7,843 matches
-
modernă. Inițiativa va debuta în intervalul 1876-1880 prin apariția revistelor Euskara și Ruskalerria, urmată de tentiva creării unei limbi de stat potențiale, printr-un exercițiu lingvistic aplicat populației ce manifesta tendințe hispanofone. O dată cu întreprinderea de resurecție a limbajului va începe afirmarea unui particularism etnic și religios ce nu-și află egal nici chiar în Europa Orientală. În sfîrșit, acțiunea culturală și politică va fi acompaniată de inițierea unor cercetări genetice care pun în relief specificitatea poporului basc singularizat prin hemotipologie, adică
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
spanioli 385 (în 1992 situația rămîne sensibil identică cu un raport de 752 de persoane la 1 200 "sondate"386). În schimb, limba bască nu era practicată decît de o minoritate situată în doar cîteva zone, ceea ce a făcut ca afirmarea identității basce, la acest nivel, să ia forma unei acțiuni de cucerire în raport cu puternica rezistență spaniolă. Totodată, elitele politice și economice catalane s-au raliat mișcării autonomiste, lărgind-o și dirijînd-o pe o cale mai moderată. Omologii lor basci, dimpotrivă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
încetat a se confunda, în limbajul cu-rent, cu ideea de posesiune teritorială; țara, în accepția sa geografică, a devenit sinonimă cu noțiunea de aparat de conducere. Pe de o parte, autoritatea suverană a acestui stat s-a fondat pe baza afirmării puterii sale ultime, a preeminenței sale admise ca indiscutabilă, înaintea oricărei autorității civile sau religioase. Totodată însă, acestă suveranitate nu s-a impus fiecărei persoane, fără deosebire, incluzîndu-i aici și pe rezidenții străini, doar în cadrul strict delimitat ca spațiu al
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
se plaseze la granițele Germaniei, Franței și Italiei și apoi, pentru că totdeauna ele au contestat legitimitatea vreunui centru care să le fie propriu. Încă o dată, interpretările canonice ale fenomenului național nu lămuresc geneza acestui mod de identificare. Acesta este anterior afirmării liberale și moderne a suveranității populare, care nu datează decît din secolul al XVIII-lea. În această privință, conștiința civică a elvețienilor apare mai cu-rînd medievală și patriciană la originea sa, Stadtsbürger, în sensul burghezului-cetățean al unui stat liber comparativ
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de milă manipulată de către guvernanți reprehensibili sau chiar criminali tocmai din acestă cauză. Așa a fost cazul dictatorului român Ceaușescu, care și-a pierdut foarte repede creditul dobîndit prin fronda sa față de Uniunea Sovietică, rămînînd în schimb doar cu rușinea afirmării patriotice. Este, în prezent, cazul Greciei împietrite în identitatea sa religios ortodoxă 415, ca și într-o măsură mai mare încă, a țărilor fostei Iugoslavii.416 Această sensibilitate "postnațională" se supune a ceea ce Gilles Lipovetsky numea "etica nedureroasă a noilor
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
o "necesitate vitală"422: mai întîi negrii americani, apoi femeile și homosexualii, în cele din urmă comunitățile de origine extraeuropeană instalate în Europa. Taylor vede în aceasta semnul evoluției spre o a doua fază a imaginarului politic modern, marcat prin afirmarea universală a diferenței, fază opusă celei precedente, atașată într-un mod nu mai puțin universal proclamării egalității primordiale a indivizilor dincolo de caracterele lor particulare. Înțeleasă astfel, ideea de universalitate se înrudește, orice-am zice, cu cea a lui Herder și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de o puternică imigrare noneuropeană, nici comportamentele rasiste ce au apărut în țări cum ar fi Italia și Spania care nu prea au antecedente în acest sens. Și mai frapantă este alunecarea unor formațiuni politice pînă-acum moderate către poziții de afirmare națională, ca în cazul Partidului Liberal german FDP. Semnificativă, de asemenea, este și reacția ambiguă împotriva doctrinelor multiculturaliste care, apărută mai întîi în State-le-Unite, atinge astăzi Europa. În Statele-Unite, politica așa-numită de affirmative ac-tion a progresat foarte mult, concretizată
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
1945, să afirme că „nu toți cei care au plecat au făcut-o pentru că au fost supuși persecuțiilor politice sau religioase. Cei mai mulți au făcut acest pas pur și simplu pentru că simțeau că România ajunsese un loc În care dezvoltarea și afirmarea profesională sau intelectuală deveniseră lucruri imposibil de atins”. Concluzia este Însă, În mare parte, simplificatoare și nepermis de generalizantă. Mărturisirile consemnate au fost făcute după mai mulți sau mai puțini ani de la autoexilare. Între timp, cum este și firesc, motivațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
oraș grecesc, iar la 1848 Praga, Plžen (Pilsen) sau Ljubljana aveau o populație majoritar germană, dar, de aici, crede autorul, nu se poate trage concluzia că și mediul rural Învecinat avea aceeași structură etnică. Criteriul religios a fost folosit pentru afirmarea naționalității. Astfel, Înainte de 1914, În Galiția, opoziția dintre rutenii greco-catolici și ortodocși a provocat segregarea acestora Între partidele pro-poloneze și pro-ruse. În 1923, În insula Creta, musulmanii vorbitori de greacă au ales identitatea turcă, la fel cum În Anatolia creștinii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În secolul al X-lea, cînd un legendar țăran, pe nume Piast, va fonda statul polon. Expansiunea spre vest, respectiv spre spațiul german, a fost legitimată prin acest mijloc, În timp ce expansiunea spre est a fost susținută de amintirea Poloniei jagellone. Afirmarea acestor teze naționaliste a fost indusă de imixtiuni din afară, astfel că pretențiile sovietice au Împins spre jagellonism, În timp ce cele germane spre piastism. Cazul Cehoslovaciei. Modelul politic pentru statul cehoslovac a fost statul medieval Boemia. Ca și În alte state
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și Convorbiri literare, Altarul Banatului, Tribuna, Cronica, Orizont etc. Cea mai mare parte a acestor intervenții a fost dedicată, așa cum observă chiar autorul, investigării comunității române din America, a cărei evoluție a evidențiat, după 1945, o atenție specială În direcția afirmării ei identitare. Așa se explică faptul că, În ultimul timp, Alexandru Nemoianu a publicat mai multe cărți despre românii americani, În care preocuparea principală vizează evidențierea specificității acestui grup etnic, ce adaugă uriașului conglomerat american ceva aparte, ca un „ingredient
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
subordoneze instituțiile româno-americane spre a Își atinge propriile scopuri criminale și Încă mai vîrtos au căutat să Își subordoneze «Vatra Românească», simbolul identității ortodocșilor români-americani. În chip paradoxal - observă el -, acțiunile comuniste au avut un efect pozitiv mai ales În ce privește afirmarea tot mai răspicată a identității româno-americane”, contribuind la „eliberarea” lor de sub „dependența psihologică față de țara «veche». Pentru Întîia dată ei afirmau răspicat că sînt parte a națiunii americane și tot pentru Întîia dată se puteau concentra exclusiv spre dezvoltarea propriilor
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a fost afirmată teza comunismului național. Un alt moment important, criza cubaneză, s-a consumat În 1962. Acesta a marcat un pas Înainte În politica externă a Bucureștiului. Capitolul se sfîrșește cu analiza „Declarației din aprilie 1964”, moment important al afirmării publice a independenței față de Moscova. Capitolul II („1968: Primele luni”) Începe brusc prin informații sumare din 1967 despre noutatea reluării relațiilor diplomatice cu Germania Federală și poziția României În conflictul israeliano-musulman. România a fost singurul stat din „lagărul socialist” care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
speranței de viață. ... (5) Asigurarea de către instituțiile centrale, locale și partenerii sociali a condițiilor de locuit decente în comunitățile defavorizate din punct de vedere economic și social, precum și asigurarea accesului la servicii publice și mică infrastructură. ... (6) Păstrarea, dezvoltarea și afirmarea identității culturale (limba, obiceiuri, patrimoniu) a minorității rome. ... (7) Dezvoltarea, de către instituții, a unor măsuri care, prin serviciile pe care le oferă, să răspundă unor nevoi sociale ale categoriilor defavorizate, inclusiv a membrilor minorității rome în domeniile: dezvoltare comunitară, protecția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239021_a_240350]
-
de energie electrică, apă potabilă, canalizare, gaz metan, salubrizare). 5. Perfecționarea cadrului legislativ în domeniul locuirii astfel încât să se poată asigura respectarea în totalitate a libertăților și drepturilor în materia siguranței și locuirii E. CULTURĂ Obiectiv specific: Păstrarea, dezvoltarea și afirmarea identității culturale (limba, obiceiuri, patrimoniu) a minorității rome. În vederea îndeplinirii obiectivelor în domeniul culturii, Ministerul Culturii și Patrimoniului Național a identificat următoarele priorități: 1. Realizarea unei emisiuni radio și TV bilingve 2. Organizarea de concursuri anuale de literatură români (poezie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239021_a_240350]
-
următoarele direcții de acțiune ce se regăsesc în planurile sectoriale de măsuri - Anexa 1 la prezenta Strategie. 1. Conceperea și implementarea unor programe de sprijinire a exprimării elitelor culturale și artistice provenite din rândul minorității romilor, în scopul revigorării și afirmării identității etnice. 2. Inițierea unor proiecte culturale de reconstrucție și afirmare identitară a romilor în special în rândul copiilor și al tinerilor. 3. Organizarea și dezvoltarea unor rețele de valorificare a patrimoniului cultural al romilor, inclusiv prin adaptarea meseriilor tradiționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239021_a_240350]
-
măsuri - Anexa 1 la prezenta Strategie. 1. Conceperea și implementarea unor programe de sprijinire a exprimării elitelor culturale și artistice provenite din rândul minorității romilor, în scopul revigorării și afirmării identității etnice. 2. Inițierea unor proiecte culturale de reconstrucție și afirmare identitară a romilor în special în rândul copiilor și al tinerilor. 3. Organizarea și dezvoltarea unor rețele de valorificare a patrimoniului cultural al romilor, inclusiv prin adaptarea meseriilor tradiționale la contextul economic și social actual. 4. Organizarea unor expoziții tematice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239021_a_240350]
-
a condițiilor de locuit decente în comunitățile defavorizate din punct de vedere economic și social, precum și asigurarea accesului la servicii publice și mică infrastructură *Font 7* III. A. Programul-pilot " Prima instituție este instituție coordonatoare E. CULTURĂ Obiectiv: Păstrarea, dezvoltarea și afirmarea identității culturale (limba, obiceiuri, patrimoniu) a minorității romilor. Font 7* Conceperea și implementarea Conceperea și implementarea F. INFRASTRUCTURĂ SOCIALĂ Obiectiv: Dezvoltarea, de către instituții, a unor măsuri care, prin serviciile pe care le oferă, răspund unor nevoi sociale ale categoriilor defavorizate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239021_a_240350]
-
atacul său nu poate fi considerat ostil atâta timp cât respectă regulile. Din momentul în care jucătorul nu mai respectă regulile, atacul său devine unul ostil. Astfel, vorbim despre agresivitatea instrumentală dacă obiectivul agresorului nu este prejudicierea adversarului. Scopurile coercitive sau de afirmare de sine fac parte din obiectivele agresivității instrumentale. Cel care are un scop coercitiv va face rău pentru a spori gradul de supunere a victimei. De la vârste foarte fragede copii folosesc diferite comportamente "aversive" (lovesc, tachinează sau refuză să asculte
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
spunem că activitățile hormonale constituie variabilele personale sau "background-ul" unei situații "ostile" ce declanșează agresivitatea (Geen, 1998). Sistemul nervos și comportamentul agresiv Recentele lucrări de neurofiziologie susțin că comportamentul agresiv este un comportament instrumental al cărui scop este fie afirmarea și / sau satisfacerea nevoilor sau dorințelor, fie apărarea împotriva amenințărilor. Organizarea acestui comportament conține trei niveluri de funcționare: un nivel de reacții automate sau automatizate, programate sau nu genetic, un nivel în care stimulii au semnificație afectivă în funcție de trăirile emoționale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
angajează în acte de violență majore legitimează acest gen de comportament, conferind valoare instrumentală violenței. În concluzie, chiar dacă explicația agresivității își află originea în frustrarea nevoilor fundamentale, procesele de dezangajare morală, de categorizare socială deviantă, de identificare a autorității, de afirmare a sinelui pot accelera evoluția unei societăți pe calea violenței și genocidului. Activități sportive violente sau sportivi violenți? A spune că simpla vizionare a unui concurs sportiv sau participarea la acesta crește (direct sau indirect) probabilitatea agresivității pare destul de pretențios
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
obiectivul este atins atunci când reușește să o rănească), și agresivitatea instrumentală, pe de altă parte (actorul acționează în scop competitiv și-și întrerupe acțiunile atunci când sfârșește competiția). În unele sporturi este foarte greu de deosebit comportamentul agresiv de comportamentul de afirmare competițională (assertiveness). Pentru a distinge alegerea jucătorului între comportamentul agresiv și comportamentul de afirmare, psihologii sportivi trebuie să studieze mai mulți factori. Alegerea comportamentală este determinată de doi factori foarte importanți: "percepția legitimității" și "aprecierea morală". Este invocată "percepția legitimității
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
parte (actorul acționează în scop competitiv și-și întrerupe acțiunile atunci când sfârșește competiția). În unele sporturi este foarte greu de deosebit comportamentul agresiv de comportamentul de afirmare competițională (assertiveness). Pentru a distinge alegerea jucătorului între comportamentul agresiv și comportamentul de afirmare, psihologii sportivi trebuie să studieze mai mulți factori. Alegerea comportamentală este determinată de doi factori foarte importanți: "percepția legitimității" și "aprecierea morală". Este invocată "percepția legitimității" pentru că individul poate să perceapă un comportament sau o serie de comportamente ca fiind
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
indirectă a informațiilor emanate de către femei pare să contribuie la declanșarea agresiunilor sexuale. Interpretarea indirectă a comportamentului celuilalt este unul dintre aceste procese. Incapacitatea de a face diferența dintre comportamentele de prietenie și cele de seducție sau dintre comportamentele de afirmare (assertiveness) și comportamentele ostile poate semnala prezența unor tendințe de a viola sau de a săvârși agresiuni sexuale. Bărbații agresivi din punct de vedere sexual pot avea de asemenea scheme false cu privire la atitudinile femeilor, fapt ce-i poate determina să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
măsura antrenării lor în fenomenul generalizat al marilor migrații, să înregistreze - în avansarea lor lentă spre vest - prezențe tot mai pregnante în proximitatea Dunarii de Jos. Prefigurând dinamica unui traiect direcționat către centrul și - finalmente - vestul Europei, punctele terminale ale afirmării politicomilitare autonome a formațiunilor sarmato-alanice târzii, evoluțiile din zonele dunarene urmează unor contacte stepice și silvo-stepice preliminare, care au angajat masele iranofone și prelungirile răsăritene ale lumii romane, germanice, dacice iar mai tarziu uralice si slave. Confluențele prealabile ponto-caucaziene, mai
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]