7,965 matches
-
Urlueni, Tomești și Lereni, având 1403 locuitori, o școală mixtă și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Tecuci-Kalinderu a aceluiași județ. Comuna Bârla avea 2035 de locuitori în satele Bârla și Șelăreasa; comuna Ciocești-Mândra avea aceeași alcătuire și 1403 locuitori; comuna Malu avea 708 locuitori în satele Afrimești, Brabeți, Malu și Zuvlecați; comuna Mozăceni avea 1338 de locuitori în Bădești, Mozăceni și Podișoru; iar comuna Urlueni era formată doar din satul de reședință cu 420 de locuitori
Comuna Bârla, Argeș () [Corola-website/Science/300603_a_301932]
-
fată). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna ca reședință a plășii Argeșelul, având 2161 de locuitori în satele Balabani și Boteni. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, a trecut la județul Argeș, în alcătuirea actuală. În comuna Boteni se află crucea de piatră de pe valea Hobăii, monument istoric memorial sau funerar de interes național, aflat la de satul Boteni și datând de la 1656. În rest, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice
Comuna Boteni, Argeș () [Corola-website/Science/300605_a_301934]
-
era formată numai din satul de reședință, cu 1175 de locuitori, moșneni, ce trăiau în 540 de case. Existau în comună o școală primară rurală, o școală primară mixtă și două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași alcătuire, făcând parte din plasa Argeș a aceluiași județ, și cu o populație de 1449 de locuitori. În 1931, apăruse pe teritoriul comunei și satul Cumpăna. În 1950, comuna a fost transferată raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș. În 1968, ea a
Comuna Arefu, Argeș () [Corola-website/Science/300602_a_301931]
-
școală Comuna Vrănești cuprindea satele Vrănești, Bădești, Gușați, Udeni și Zăvoiu, având 6100 de locuitori, o școală și două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași plasă (doar comuna Văleni fusese transferată plășii Golești); comuna Călinești avea aceeași alcătuire și 2328 de locuitori; comuna Gorganu avea 1053 de locuitori în satele Gorganu de Jos și Drăghicești; comuna Văleni, cu satele Valeni și Ciocănești, avea 1477 de locuitori, iar comuna Vrănești avea 1400 de locuitori în satele Vrănești și Zăvoiu
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
Văleni-Podgoria", pentru a le diferenția de Văleni-Dâmbovița. În 1950, comunele au fost transferate raionului Topoloveni și apoi (după 1952) raionului Găești din regiunea Argeș. În 1968, ele au trecut la județul Argeș și au fost comasate, apărând comuna Călinești în alcătuirea actuală. În comuna Călinești se găsesc patru monumente istorice de arhitectură de interes național: biserica de lemn „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”-Drăghicești (1744, strămutată în 1988) din Călinești; Biserica de lemn „Sfântul Apostol Toma” și „Sfinții Voievozi”, zisă „a
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
rezultată având locuitori în satele Bujoreni, Cornățelu și Vulpești (care a devenit reședință). De asemenea, comunei Buzoești i se alipise și satul Curteanca (fost la comuna vecină Găujani), și avea în total acum 1742 de locuitori. Comuna Șerboeni avea aceeași alcătuire și 1167 de locuitori; iar comuna Ionești avea 1062 de locuitori în satele Ionești și Tomșanca. În 1931, comuna Cornățelu a luat numele de "Vulpești"; comuna Ionești a absorbit atunci și ea comuna Șerboeni, fiind alcătuită din satele Ionești, Șerboeni
Comuna Buzoești, Argeș () [Corola-website/Science/300611_a_301940]
-
În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, comuna a fost transferată la județul Argeș, alipindu-i-se și satele comunei Vulturești, desființate. Comuna Vulturești a fost reînființată în 2003, de atunci comuna Hârtiești având alcătuirea actuală. Patru obiective din comuna Hârtiești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1833) din Hârtiești; biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” (1852) din Lucieni
Comuna Hârtiești, Argeș () [Corola-website/Science/300625_a_301954]
-
două biserici (la Crâmpoteni și Vâlcelele) și o școală rurală mixtă. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Bascov a aceluiași județ: comuna Merișani avea 815 locuitori aceleași sate; comuna Borlești-Vărzari (acum denumită "Borlești") avea 811 locuitori și aceeași alcătuire; iar comuna Vâlcelele avea 1523 de locuitori în satele Brăteasca, Crâmpotani și Vâlcelele. În 1931, cele trei comune au fost comasate sub numele de "Merișani", reședința comunei fiind satul Valea Boierească. În 1950, comuna a fost transferată raionului Pitești din
Comuna Merișani, Argeș () [Corola-website/Science/300630_a_301959]
-
comasate sub numele de "Merișani", reședința comunei fiind satul Valea Boierească. În 1950, comuna a fost transferată raionului Pitești din regiunea Argeș, luând la un moment dat denumirea de "Vâlcelele". În 1968, ea a revenit la județul Argeș, reînființat, având alcătuirea actuală, sub numele de "Merișani". În comuna Merișani se află trei monumente istorice de arhitectură de interes național: (1753) din Borlești; (1753, refăcut în 1870 și în 1928), tot din Borlești, alcătuit din conac, anexe și parc; și (1653), din
Comuna Merișani, Argeș () [Corola-website/Science/300630_a_301959]
-
Vărzăroaia, având 952 de locuitori, o biserică și o școală mixtă cu 62 de elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în același plai și comunele Bădești și Retevoești. Comuna Bădești avea un singur sat în alcătuire, cu o populație de 849 de locuitori; aici existau o moară de apă pe un iaz format de Râul Doamnei, o școală cu 45 de elevi înființată în 1883 și o biserică veche de lemn. Comuna Retevoiești, alcătuită din satele
Comuna Pietroșani, Argeș () [Corola-website/Science/300637_a_301966]
-
raionul Moinești din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat. Tot atunci, multiplele sate au fost comasate astfel: satele Dianca și Poarta-Leontinești cu satul Leontinești și satele Iliești și Mârzănești cu satul Ardeoani; comuna căpătând astfel alcătuirea actuală. Două obiective din comuna Ardeoani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic de la „Podiș” sau „Dealul Chetrei”, la marginea de est a satului Leontinești, sit ce cuprinde o
Comuna Ardeoani, Bacău () [Corola-website/Science/300653_a_301982]
-
plasa aceeași plasă, având 2025 de locuitori în satele Bahna, Bogdănești, Filipești, Nicorești și Satu Nou. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat, căpătând atunci alcătuirea actuală (după ce restul satelor au trecut la comuna Oituz). Două obiective din comuna Bogdănești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este , aflat la est de satul Bogdănești, pe terasa superioară a
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
Lărgășeni, Măldărești, Negulești și Răspochi, având în total 1314 locuitori. În comună existau o școală cu 32 de elevi deschisă în 1868, o moară de apă pe pârâul Certieni și patru biserici (la Blaga, Lărgășeni, Măldărești și Răspochi). În aceeași alcătuire este consemnată comuna de Anuarul Socec din 1925, având atunci 1945 de locuitori, și reședința în satul Blaga, și făcând parte din plasa Găiceana a aceluiași județ. În 1931, satul Lărgășeni a fost transferat comunei vecine Corbița, în comuna Negulești
Comuna Dealu Morii, Bacău () [Corola-website/Science/300668_a_301997]
-
pe fronturile din Oituz, Cașin, Dărmănești, Palanca. Locuitorii de pe Valea Bistriței au trimis reprezentanți la Alba Iulia pe 1 Decembrie 1918, data Marii Uniri. Anuarul Socec din 1925 o consemnează ca reședință a plășii Bistrița a aceluiași județ, având aceeași alcătuire și o populație de 2252 de locuitori. În 1950, comuna a luat numele de "Racila", după satul de reședință, și a fost arondată raionului Buhuși și apoi (după 1964) raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1964, comuna a luat numele
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]
-
total 2110 locuitori. În comună existau cinci biserici și două școli una la Găiceana și alta la Huțu, având împreună 78 de elevi (dintre care 15 fete). În 1925, Anuarul Socec o consemnează ca reședință a plășii Găiceana, având aceeași alcătuire și o populație de 2773 de locuitori. Legea administrației locale din 1931 consemnează următoarele sate: Ghilăvești, Gura Zlătăresei, Huțu, Lunca, Marginea, Petroasa, Popești, Recea, Târgu Găiceana, Unguri, Valea Morii și Zlătăreasa. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Răchitoasa
Comuna Găiceana, Bacău () [Corola-website/Science/300671_a_302000]
-
II: 126, vol. III: 680). Până la anul 1800 sunt redate exhaustiv documentele referitoare la satul Stroești - Argeș găsite în arhive, și mare parte din documentele satelor vecine (Leonăchescu - Năndrașu, 1971; Leonăchescu - Năndrașu, 1981; Leonăchescu - Năndrașu, 2000). f) Activități artistice. Tradiția alcătuirii de grupuri vocale, dansatori și trupe de teatru a început la Stroești prin anii 1893 - 1910 la inițiativa învățătorului Nicolae C. Teoderescu - Nekera, fiind continuată de către învățătoarele Elena Ionescu și Marioara Zăvoianu. În prezent Corul Satului Stroești Argeș este coordonat
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
care 15 fete) la Itești și 3 biserici, iar principalii proprietari de pământuri erau principesa Lucia Schoenburg de Waldenburg, moștenitorii lui S. Pisoschi și Al. Chiribău. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Bistrița a aceluiași județ, având aceeași alcătuire și o populație de 1800 de locuitori. Comuna a fost transferată în 1950 raionului Bacău din regiunea Bacău, primind și numele de "Itești", după satul de reședință. În 1968, a revenit la județul Bacău, reînființat, dar a fost imediat desființată
Comuna Itești, Bacău () [Corola-website/Science/300677_a_302006]
-
satele Căbești, Sighea și Plopu, având în total 1532 de locuitori ce trăiau în 426 de case. Erau și aici trei biserici și o școală primară de băieți. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Căbești în aceeași plasă, având aceeași alcătuire și 1739 de locuitori. Comuna Podu Turcului era reședința plășii Podu Turcului din județul Tecuci și avea aceeași compoziție și o populație de 2502 locuitori; comuna Giurgioana făcea și ea parte din plasa Podu Turcului și avea 1860 de locuitori
Comuna Podu Turcului, Bacău () [Corola-website/Science/300692_a_302021]
-
numai din satul de reședință, cu 789 de locuitori ce trăiau în 274 de case. Aici existau o biserică și trei mori de apă. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Trotuș a aceluiași județ având aceeași alcătuire; comuna Parava avea 1050 de locuitori, iar comuna Drăgușani 1177. În 1931, comuna Parava a fost desființată, satele ei trecând la comuna Drăgușani, care avea în compunere satele Drăgușani, Rădoaia, Parava și Teiuș. În 1950, comuna a fost transferată raionului
Comuna Parava, Bacău () [Corola-website/Science/300689_a_302018]
-
Maria Racoviță. În ambele comune, principalul proprietar de terenuri era O.I. Negroponte. Satul Poiana Sărată se afla pe atunci în comitatul Trei Scaune al Austro-Ungariei. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în aceeași plasă și respectiv în aceeași alcătuire; Hârja avea aceeași alcătuire și o populație de 828 de locuitori, iar comuna Grozești avea 3537 de locuitori. Între timp, după ce Transilvania trecuse la România în urma tratatului de la Trianon din 1920, Poiana Sărată a devenit și ea comună, în plasa
Comuna Oituz, Bacău () [Corola-website/Science/300687_a_302016]
-
comune, principalul proprietar de terenuri era O.I. Negroponte. Satul Poiana Sărată se afla pe atunci în comitatul Trei Scaune al Austro-Ungariei. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în aceeași plasă și respectiv în aceeași alcătuire; Hârja avea aceeași alcătuire și o populație de 828 de locuitori, iar comuna Grozești avea 3537 de locuitori. Între timp, după ce Transilvania trecuse la România în urma tratatului de la Trianon din 1920, Poiana Sărată a devenit și ea comună, în plasa Târgu Secuiesc din județul
Comuna Oituz, Bacău () [Corola-website/Science/300687_a_302016]
-
aceeași plasă și comuna Scurta, formată doar din satul de reședință, cu 960 de locuitori. Existau și aici șapte mori de apă, trei biserici și o școală mixtă cu 77 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași alcătuire, în plasa Trotuș a aceluiași județ; comuna Orbeni avea 1689 de locuitori, iar comuna Scurta 1442. În 1950, cele două comune au fost transferate raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea
Comuna Orbeni, Bacău () [Corola-website/Science/300688_a_302017]
-
alcătuită din satele Cornățel, Lunca Dochiei și Satu Nou, având în total 694 de locuitori ce trăiau în 166 de case. Aici exista doar o biserică ortodoxă, primăria cofinanțând școala din Coțofănești. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceleași alcătuiri, ele făcând parte din plasa Trotuș a aceluiași județ. Comuna Urechești avea 1323 de locuitori, iar comuna Cornățel 932. În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956
Comuna Urechești, Bacău () [Corola-website/Science/300708_a_302037]
-
după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău; în timp, comuna Cornățel a fost desființată și inclusă în comuna Urechești, care a preluat și satul Slobozia de la comuna Coțofănești, desființată și ea. În 1968, comuna Urechești, în alcătuirea actuală, a trecut la județul Bacău.
Comuna Urechești, Bacău () [Corola-website/Science/300708_a_302037]
-
872 de locuitori ce trăiau în 205 case. Anuarul Socec consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ. Comuna Sascut avea 2621 de locuitori în satele Bălcuța, Conțești, Fântânele, Sascut, Schineni, Târgu Sascut și Valea Nacului; comuna Păncești avea aceeași alcătuire și 2494 de locuitori; iar comuna Berești, cu unicul ei sat, avea 868 de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău. În 1968
Comuna Sascut, Bacău () [Corola-website/Science/300698_a_302027]