7,623 matches
-
cotului (antagonist al mușchiului biceps brahial) și tensor al capsulei articulației scapulohumerale. Prin capul lung este un extensor slab al brațului și adductor al brațului Mușchiul articular al cotului ("Musculus articularis cubiti") este un tensor al părții posterioare a capsulei articulației cotului; el împiedică prinderea capsulei între suprafețele articulare în timpul extinderii antebrațului. Inervația este dată de ramuri ale nervului radial (neuromer C—C). Fiecare cap al mușchiul are ramuri nervoase separate. Vascularizația este asigurată în special de artera brahială profundă ("Arteria
Mușchiul triceps brahial () [Corola-website/Science/332120_a_333449]
-
mutații genetice transmițându-se de la om la om pe calea aerului, extinzându-se rapid și ucigând în timp scurt. Boală se manifestă prin apariția petelor de sânge ce se formau sub piele și se înnegreau și umflături bubonice spre interiorul articulațiilor coapselor și la subsori. Victimele sfârșeau îngrozitor la câteva ore sau zile după apariția simptomelor. Tratamentele medicale de atunci erau ineficiente și primitive. Ciumă Neagră a devastat regiuni întregi: sate, gospodării și orașe au fost abandonate, bisericile și mânăstirile erau
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
rural, ca urmare a proceselor de amestecare a dialectelor ucrainene cu rusă oficială, de-a lungul a peste 300 ani (anii 1660 - 1991) în Ucraina. Surjik în diferite regiuni și mass-media individuale are diferențe semnificative. De regulă, gramatica și pronunția (articulația, intonația) sunt ucrainene, iar în cazul în care fenomenele fonetice și gramaticale rusești pătrund, rămân lexicalizate, afectând derivarea. În același timp, o parte mai mult sau mai puțin semnificativă a vocabularului în ceea ce privește lexicul, după experiența vorbitor de limbă, precum și intenția
Surjik () [Corola-website/Science/332404_a_333733]
-
pacienți au nevoie de o intervenție chirurgicală și până la 20% dintre aceștia necesită o a doua operație în interval de 5-10 ani. Aproximativ 20-40% dintre pacienții cu boli inflamatorii intestinale prezintă numeroase complicații extraintestinale sau afecțiuni asociate ale ochilor, ale articulațiilor, pielii etc., ce conferă un caracter complex cazurilor.
Centru dedicat pacienților cu boli inflamatorii intestinale din România, inaugurat by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/104344_a_105636]
-
un coșmar din cauza modificărilor hormonale create de temperaturile ridicate. Femeile însărcinate pot suferi de arsuri abdominale, indigestie, constipație, amețeala, umflarea membrelor, retenție de lichide, hemoroizi, infecții vaginale, dureri de spate, dureri de cap, insomnie, disconfort în timpul somnului, urinarea frecvență, tumefierea articulațiilor, crampe ale membrelor inferioare, creșterea tensiunii arteriale, căderea părului, anemie. Schimbările climatice și nașterea prematură Cercetătorii de la Universitatea Ben-Gurion din Negev și Universitatea Harvard au studiat legătură dintre greutatea la naștere a copilului și temperatura aerului în timpul sarcinii. Rezultatele au
Descoperire despre femeile însărcinate: Temperatura influențează sexul copilului by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104846_a_106138]
-
"" ("Articulatio subtalaris"), numită și "articulația talocalcaneană" ("Articulatio talocalcanea"), este o articulație intertarsiană a piciorului, care unește fața inferioară a talusului și fața superioară a calcaneului prin intermediul fețișoarelor lor articulare posterioare și anume prin fața articulară calcaneană posterioară a talusului și fața articulară talară posterioară a calcaneului
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
"" ("Articulatio subtalaris"), numită și "articulația talocalcaneană" ("Articulatio talocalcanea"), este o articulație intertarsiană a piciorului, care unește fața inferioară a talusului și fața superioară a calcaneului prin intermediul fețișoarelor lor articulare posterioare și anume prin fața articulară calcaneană posterioară a talusului și fața articulară talară posterioară a calcaneului. Este o articulație plană (o dublă
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
talocalcanea"), este o articulație intertarsiană a piciorului, care unește fața inferioară a talusului și fața superioară a calcaneului prin intermediul fețișoarelor lor articulare posterioare și anume prin fața articulară calcaneană posterioară a talusului și fața articulară talară posterioară a calcaneului. Este o articulație plană (o dublă artrodie) sinovială de tip elipsoidal. Mijloace de unire sunt reprezentate de o capsulă articulară și cinci ligamente: talocalcanean lateral, talocalcanean medial, talocalcanean posterior, talocalcanean interosos și cervical (interosos anterolateral). Suprafețele articulare sunt ovalare, cu axul oblic mare
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
calcaneană (fața articulară talară posterioară a calcaneului) este convexă și are forma unui segment de cilindru plin, iar cea talară (fața articulară calcaneană posterioară a talusului) este concavă, de forma unui segment de cilindru gol. Aceste suprafețe articulare realizează o articulație de tip aproximativ elipsoidală sau trohoidă. Capsula articulară se inseră la periferia celor două fețe articulare și este formată dintr-un strat fibros. Sinoviala tapetează suprafața interioară a capsulei articulare și formează posterior un mic fund de sac sinovial. De
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
Capsula articulară se inseră la periferia celor două fețe articulare și este formată dintr-un strat fibros. Sinoviala tapetează suprafața interioară a capsulei articulare și formează posterior un mic fund de sac sinovial. De cele mai multe ori sinoviala nu comunică cu articulațiile din jur; uneori comunică cu articulația talocrurală. Ligamentul talocalcanean lateral ("Ligamentum talocalcaneum laterale") este scurt, turtit și subțire. Are originea sus pe versantul anterior al procesului lateral al talusului, de aici se îndreaptă oblic înapoi și în jos și se
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
celor două fețe articulare și este formată dintr-un strat fibros. Sinoviala tapetează suprafața interioară a capsulei articulare și formează posterior un mic fund de sac sinovial. De cele mai multe ori sinoviala nu comunică cu articulațiile din jur; uneori comunică cu articulația talocrurală. Ligamentul talocalcanean lateral ("Ligamentum talocalcaneum laterale") este scurt, turtit și subțire. Are originea sus pe versantul anterior al procesului lateral al talusului, de aici se îndreaptă oblic înapoi și în jos și se termină pe fața laterală a calcaneului
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
acest ligament se inseră pe el și se numește în cazul acesta ligamentul calcaneotrigonal. Ligamentul talocalcanean interosos ("Ligamentum talocalcaneum interosseum") este o lamă fibroasă transversală scurtă, groasă, rezistentă și foarte puternică, situată oblic și lateral în sinusul tarsului; el separă articulația subtalară de cea talocalcaneonaviculară. Este cel mai important dintre ligamentele articulației subtalare, atât prin rezistența sa, cât și prin rolul său funcțional. Se inserează sus în șanțul talusului și jos în șanțul calcaneului. Ligamentul talocalcanean interosos este format din două
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
acesta ligamentul calcaneotrigonal. Ligamentul talocalcanean interosos ("Ligamentum talocalcaneum interosseum") este o lamă fibroasă transversală scurtă, groasă, rezistentă și foarte puternică, situată oblic și lateral în sinusul tarsului; el separă articulația subtalară de cea talocalcaneonaviculară. Este cel mai important dintre ligamentele articulației subtalare, atât prin rezistența sa, cât și prin rolul său funcțional. Se inserează sus în șanțul talusului și jos în șanțul calcaneului. Ligamentul talocalcanean interosos este format din două planuri (lame sau fascicule): unul posterior și altul anterior, separate prin
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
funcțional. Se inserează sus în șanțul talusului și jos în șanțul calcaneului. Ligamentul talocalcanean interosos este format din două planuri (lame sau fascicule): unul posterior și altul anterior, separate prin țesut adipos, uneori, printr-o bursa sinovială. Planul posterior aparține articulației subtalare, pe când cel anterior articulației talocalcaneonaviculare. Ligamentul talocalcanean interosos este remarcabil din punct de vedere funcțional: în caz de torsiune a piciorului, el se întinde, opunându-se astfel unei accentuări prea serioase a acestei mișcări; asigură un grad apreciabil de
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
șanțul talusului și jos în șanțul calcaneului. Ligamentul talocalcanean interosos este format din două planuri (lame sau fascicule): unul posterior și altul anterior, separate prin țesut adipos, uneori, printr-o bursa sinovială. Planul posterior aparține articulației subtalare, pe când cel anterior articulației talocalcaneonaviculare. Ligamentul talocalcanean interosos este remarcabil din punct de vedere funcțional: în caz de torsiune a piciorului, el se întinde, opunându-se astfel unei accentuări prea serioase a acestei mișcări; asigură un grad apreciabil de soliditate și elasticitate a articulației
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
articulației talocalcaneonaviculare. Ligamentul talocalcanean interosos este remarcabil din punct de vedere funcțional: în caz de torsiune a piciorului, el se întinde, opunându-se astfel unei accentuări prea serioase a acestei mișcări; asigură un grad apreciabil de soliditate și elasticitate a articulației, avantajând în mod real mersul. Axul mișcării de eversiune (pronație) și inversiune (supinație) a piciorului în articulația subtalară este perpendicular pe fețele ligamentului talocalcanean interosos.
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
piciorului, el se întinde, opunându-se astfel unei accentuări prea serioase a acestei mișcări; asigură un grad apreciabil de soliditate și elasticitate a articulației, avantajând în mod real mersul. Axul mișcării de eversiune (pronație) și inversiune (supinație) a piciorului în articulația subtalară este perpendicular pe fețele ligamentului talocalcanean interosos.
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
VWB Variant deține un șasiu mai modern( cu toate că are suspensia frontală de tip brazilian) numită P 018 și apărută pentru modelele din 1982. Acestea au părțile din față și spate, ușor mai largi iar suspensia de spate oferind semi-axe cu articulații constante de mare viteză arcuite de bare transversale de torsiune. Mai târziu brazilienii au introdus semitracțiunea pe spate. Ca alte modele Puma, având motoare răcite pe bază de aer cu capacitate de 1.6 litri Volkswagen Boxer 4 a fost
Puma (producător auto) () [Corola-website/Science/336194_a_337523]
-
Vinci, în special, a fost foarte detaliat în studiile sale, astfel încât a fost recunoscut sub numele de „artist-anatomist" datorită creări unei noi științe și anume anatomia reprezentativă. Studiile anatomice ale lui Leonardo au contribuit la explorarea artistică a mișcării mușchilor, articulațiilor și oaselor. Scopul lui a fost de a analiza și de a înțelege instrumentele din spatele postúrilor și gesturilor corpului uman. Imaginile plastice pentru studiul anatomic au devenit populare printre academiile medicale din Europa în secolele 17 și 18, mai ales
Ecorșeu () [Corola-website/Science/337154_a_338483]
-
Suprafețele articulare sunt în număr de două: suprafața articulară gambieră (tibia și fibula) și suprafața articulară tarsiană (talusul); ele sunt acoperite cu un strat de cartilaj hialin. sau articulația gleznei ("Articulatio talocruralis") este o articulație sinovială de tip ginglim (articulație trohleană), situată în regiunea gleznei membrului inferior, care leagă oasele gambei (tibia și fibula), prin intermediul talusului, de scheletul piciorului. Această articulație joacă un rol primordial în mersul omului, asigurând
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
Suprafețele articulare sunt în număr de două: suprafața articulară gambieră (tibia și fibula) și suprafața articulară tarsiană (talusul); ele sunt acoperite cu un strat de cartilaj hialin. sau articulația gleznei ("Articulatio talocruralis") este o articulație sinovială de tip ginglim (articulație trohleană), situată în regiunea gleznei membrului inferior, care leagă oasele gambei (tibia și fibula), prin intermediul talusului, de scheletul piciorului. Această articulație joacă un rol primordial în mersul omului, asigurând statica și mișcarea membrului inferior, în
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
Suprafețele articulare sunt în număr de două: suprafața articulară gambieră (tibia și fibula) și suprafața articulară tarsiană (talusul); ele sunt acoperite cu un strat de cartilaj hialin. sau articulația gleznei ("Articulatio talocruralis") este o articulație sinovială de tip ginglim (articulație trohleană), situată în regiunea gleznei membrului inferior, care leagă oasele gambei (tibia și fibula), prin intermediul talusului, de scheletul piciorului. Această articulație joacă un rol primordial în mersul omului, asigurând statica și mișcarea membrului inferior, în stațiunea bipedă. Zilnic solicitată, ea
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
acoperite cu un strat de cartilaj hialin. sau articulația gleznei ("Articulatio talocruralis") este o articulație sinovială de tip ginglim (articulație trohleană), situată în regiunea gleznei membrului inferior, care leagă oasele gambei (tibia și fibula), prin intermediul talusului, de scheletul piciorului. Această articulație joacă un rol primordial în mersul omului, asigurând statica și mișcarea membrului inferior, în stațiunea bipedă. Zilnic solicitată, ea este cea mai predispusă articulație la entorse, cel mai adesea la entorsele laterale ca urmare a unei inversiuni forțate a piciorului
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
gleznei membrului inferior, care leagă oasele gambei (tibia și fibula), prin intermediul talusului, de scheletul piciorului. Această articulație joacă un rol primordial în mersul omului, asigurând statica și mișcarea membrului inferior, în stațiunea bipedă. Zilnic solicitată, ea este cea mai predispusă articulație la entorse, cel mai adesea la entorsele laterale ca urmare a unei inversiuni forțate a piciorului. Suprafețele articulare sunt în număr de două: suprafața articulară gambieră (tibia și fibula) și suprafața articulară tarsiană (talusul); ele sunt acoperite cu un strat
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
strat de cartilaj hialin. Mijloacele de unire sunt reprezentate de o capsulă articulară întărită pe laturi de două ligamente colaterale puternice, ligamentul colateral lateral și ligamentul colateral medial, care mențin în contact cele două suprafețe articulare. "Ligamentul colateral lateral al articulației talocrurale" este așezat pe fața laterală a articulației, pe care o întărește. Acest ligament radiază de la maleola laterală a fibulei la oasele tarsiene învecinate, talus și calcaneu, și este format din fibre grupate în trei fascicule distincte, denumite în raport cu situația
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]