7,673 matches
-
aceeași catedră de engleză a universității din Birmingham, la începutul anilor '60. Cum spune însuși Lodge, au "devenit foarte curând prieteni și colaboratori". Cel de-al treilea roman e într-adevăr pornit pe râs. Autorul a avut în vedere și ambiții mai înalte. Cum mărturisește în introducere, a încercat să-i "imite" pe Conrad, Graham Greene, Hemingway, James, Joyce, Kafka, Lawrence, C.P. Snow, Virginia Woolf. Prezența lui Joyce o simțim și fără să fim avertizați, mai ales în ultimul capitol, care
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pot scrie mult deodată, dar nu pot. Scriu greu și îndelung. Nu scriu cu bucurie decât în clipa când începe să "meargă" și simt că fac bine ce fac. LV. La ce ții mai mult din opera ta? Care e ambiția ta secretă? AB. Mi-ar place să se spună despre poezia mea că "oferă certitudini", "privește omul", "e profundă" ce tare aș vrea să o vadă și criticii așa, să vorbească despre "profunzimea" și "puterea ei de pătrundere". Din păcate
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
efemerizată decât cea britanică a izbutit să păstreze locul poetului ca mandarin. Nu vreau să spun prin aceasta că prefer poezia moartă, "academică"! Mă gândesc doar la rolul operei. N-avem nici aria de extindere continentală. În operele noastre, în loc de ambiție există un soi de miniaturizare defensivă a preocupărilor și posibilităților. O mare mândrie pentru Anglia este caracterul ei cosmopolitan: dacă iei metroul la Londra, auzi mai multe limbi decât îți poți imagina. Un jamaican șade lângă un kurd, vizavi șade
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pildă, e un mod de a stabili un dialog dramatic între personajele în viață și cele ce au murit, între trecut și prezent, lucru care nu se poate petrece ca atare, evident. Poate că în Waterland impresia de amestec reflectă ambiția mea de la acea vreme. Era al treilea roman pe care îl scriam, simțeam că e vremea să risc, să experimentez, să mă îndrept către locuri nemaiîncercate. Nu experimentam de dragul de a experimenta, pentru a atrage atenția; aveam întotdeauna o justificare
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
alertă istorică, are ecou mai mult în marginea societății. Adevărata morală nu se lasă la cheremul speculațiilor. Ea are valoare de lege, totdeauna și oriunde valabilă. Bunul simț, forjat din secolul al XVII-lea, operează retușuri. Dar scăpărările de idei, ambiții, imperative sociale și dorinți individuale se însoțesc de bunele intenții și crezuri în progresul care trebuie să se reflecte și-n sănătatea oamenilor, în grija pentru copii, cerută de Rousseau, într-un regim de viață mai uman pentru atâți loviți
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
răspuns trebuințelor erotice ale bărbaților doriți, râvniți: de a se delecta, de a admira, adora, poseda, domina, dărui, le-au stimulat și le-au menajat orgoliile. Subtile în inteligența lor, i-au susținut pe partenerii lor împărătești, regali, nobiliari în ambițiile lor politice, în mecenatul lor cultural, le-au indus însă și propriile lor interese politice ori cele de viață personală. Toate curtezanele au avut ca menire crearea unui decor stimulativ la curțile împărătești, regale și nobiliare. Au avut întotdeauna efecte
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de a delecta, deconecta, distra, încânta. Numai că unele și-au depășit postura de decor estetic stimulativ și, odată ajunse în grațiile celor doriți, și-au orientat puterea de seducție spre a deveni influente în deciziile politice și în îndeplinirea ambițiilor personale și ale descendenților. Din "obiecte de admirație și adorație", unele curtezane au devenit imprevizibile, aventuriere, s-au folosit cu viclenie de intrigi pentru a-și atinge scopurile, asumându-și riscurile de a învinge ori de a fi învinse. În
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
încânta, generează puterea de seducție și intrarea celor vizați într-o captivitate plăcută, acceptată, asumată, devenită confortabilă, dar riscantă și, uneori dezonorantă. Curtezanele și pseudocurtezanele își folosesc sex-appeal-ul, inteligența, talentele, puterea de seducție, arta conversației, arta amorului rafinat pentru propriile ambiții și interese. Toate sunt capabile de iubire, dăruire, sacrificiu, dar și de intrigă, răutate, răzbunare. Curtezanele și pseudocurtezanele se diferențiază prin faptul că primele au un statut distinct de femei întreținute iar celelalte au, episodic, ocazional, comportamente și conduite erotice
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în plus, macedoneană grecoaică, pentru că și-a însușit perfect limba, a venerat zeitățile egiptene, s-a considerat și a convins că este întruparea zeiței Isis, a construit impunătorul templu Dendara. Deosebit de inteligentă, cu intuiții politice și mai cu seamă cu ambiția de a-și dobândi și menține tronul, Cleopatra s-a folosit de relațiile cu cei din anturajul ei și de relațiile de intimitate cu mari bărbați ai Imperiului Roman Pompei / Cneius Pompeius Magnus, Cezar / Iulius Caesar, Marc Antoniu / Marcus Antonius
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Vârsta cocorilor. * Când arde fânul împărătesc În soarele de primăvară Cum să rămână întreagă O cocioabă?2 Theodora (?-928) și Marozia Theophylact (890-932 / 937) Soția consulului roman responsabil cu finanțele papale, Theodora Theophylact, senatoare și patriciană a Romei, avea mari ambiții pentru a ajunge în poziții cheie la Vatican. Cei doi soți au avut mari infuențe asupra papilor Sergius al III-lea și Anastasius al III-lea, prin ei și-au urmărit propriile ambiții. Ca amantă a papei Ioan al X
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
senatoare și patriciană a Romei, avea mari ambiții pentru a ajunge în poziții cheie la Vatican. Cei doi soți au avut mari infuențe asupra papilor Sergius al III-lea și Anastasius al III-lea, prin ei și-au urmărit propriile ambiții. Ca amantă a papei Ioan al X-lea (ales în 914) și a papei Sergius al III-lea (904-911), Theodora s-a folosit de frumusețea și abilitatea de intrigantă și a reușit, împreună cu fiica sa Marozia, cu aceleași titluri de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a cărui ascensiune pe scaunul papal a susținut-o, devenind papa Ioan al X-lea (914-929). După moartea părinților ei, Marozia, căsătorită după calculele lor cu Alberic, marchiz de Camerino, însărcinat cu asigurarea protecției militare a scaunului papal, a continuat ambițiile mamei sale Theodora, reușind performanța de a instaura papalitatea ereditară în familia ei. Fiul, nepotul și strănepotul ei au ocupat tronul papal. Consecventă ambițiilor ei, l-a părăsit pe soțul ei, Alberic, și s-a măritat cu fratele acestuia, cumnatul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
lor cu Alberic, marchiz de Camerino, însărcinat cu asigurarea protecției militare a scaunului papal, a continuat ambițiile mamei sale Theodora, reușind performanța de a instaura papalitatea ereditară în familia ei. Fiul, nepotul și strănepotul ei au ocupat tronul papal. Consecventă ambițiilor ei, l-a părăsit pe soțul ei, Alberic, și s-a măritat cu fratele acestuia, cumnatul ei cu care a complotat pentru aruncarea în temniță a papei Ioan al X-lea, unde a și murit, sugrumat la ordinul ei. A
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Santa Maria in Porticu, administrat de Adriana da Mila. Lucrezia era o tânără inteligentă, de o frumusețe seducătoare, cu trăsături armonioase și cu ochi albaștri. A fost mereu un instrument în mâna tatălui și fratelui ei Cesare pentru interesele și ambițiile lor politice. A fost căsătorită, a fost despărțită de soți, după interesele lor politice. Suveranul pontif și-a logodit fiica cu un nobil aragonez, a despărțit-o de el, a căsătorit-o cu contele Giovanni Sforza, în 1493, la 13
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a învățat să se ocupe de trupul ei și de mintea ei pentru a-și pune în valoare abilitățile de a cuceri oameni puternici, influenți, de a-și construi un mod confortabil de viață, de a accede, prin farmec și ambiție, la înalta societate. S-a căsătorit cu un fizician cu stare, dar căsătoria nu a rezistat. A avut șase copii, trei dintre ei au murit la vârste fragede. S-a făcut respectată și admirată prin frumusețea, inteligența, farmecul și cultura
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
A deranjat-o afecțiunea specială față de frații ei, în special față de Henric, devenit Henric al III-lea, regele Franței. Principesa Marguerite era frumoasă, spirituală, seducătoare, cultivată, voluntară, de aceea era revoltată de faptul că trebuia să se lase manevrată de ambițiile politice ale altora, ale mamei în special. Fire pasională, principesa Marguerite s-a îndrăgostit cu avânt adolescentin de tânărul catolic Henric de Guise, membru al casei de Lorena, ea fiind catolică ferventă. Pe considerente politice, mama sa a despărțit-o
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în care poza pictorilor. Comparativ cu celelalte dive, Nell l-a iubit sincer pe suveran, n-a avut pretenții exagerate și atunci când le-a avut, a fost refuzată. Nu a primit titlu nobiliar, ci o casă proprie, o rentă, cadouri. Ambiția ei a fost să-și întrețină caleașca elegantă, servitorii, să facă acte de caritate și de multe ori trimitea notele de plată la trezoreria regală. I-a născut suveranului doi copii. Pe considerentul pretențiilor relativ modeste și acela al firii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mai reziste doi ani, după care l-a urmat și ea în veșnicie. Cai Zong / Jadeita cea Mare (1625-1645) Conduși de Nuerhachi, manciurienii au cucerit mai multe ținuturi din China de Nord-Est și au constituit un stat în perioada 1616-1621. Ambiția lor de a se extinde și de a cuceri capitala s-a soldat cu înfrângerea de către chinezi și cu moartea liderului manciurian. Lui Nuerhachi i-a urmat fiul său, prințul Huangtaiji ce voia să cucerească întreaga Chină și să înlăture
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Acesta era comandantul armatei și al poliției, a avut un rol important în îndepărtarea lui Maximilien Robespierre ce a înființat Directoratul, el fiind unul dintre ei. A fost suspectat de conspirație pentru reinstaurarea monarhiei, a fost îndepărtat în 1799. Puterea, ambiția, charisma lui Paul Barras au fascinat-o pe Marie Rose de Beauharnais, a și fost amanta lui. Bancherul Gabriel Ouvrard a fost, de asemenea, o relație specială a doamnei de Beauharnais, ca și a doamnei Tallien, de care a profitat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
construirii unui azil consacrat femeilor de stradă care vor să părăsească drumul viciului, pentru eliberarea persoanelor închise din cauza datoriilor, pentru ridicarea unui monument pe mormântul Estherei. Herrera este distrus din cauza morții lui Lucien de Rubempré de parvenirea căruia își legase ambițiile de reușită socială. Marguerite Duras Alexandre Dumas Fiul, Dama cu camelii Alexandre Dumas Fiul (1824-1895), autorul lucrărilor: Fiul natural, Problema banilor ș.a., a devenit foarte cunoscut prin romanul Dama cu camelii. Impresiile puternice generate de lectura romanului a determinat crearea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
etapa de ucenică maiko. La vârsta de cincisprezece ani, vârsta adolescenței pubertare, fiecare viitoare gheișă trebuia să treacă pragul unui ritual misuage deflorarea, pentru a intra în rândurile femeilor. S-a licitat acest eveniment. 11500 yeni a plătit doctorul Crab ambiția deflorării. A urmat schimbarea statutului de maiko cu cel de gheișă, și-a schimbat pieptănătura, gulerul roșu cu cel alb. Și cum prestigiul gheișei creștea dacă avea un protector, un danna, Sayuri a avut ca danna un general, pe Nobusan
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și neplăcute de care a avut parte. Cu oroare a reamintit aberațiile sado-masochiste la care a participat ori la care a asistat. Cu umor și autoironie spune la ce poate renunța pentru sex: la somn, Tv, muzică, cluburi, bârfe, ziare, ambiții literare, la propria lene. Nu poate renunța pentru sex la: mâncare, manichiură, cumpărături, mașină, farduri, duș, vacanțe. Dezinhibata autoare elaborează tot felul de topuri, cu sau fără conotații sexuale, într-un limbaj libertin, de bărbați și femei, persoane care-i
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
lectura lui Hegel, Cluj-Napoca, 1997; Jacques Derrida, Scriitura și diferența, pref. Radu Toma, București, 1998 (în colaborare cu Bogdan Ghiu); Ion Mureșan, Le Mouvement sans cœur de l’image, Paris, 2001 (în colaborare cu Olivier Apert). Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Ambiția prozei, CNT, 1967, 2; Valeriu Cristea, „Exerciții”, GL, 1967, 8; Gheorghe Grigurcu, „Exerciții”, F, 1967, 2; Mihai Ungheanu, „Exerciții”, R, 1967, 2; Paul Georgescu, „Exerciții”, VR, 1967, 4; Nicolae Manolescu, „Frig”, CNT, 1968, 4; Al. Piru, Literatura absurdului, LCF, 1968
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
cazul indivizilor care demonstrează în mod consecvent un anumit tipar de comportament în diferite situații sau momente, fără să existe, aparent, nici un motiv extern. Trăsăturile devin scurtături pe care le folosim pentru a descrie tipare comportamentale repetate. Folosim termeni ca ambiție, lene, dependență pentru a descrie caracterul esențial al indivizilor, bazându-ne pe observații multiple ale tiparului particular de comportament (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Competențe. Indivizii dețin percepții asupra abilităților, talentelor și cunoștiințelor pe care le posedă. Aici pot fi integrate
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
considerate mai distractive decât tragediile. În acest regat persoanele, sau din naștere, sau trăind printre cei mari, nu se preocupă decât de sentimente generoase, și nu se dedică decât unor destine de seamă, fie prin acțiunile virtuții, fie prin pasiunile ambiției; astfel încât viața lor are multe raporturi cu reprezentațiile teatrului tragic. Însă populația, crescută în noroi și hrănită cu sentimente și discursuri necinstite, este foarte dispusă să ia drept bune urâcioasele bufonerii ale farselor noastre, și simte totdeauna plăcere să vadă
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]