", urmărind competiția între diferite grupuri umane din Zona Lentă pentru explorarea unei culturi extraterestre aflată în plină dezvoltare tehnologică. În plus, "Adâncurile" explorează temele libertății tehnologice vs. tehnologie ca instrument de exploatare și control, printre alte probleme politice profunde. "Adâncurile" a câștigat premiul Hugo Award pentru "Cel mai bun roman" în 2000. Nuvelele lui Vinge "Fast Times at Fairmont High" și "The Cookie Monster" au câștigat și ele premiul Hugo în 2002 și, respectiv, în 2004. Romanul din 2006, "La
Vernor Vinge () [Corola-website/Science/306941_a_308270]
-
Vinge. Conceptele de inteligență artificială și de singularității tehnologice sunt răspândite în majoritatea scrierilor lui Vinge, fie înglobate în poveste ("Bookworm, Run!"; "True Names"; "La Capătul curcubeului"), fie construindu-se lumi care prezintă explicit lipsa acestor fenomene ("Foc în adânc", "Adâncurile cerului"). În alte cărți apare tema anarho-capitalism-ului, uneori explicit ("The Ungoverned", "Marooned in Realtime"), alteori mai puțin evident (confruntarea dintre emergenți și Qeng Ho din "Adâncurile cerului"). În cartea lui Gene Wolfe "The Fifth Head of Cerberus" (publicată în 1972
Vernor Vinge () [Corola-website/Science/306941_a_308270]
-
curcubeului"), fie construindu-se lumi care prezintă explicit lipsa acestor fenomene ("Foc în adânc", "Adâncurile cerului"). În alte cărți apare tema anarho-capitalism-ului, uneori explicit ("The Ungoverned", "Marooned in Realtime"), alteori mai puțin evident (confruntarea dintre emergenți și Qeng Ho din "Adâncurile cerului"). În cartea lui Gene Wolfe "The Fifth Head of Cerberus" (publicată în 1972, înainte ca Vinge să fi scris opera sa bine-cunoscută), naratorul găsește o culegere de povestiri de Vernor Vinge pe raftul de sus al unei biblioteci dintr-
Vernor Vinge () [Corola-website/Science/306941_a_308270]
-
în registru oximoronic, „judecata de apoi” la care este chemată poezia. Poezia lui Valentin Marica este elegiacă în toate fibrele ei, iar nostalgia paradisului pierdut capătă valențe canonice. Poemele au încărcătură interogativă, dar interogațiile sunt mute, ele reverberează doar în adâncul ființei, ca un ecou stins al tragicului. Până la urmă, cartea lui Valentin Marica este o radiografie a suferinței, o confesiune amară, a resemnării și asumării fatalității. Tonul cărții nu coboară însă sub pragul gravității, rămânând, totodată și într-o constanță
Valentin Marica () [Corola-website/Science/307932_a_309261]
-
ei - oare va putea el să reziste chemării ei insistente? Dar pericolul îi pândește și pe Lucy și Băiatul-Lup, care au ajuns fără să vrea pe barca unor marinari ticăloși, dar și pe Milo Banda, tatăl Jennei, care poartă în adâncul corăbiei sale, Cerys, o comoară misterioasă. Carismatica povestitoarei Angie Sage continuă călătoria Magică a lui Septimus Heap cu multe alte aventuri amuzante, cu multe farmece și amulete ocrotitoare, și o înțelegere tot mai profundă a vieții interoare a eroului adolescent
Septimus Heap () [Corola-website/Science/308352_a_309681]
-
aranjare „unplugged”, cântând la mandolina. În toamnă, s-a reunit cu o parte din colegii de la "Divertis" după ce aceștia s-au mutat de la Antenă 1 la Pro TV. A mai jucat într-o piesă de teatru de la Teatrul Metropolis, "Din adâncuri" de Maxim Gorki, cu veteranul Ștefan Radof în rolul principal. Piesă a fost primită cu recenzii pozitive, iar prezența lui Păscu, alături de alți actori de comedie (Alexandru Bindea, Tudorel Filimon), a fost considerată că una neobișnuită în tragedia lui Gorki
Ioan Gyuri Pascu () [Corola-website/Science/308449_a_309778]
-
care se reflectă în el creează imagini de neuitat. De vizitat sunt și grotele, o lume galben-aurie, cu o mulțime de forme ciudate. Aici se află și cel mai important bioclimat din Marea Mediterana, denumit Preeriile Posidonia, care se găsește în adâncurile apelor insulelor Ibiza și Formentera. Acestea produc o mare cantitate de oxigen și sunt habitatul a sute de specii de viețuitoare.
Ibiza () [Corola-website/Science/303183_a_304512]
-
gheață, în oceanul satelitului, unde probabil există un mediu similar cu al oceanelor adânci cu izvoare hidrotermale de pe Pământ sau cu Lacul Antarctic Vostok. Viața într-un astfel de ocean ar putea fi similară cu viața microbiană de pe Pământ în adâncurile oceanelor. Până în prezent nu este confirmată existența vieții pe Europa, dar posibila prezența a apei în stare lichidă a stimulat ideea de a trimite acolo o sondă spațială. Cele mai multe date despre Europa provin dintr-o serie de zboruri care au
Europa (satelit) () [Corola-website/Science/302383_a_303712]
-
subconștientului. Criticul Eugen Lovinescu susținea că "Pădurea spânzuraților" este „cel mai bun roman psihologic român, în sensul studierii evolutive a unui singur caz de conștiință - studiu metodic alimentat de fapte precise și de incidente și împins dincolo de țesătura logică în adâncurile inconștientului”. George Călinescu afirma că romanul este monografia „incertitudinii chinuitoare de esență morală” ce analizează psihologia unui suflet mediocru. Urmând aceeași optică, Tudor Vianu scria că Rebreanu era „un analist al stărilor de subconștiență, al învălmășelilor de gânduri, al obsesiilor
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
Dumnezeu și ar ști cu siguranță că El putea fi ajuns."" Despre această perioadă cumplită și plină de păcat din viața sa însuși Serafim Roșe avea să spună: „"Am fost în iad. Știu cum este iadul."” Uimitor, dar chiar din adâncul păcatului a răsărit și izbăvirea. Unul dintre puținii companioni ai tânărului pustiit de căutare, știind interesul arzător al acestuia pentru vechile tradiții, i-a oferit prilejul să cunoască altă tradiție străveche (chiar învechita după mulți) Ortodoxia. Serafim Roșe mărturisea "" Când
Seraphim Rose () [Corola-website/Science/302541_a_303870]
-
exemplu "Te pito o te henua", adică „Buricul Pământului” sau „Capătul lumii”. Pito înseamnă și buric dar și cordon ombilical, iar insula era considerat a fi legătură dintre lumea celor vii (kainga) și lumea spirituală Po, care se află în adâncurile oceanului, departe spre est. Atâta vreme cât Insula Paștelui este extremul estic al insulelor polineziene, este posibil ca numele să se refere la capătul lumii celor vii. După ce Alphonse Pinart, în lucrarea să "Voyage a l'Ile de Paques" (1877), a tradus
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
moderne, dar măcar o asemenea artă dă posibilitatea să ne-o asumăm mai puțin dureros, mai puțin catastrofic. Adică, ne ajută să găsim un echilibru interior, în raport cu dezechilibrul care devine din ce în ce mai sufocant, mai apăsător, datorită unei forțe care vine din adâncul ființei și care îți permite să-ți reamintești anumite valori, care nu sunt numai ale artei, care sunt ale ființei, pentru că arta trăia, înainte, ca expresie a ființei, nu ca expresie a unui talent, a unui punct de vedere personal
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
de asumare a responsabilității civice. Croma- tismul evită distilările savante și se rezumă îndeosebi la pri- mare și tonurile compuse care le exaltă. Este atîta forță în aceste compoziții încît rafinatul de altădată se poate speria de lava dezlănțuită din adîncurile unui vulcan aflat în inac- tivitate aparentă. Ca un interludiu pînă la faza cea mai recentă a creației lui Val Gheorghiu, să o numim faza marilor pînze decorativ- simbolice, vaste și exaltate cromatic unde domină roșuri sîngerii și albastruri astrale
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
Moise în Egipt spre a scoate din el pe fiii lui Israel este sau firea omenească, sau lumea aceasta, sau deprinderea lipsită de patimi. În una din acestea aflându-se mintea, după ce a dobândit cunoștința lucrurilor prin contemplație, primește în adâncul inimii, de la Dumnezeu, îndemnul ascuns și tainic să scoată din Egipt, adică din trup și din simțire, ca pe niște israeliteni, înțelesurile dumnezeiești ale lucrurilor, ca să nu se mai ostenească acestea prostește în frământarea lutului, adică a patimilor trupului. Încredințată
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]