8,717 matches
-
căldură, pe care n-o egalează decât respectul său pentru adevăr. Când Eustratie Logofătul, Simion Dascălul și Misail Călugărul se fac susținătorii legendelor puse în circulație de unguri pe seama originei noastre, cu ce nobilă indignare le răspunde Costin: "De aceste basme să deie seamă ei și de această ocară. Nice este șagă a scrie ocară vecinică unui neam; că scrisoarea este un lucru vecinic. Când ocăresc într-o zi pe cineva, este greu a răbda; dar încă în veci!". În fine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
chipul, un chip, care a înțeles îndată că era al lui, chipul unui bătrân cu plete și cu barba albă. Sub acțiunea a nu știu ce vrăji, drumețul nostru dormise o sută de ani." Alegoria aceasta care amintește așa de bine de basmul lui Perrault, "La Belle au bois dormant", servea oratorului ca punct de plecare pentru a prezenta, în mod sugestiv, situația societății române după răscoalele a căror grozavă imagine stăruia încă în suflete. Uimirea pe care a resimțit-o omul din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
scria despre acest vernisaj: „De fapt, pictura lui Mihai Dascălu este foarte aproape de suprarealism. În plus, el are umor. Pictura naivă ne-a obișnuit ochiul cu lipsa proporțiilor. Mihai Dascălu o speculează inteligent...Culoarea este ireală. Premeditat ireală. Scene de basm cu oameni obișnuiți surprinși în poziții nefirești. Și mereu poanta.” Vernisajul de la Teatrul Nottara Vasile Savonea, Mihai Dascălu Am câteva amintiri chiar frumoase de la această expoziție. Una dintre ele se leagă de o lucrare de-a mea, „Jucătorii de șah
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
deschiderea Băncii TurcoRomâne, în aceste zile au fost inaugurate și galeriile de artă ale băncii, care au debutat cu vernisajul expoziției de pictură naivă semnată de Mihai Dascălu. Lucrările sale imagini din lumea satului cu sărbătorile și personajele ei de basm sau de snoavă, colorate cu ironii fine sau caricaturizări, dar și cu poezia inefabilă a ambientului privit cu ochi de copil sunt găzduite cu generozitate de elegantele saloane ale instituției...” Expoziția a fost un succes pentru mine, fiind și mulți
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
cromatice precum și un dezvoltat simț al ritmurilor formale plasează pânzele domniei sale nu numai în zona unei inspirate ingeniozități tematice ci și în cea a artei naive. Înnobilându- și peisajele sau compozițiile cu aura unor reverii ce le situează la interferența basmului cu fantasticul ușor suprarealist, Mihai Dascălu ne conduce întrun univers mirific, la a cărui geneză bucuria lucrului bine gândit al imaginației și apetitul vesel pentru poanta hazoasă au contribuit în egală măsură.” “Lumea lui Mihai Dascălu este o lume care
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
diferite momente, obiceiuri și tradiții ce au marcat existența omului pe parcursul vremii, învăluite cu tâlc de o snoavă, ce fără să vrei îți aducea zâmbetul pe chip. Aflându-mă în expoziție aveam impresia că mă aflu într-o carte de basm deschisă în care totul din jurul meu era posibil și admis. Vernisajul a fost prezentat de directorul Centrului Județean al Creației Populare Argeș, domnul prof. Constantin Alexandrescu la care au mai fost invitați directorul Consiliului Județean de Cultură domnul Ion
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
dându-ți în același timp și o stare de veselie la care pictorii au contribuit la formarea ei cu ajutorul pensulei. Sute de nuanțe ce te atrăgeau într-o lume de vis, ce te făceau să pășești pe un tărâm de basm al satului românesc. O mulțime de vizitatori, iubitori de artă și de frumos ce se înghesuiau să observe lucrările rând pe rând, zâmbind la fiecare oprire în fața unei lucrări, care avea de fiecare dată ceva de spus, vorbe de duh
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
PSD ul să mă integreze și pe mine în Nicoleta Luciu?“ Ce so mai lungim? Mihaela Rădulescu și Andrei Gheorghe merită cu prisosință să fie încununați cu laurii culturii, iar amândoi fac, la distanță, un cuplu de intelectuali fără de care basmele noastre ar fi mai sărace. (2003) Papi Lam văzut pentru prima dată în Marfa și banii, unde juca rolul unui băiat de cartier mai naiv, care intră întro afacere periculoasă; acolo, naivitatea lui dădea foarte bine și contrasta cu situația
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
-a în 1970, Bună dimineața, lină făntănă (1969), Folclor din ținutul Rădăuților (coautor) - 1969, Cuza Vodă în tradiția populară (1970), Cîte mama mi le-o spus (1971), Folclor în împrejurimile Sucevei (1980), Proverbe și ghicitori (1973), Antologia celor mai frumoase basme românești (Praga, 1980). În semn de recunoaștere a meritelor incontestabile în domeniul specialității sale, foarte tânăr fiind, a fost solicitat să contribuie la realizarea a două lucrări de bază pentru cultura română prin elaborarea capitolului rezervat teatrului popular din Istoria
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
din filme (filmele foarte convenționale, să ne-nțelegem !) când ecranul devine neclar pentru că eroul sau eroina visează, sau își închipuie, sau își aduce aminte de ceva ? Eh ăla e blur-ul ! Când a mai zis și Mungiu că e ca un basm, a fost ca atunci când o voce din off îți spune că se întâmplă întocmai ceea ce tu vezi deja pe ecran. Viața imită arta, asta o știam de la Wilde ; Viața bate filmul, asta o știm de la televizor. “i nici măcar nu e
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
potrivit căruia fiecare subiect își alege forma specifică în care să fie turnat... ? Camera în mișcare era ideală pentru a povesti Marfa și banii road-movie dramatic, un fel de Reconstituirea 30 ans apres, așa cum dispozitivul clasic convine de minune Filantropicii basm ironic, un Prinț și cerșetor care se-uită-la PRO-TV. Ca film, Filantropica este mult peste Asfalt tango ; ca problematică, e mult mai incitant decât Dolce far niente, iar ca miză, e mult peste E pericoloso sporgersi ; în orice caz, dacă putem
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
̨ ngerului... nu este nici faptul că autorul vrea să controleze totul (asta ar trebui să facă orice autor care se respectă), nici acela că ceea ce arată el în film nu se pupă neam cu realitatea (nici o problemă : există și basme). Este divorțul comic între sofisticarea lookului de firmă și sărăcia (de angro) a poveștii : o fată frumoasă care trăiește într-o vilă design (cu baie confort 2...), compozitoare astmatică este urmărită cu albastrul de o ființă misterioasă (ea preferând albul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
trecut mii de ani. Această dorință de a zbura l-a cuprins pe om și l-a mistuit că un foc nestins lăuntric, din timpuri imemorabile, care s-au manifestat sub diferite forme în: desene, inscripții, picturi, mituri, legende, poezii, basme, povești și romane științifico-fantastice, la majoritatea popoarelor lumii. La egipteni zeul Horus ( zeul-pasăre), conform picturilor din temple și piramide, zbura înaintea bărcii în care se află Ra, zeul soarelui. O legendă persana povestește că regele Kai Kaous s-a ridicat
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
-o o dată în repertoriu, dar fără succes. Acum însă, în ajunul Crăciunului din 1970, eram fericit. Stăteam la masă și tocmai reciteam cele două-trei pagini modificate la propunerea teatrului din Arad. Se înserase și, afară, ningea liniștit, ca într-un basm. În cămăruța mea era cald și bine. Stăteam cufundat în scaun, cu un picior pe stinghia mesei și cu privirea pe colile scrise. Deodată, aud cîțiva pași apropiindu-se de ușă, apoi, două bătăi. "Intră, e deschis", am strigat, gîndind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
mere chircite de toamnă săracă stau placid și înghețat. După masă, întâia lecție a anului; apoi Gaby. În sfârșit singure, am recitit scrisorile tale - în parte - împreună. Am vorbit de tine; i-am dat cozonac de la Mangalia, și ca în basmul cu copiii duși în pădure, am oftat: „Unde sunt copiii să mănânce și ei cozonac!“ Telefonul nu a mers două zile; azi s’a reparat, i s’a pus faimosul șnur în locul celui atât de sfârtecat de mâinile tale nervoase
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de viață uitat, iubit și trist. Era călduț, bătrânesc și uitat și eu eram toropită de căldură, de amintiri și atracție spre batrânețea ce parcă mă prindea ușor-ușor. Când a venit porția de mâncare modestă și a apărut ca în basm o măsuță mică, curată, cu un rond de servietă și două tacâmuri, m’am sculat, am trecut prin curtea mare, îngrădită de ziduri peste care nu poți vedea și în care creșteau de-a valma trandafiri sălbateci, crăițe ofilite și
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
lecții], să-mi schimb vechiul mod de predare, să-mi refac complet exprimarea, să mi primenesc vocabularul, ca să nu mai folosesc cuvinte ermetice pentru ceilalți; precum Samson, trebuie să dărâm, să distrug templul civilizației mele interioare. Dar, ca într un basm (de câte ori nu trăiesc, în lumea materialismului dialectic, situații aidoma celor din basme!), ceea ce citesc dimineața, cu o mulțime de adnotări și de caiete individuale controlate, se năruie până la ora de seminar [politic], când mă ghemuiesc în banca mea, idioată și
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
exprimarea, să mi primenesc vocabularul, ca să nu mai folosesc cuvinte ermetice pentru ceilalți; precum Samson, trebuie să dărâm, să distrug templul civilizației mele interioare. Dar, ca într un basm (de câte ori nu trăiesc, în lumea materialismului dialectic, situații aidoma celor din basme!), ceea ce citesc dimineața, cu o mulțime de adnotări și de caiete individuale controlate, se năruie până la ora de seminar [politic], când mă ghemuiesc în banca mea, idioată și lașă de mai mare rușinea, seminar în cursul căruia dl Coadă de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
mă privește nedumerit. Nu ți-a plăcut la Plaza? Am crezut că o să-ți placă la nebunie! — Normal că mi-a plăcut! Dar nu despre asta e vorba. Știu cât de mult ți-ai dorit întotdeauna o nuntă ca-n basme. Și, când mama s-a oferit să ne organizeze o nuntă la Plaza, mi s-a părut cel mai frumos dar care ni se putea face. De fapt, eu am fost cu ideea de a te suprinde. M-am gândit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
bune? — Da! Sunt așa de încântată, că trebuie neapărat să-ți arăt și ție! Își deschide geanta și scoate o schiță, iar eu mă uit la ea ușor bulversată. — Mestecenii îi importăm din Elveția, ca și ghirlandele de lumini de basm. Vei păși printre șirurile de copaci, iar crengile acestora vor atârna până la pământ. Iar tu vei păși ca o zână, în minunatul parfum dat de acele de pin, iar florile vor înflori în mod magic, iar păsările cu trilurile bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
o senzație de ușoară greață. Are cam zece pagini și are capitole ca „Împărțirea proprietăților în caz de divorț“. — Asigurare împotriva a ce, exact? tonul lui Luke e indescrifrabil. Hai să nu ne prefacem că trăim într-o lume de basm, spune Elinor crispându-se. Știm cu toții ce se poate întâmpla. — Și anume? — Luke, nu te încăpățâna prostește, te rog. Știi foarte bine la ce mă refer. Și, având în vedere... cum să-i spun... trecutul de mare cheltuitoare al Rebeccăi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Când am încercat să salvez nunta asta, n-am făcut-o din motive pur altruiste. N-am făcut-o doar pentru a salva relația lui Luke cu mama lui. Am vrut asta pentru mine. Am vrut să fiu prințesă din basme, o zi din viața mea. Ajung lângă Luke și-i dau buchetul lui Erin. Îi zâmbesc cu căldură lui Gary, noul cavaler de onoare al lui Luke - și-i iau mâna lui Luke. El mi-o strânge ușor și eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
flori roz și mi-o pune pe cap, zâmbind. — Arăt cam aiurea, nu? zic, strâmbându-mă. — Da. Foarte. Mă sărută, după care se ridică și mă ajută să mă ridic. Haide, Becky B. Publicul te așteaptă. Și, în timp ce luminițele de basm încep să licărească în jurul nostru, pornim ținându-ne strâns de mână peste iarbă, înapoi spre nuntă. Între Rebecca Bloomwood și Luke Brandon 22 iunie 2002 (continuare) 5. Cont comun curent 5.1. Contul comun va fi utilizat pentru cheltuielile casei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
decapitat pe sfânt. Am fost nevoit să caut și să consult manuscrisul pentru a umple golul lăsat de foarfecă. În atât de pre- țuita ediție Perpessicius a Operelor lui M. Eminescu, În volumul VI (publicat În 1963), cuprinzând Literatura populară, basmul „Frumoasa lumii” este incomplet. A fost exclus cu desăvârșire episodul (important În economia poveștii) având ca personaj „jidanul negus- tor” care vrea să procure ouăle de aur ale păsării măiestre <endnote id="(725)"/>. În ediții ulterioare, episodul a fost publicat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
roșii. Pe acestea nu le lua nimeni, pentru că se credea că aduc ghinion. „Așa eu - spune spânul din poveste -, ca să scap de acest ponos, n-am primit barbă roșie [preferând să rămân spân]” <endnote id="(345, p. 77)"/>. Într-un basm săsesc (Die Drei Rotbärbe) cules În Transilvania la sfârșitul secolului al XIX-lea eroul este sfătuit să se ferească de cei trei „oameni cu barba roșie, că nu-i lucru curat” ; până la urmă, aceștia se dovedesc a fi trei draci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]