12,966 matches
-
a lui Leonardo da Vinci și studiază sculpturile de la mormintele familiei de Medici ale lui Michelangelo. La Roma a avut posibi‑ litatea să studieze operele lui Michelangelo din capela Sixtină, stampele lui Rafael de la Vatican, picturile lui Caravagio, precum și sculptura antică. Pen‑ tru Rubens, anii petrecuți în Italia s‑au concretizat în opere destinate prințului Vincenze Gonzaga din Mantua, în pictura unui triptic 31 destinat capelei San‑ ta Croce in Gerusalemme din Roma. În 1608, Rubens s‑a întors în Antwer
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
anticipa tendințele urbanistice din secolul următor, spațiul se mărește, iar senzația de asimetrie a unei piețe mai mult lungi decât late se atenuează considerabil. În centrul pieței, pe un piedestal desenat tot de Michelangelo a fost așezată o prestigioasă statuie antică - mo‑ numentul ecvestru al împăratului Marc Aureliu denumit atunci Constantin - pe care papa Paul al III‑lea a donat‑o senatului roman. Din centrul laturii deschise a pieței, Buona rroti a construit o rampă de legătură, monumentală, care facilita urcarea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
capătul Via Pia (astăzi Via „20 settembre”) con‑ struită din voința aceluiași papă - o poartă, care urma să‑i poarte numele: Porta Pia. Poarta la care Michelangelo a utilizat elemente la ve dere, reamin‑ tind de o construcție din Roma antică, va fi ter minată după moartea artistului. În momentul morții lui Buonarroti, cupola ajunsese doar până la tambur. Între anii 1588 și 1590, Giacomo della Porta și Domenico Fontana au fost cei care au terminat‑o, dându‑i o formă mai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
martie 1564, s‑a întors în orașul său natal: si‑ criul a fost deschis în sacristia bisericii Santa Croce. Corpul era intact ca și cum ar fi dormit, era îmbrăcat în damasc negru, pe cap având o pălărie de fetru în stil antic, în picioare avea cizme cu pinteni: la moarte ca și în viață se odihnea complet îmbrăcat, gata să se trezească și să se întoarcă iarăși la muncă 25. Michelangelo a fost un geniu separat am putea spune de timpurile sale
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
vedere constructiv soluții care să corespundă noilor relații ce se întrevedeau între structura constructivă a unui edificiu și impresia ei plastică. Prin forța mereu vie a imaginației sale, el dă o mișcare și o forță nouă vechilor elemente ale arhitecturii antice ajungând să atribuie edificiului și forțelor care se nasc în interiorul său, un concept nou. Într‑o scrisoare afirmă: e cosa certa che le membra dell’architettura dipendono da‑ lle membra dell’uomo - este lucru sigur că elementele arhitecturii depind de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
istoria își află interpretarea sa desăvârșită. Acesta este motivul pentru care plinătatea evanghelică a adevărului a găsit încă de la început interesul artiștilor. Întorcându‑ne în timp, vedem că arta pe care a întâlnit‑o creștinismul era rodul matur al lumii antice și ca și în domeniul vieții și gândirii credința im‑ punea creștinilor un discernământ care nu‑i permitea acceptarea automată a acestui patrimoniu. Astfel arta de inspirație creștină a început în surdină, strâns legată de necesitatea credincioșilor de a elabora
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
îndeletniciri și meșteșuguri care nu s-au pierdut nici până astăzi. Este cert că civilizația chineză a fost modelul urmat și de japonezi, așa după cum, de exemplu, focarul cultural pentru europeni a fost, vreme de secole întregi, situat în Grecia antică. Așa se face că, prin intermediul misionarilor chinezi și coreeni, sosesc în arhipelagul nipon toate cunoștințele religioase, filosofice, culturale și artistice din Țara de Mijloc (denumirea japoneză a Chinei). Toleranți în ceea ce privește dimensiunea artistică a influențelor străine, japonezii s-au dovedit a
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
dispunerea largă a sunetelor se înlănțuie într-o uniformitate ritmică ce sugerează, pe de-o parte, rigiditatea mișcărilor, iar pe de altă parte imprimă o puternică senzație de stabilitate. Astfel, se conturează o grandioasă redimensionare fizică și spirituală a templului antic, ca simbol al echilibrului și al perfecțiunii civilizației elene. La nivelul structurii macro-formale distingem o formă monopartită (argumentul constituindu-l dezbaterea acelorași materiale tematice) cu divizare clasică în trei secțiuni perfect echilibrate ca dimensiune: A1 - măsurile 1 10; A2 - măsurile
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tematice (măsurile 1 5). De asemenea, în cazul ultimei înlănțuiri acordice se impune evidențierea interpretativă a desenului melodic ce se conturează la sopranul acesteia. Ritmul monoton al staccate induce o stare meditativă, trezindu-ne proiectați în misterioasa atmosferă a edificiului antic și transformându-ne în martorii dansului „inițiatic” al celor trei muze grațioase. La nivel conceptual, opțiunea pentru extinderea cadrului metric () corespunde intenției de a sugera dilatarea spațiului temporal, de a crea senzația opririi Timpului în loc, eterna aspirație a ființelor pământene
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ce avea să-și curme brusc povestirea, creând suspans în șirul rememorării peripețiilor sale. III.8. La fille aux cheveux de lin (Fata cu părul de in) Inspirat de poemul cu același titlu al lui Leconte de Lisle (albumul Poeme Antice: Cântece ecoseze), La fille aux cheveux de lin trezește în noi amintirea candidă și senină a adolescenței, iar furia apelor răscolite își găsește „mântuirea” în simplitatea inocentă a acestor pagini. Imaginea purității o recunoaștem în delicatețea suavă a liniilor melodice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sine explorarea în taină a adâncurilor puterii de imaginație și de profundă simțire a auditorului. „Ascultăm” eterna întrebare despre marele mister al Vieții și al Morții, ce pare să-și mai caute încă răspunsul în Infinitul unei lumi transcendentale. Ceremonia antică învăluită într-un exotism ermetic așterne atmosfera calmă a unei tristeți mărturisite cu austeră demnitate. Aceeași atitudine neutră, retrasă în umbra discreției, ne oferă alternativa propriului itinerariu parcurs spre o civilizație îngropată sub colbul Eternității. Acolo, printre ruine, ne descoperim
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de nonă mare. Acordul de do major cu plasarea sunetului re în prim-planul acestuia din finalul Canopei stabilește o legătură subtilă cu sunetele de început ale terțelor, ce par să rezoneze ca întrun ecou sonoritățile eterice ale acelei lumi antice, fapt pus în valoare de o interpretare înlănțuită a acestor preludii. Dinamizarea progresivă a discursului ce face apel la diminuarea duratelor din finalul introducerii generează o tranziție fluentă spre episodul principal al acestei prime secțiuni. La nivelul ansamblului de discurs
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de consultări cu persoane care posedă calități paranormale. În cele mai multe cazuri, dacă nu în toate, cei care consultă asemenea persoane sunt indivizi slabi, care se tem în permanență de eșecuri, și nu sunt stăpâni pe propriile lor forțe. Un dicton antic actual și astăzi spune: „ cognosce te ipsum” -„cunoaște-te pe tine însuți”. Traian Băsescu nu se cunoaște pe sine în schimb are oameni care îi cunosc ambițiile, și i le și satisfac. Bineînțeles, recompensele acestor lachei, în slujba jupânului de la
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
răzbunarea stă în curul prostului”. Am folosit substantivul de genul neutru care este subliniat, nu pentru a spune cuvinte obscene ci pentru a reda întocmai această zicală. Arta dialogului, foarte veche, începută de Socrate și Platon, marii filozofi ai Greciei antice, nu se regăsește niciodată la Traian Băsescu. Lui îi place monologul, în special acela referitor la dușmanii săi, mai precis la cei care îl amenință cu plecarea de la Cotroceni. Niciodată nu și-a pus problema că și cei din propriul
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
luni, este ineficace. Este nevoie să fie prezentul imaginii în momentul imaginii (...) în adeziunea totală la o imagine izolată mai precis, în însuși extazul noutății imaginii 86. Spre exemplu: Cristos însuși reprezintă semnificația primordială și esențială a peștelui. Unii autori antici îl numesc uneori pe Domnul nostru, Peștele ceresc (Ιχθύς Ουρανός). Biserica simbolizată de o navă este condusă de un pește; ea este întemeiată de Cristos, el este fondatorul ei. Atunci când trebuie reprezentat Cristos în mijlocul creștinilor uniți cu el prin Botez
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
pentru mulți interesați, icoanele așa numite hagiografice, care repre‑ 99 f. C. atti, Antiche icone dei musei sovietici, Milano 1984, 17. 100 Mihail Vladimirovich Alpatov (1902‑1986) - istoric rus și teoretician de artă, cunoscut pentru contribuția sa la istoria culturii antice ruse. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 51 zentau sfinți a căror imagine ocupa centrul tabloului, iar pe margini de jur ‑împrejur erau reprezentate scene variate din viața lor. Acest tip de icoană de inspirație bizantină a avut o
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
încheierea cruciadelor și ca atare, apare în toată țara un interes viu pentru arta icoanei. În anul 1378, ajunge la Novgorod pentru a decora biserica Transfigurării (Schimbării la Față), Teofan grecul 101, unul dintre cei mai mari artiști ai școlii antice nobile constantinopolitane, școală care este prezentă în toată splendoarea ei în ultimii ani ai acestei peri‑ oade de aur de după invazia tătară care se va încheia prin cucerirea capitalei Constantinopol de către otomani în anul 1453102. Arta plină de pasiune austeră
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
renascentistă. Influențe culturale Renașterea descrie o mișcare culturală care a început în secolul al XV‑lea, ea fiind impulsionată de dorința de a reanima arta antichității clasice: artiștii au luat drept modele literatura și artele plastice (îndeosebi statuile) ale lumii antice. Această mișcare culturală a pus bazele unei schimbări profunde a ide‑ ilor religioase: centrul interesului artistic nu era atât Dumnezeu - ființa omni‑ prezentă - dar, umanitatea. Ce se afla la baza acestei schimbări? O puternică năzuință de comuniune cu natura și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
la fel se poate spune despre perioada romană. Ca și în cazul sculpturii, pictura greacă a fost considerată un model funda‑ mental în timpurile romane, iar pictura portretelor juca un rol important in cultul roman al strămoșilor. Spre deosebire de alte popoare antice, grecii prin arta lor magnifică au glorificat umanitatea; în schimb romanii, în ciuda faptului că au fost mai puțin originali, au extins moștenirea greacă creând o tradiție de îmbinare durabilă a artelor greco‑romane de o mare importanță istorică 15. 1
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ii. influența anTiChiTății aSuPra renașTerii... 60 Această perioadă debutează sub semnul crucii în anul 312 d.Cr., cu victo‑ ria lui Constantin cel Mare de la podul Milvius. În lumea bizantină se vorbea limba greacă, iar oamenii fiind mai aproape de antichitate, stilurile antice s‑au perpetuat în ciuda faptului că în Vest ele căzuseră în uitare de multă vreme. Modul definitor de reprezentare picturală pentru lumea din Est era mozai‑ cul, în timp ce în Vest, locul central îl ocupa alături de pictura murală, arta ma nuscriselor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ea reprezintă perioada lui Leonardo da Vinci, Miche‑ langelo Buonarroti, Raffaelo, Tiziano, Correggio, Giorgione, Dürer, Holbein și alți mulți maeștri. Fenomenul despre care vorbim a adus cele mai mari schimbări în arhitec‑ tură, pentru că arhitectul trebuia să cunoască regulile ordinelor antice, ale proporțiilor corecte ale coloanelor și antablamentelor 24 dorice, ionice și co‑ rintice, de asemenea trebuia să fie familiarizat cu ruinele clasice. Adevărata preocupare dar și ambiție a unui arhitect din timpul Renașterii era să gândească și să realizeze un
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
a lui Leonardo da Vinci și studiază sculpturile de la mormintele familiei de Medici ale lui Michelangelo. La Roma a avut posibi‑ litatea să studieze operele lui Michelangelo din capela Sixtină, stampele lui Rafael de la Vatican, picturile lui Caravagio, precum și sculptura antică. Pen‑ tru Rubens, anii petrecuți în Italia s‑au concretizat în opere destinate prințului Vincenze Gonzaga din Mantua, în pictura unui triptic 31 destinat capelei San‑ ta Croce in Gerusalemme din Roma. În 1608, Rubens s‑a întors în Antwer
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
anticipa tendințele urbanistice din secolul următor, spațiul se mărește, iar senzația de asimetrie a unei piețe mai mult lungi decât late se atenuează considerabil. În centrul pieței, pe un piedestal desenat tot de Michelangelo a fost așezată o prestigioasă statuie antică - mo‑ numentul ecvestru al împăratului Marc Aureliu denumit atunci Constantin - pe care papa Paul al III‑lea a donat‑o senatului roman. Din centrul laturii deschise a pieței, Buona rroti a construit o rampă de legătură, monumentală, care facilita urcarea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
capătul Via Pia (astăzi Via „20 settembre”) con‑ struită din voința aceluiași papă - o poartă, care urma să‑i poarte numele: Porta Pia. Poarta la care Michelangelo a utilizat elemente la ve dere, reamin‑ tind de o construcție din Roma antică, va fi ter minată după moartea artistului. În momentul morții lui Buonarroti, cupola ajunsese doar până la tambur. Între anii 1588 și 1590, Giacomo della Porta și Domenico Fontana au fost cei care au terminat‑o, dându‑i o formă mai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
martie 1564, s‑a întors în orașul său natal: si‑ criul a fost deschis în sacristia bisericii Santa Croce. Corpul era intact ca și cum ar fi dormit, era îmbrăcat în damasc negru, pe cap având o pălărie de fetru în stil antic, în picioare avea cizme cu pinteni: la moarte ca și în viață se odihnea complet îmbrăcat, gata să se trezească și să se întoarcă iarăși la muncă 25. Michelangelo a fost un geniu separat am putea spune de timpurile sale
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]