7,565 matches
-
sensul apărării identității tradiționale românești (vezi de exemplu, Ochescu și Oane, 1994, pp. 14-16), la nivelul gimnazial și mai ales la cel liceal retorica tradițională este abandonată. Discursul etnogenetic capătă din ce în ce mai multe valențe critico-reflexive. Vechea gardă istoriografică, a cărei direcție conservatoare este indicată în manualul cu titlu anacronic Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi (manual pentru clasa a XII-a) (Scurtu et al., 1999), continuă să mizeze pe cardinalitatea etnogenezei românești, considerând acestă chestiune ca alcătuind "problema fundamentală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a se demonstra permanența prezenței românești în "spațiul strămoșesc carpato-danubiano-pontic" (Daicoviciu et al., 1992, p. 73). Teza Romaniilor populare atestă nu doar continuitatea etnică a daco-romanilor, ci și continuitatea organizațională, de factură politico-statală a românilor. II. Discursul polifonic (post-1998). Discursul conservator emis de vechea gardă istoriografică insistă dogmatic pe teza continuității daco-romane post-aureliane (Scurtu et al., 1999, p. 9). De asemenea, continuitatea organizării politice este apărată, invocată fiind deja clasica teorie a "Romaniilor populare" (p. 14). Într-un limbaj revolut, manualul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
alternative de clasa a XII-a). Principiul totalizator al unității, în spiritul căruia a fost organizată întreaga devenire istorică românească până acum, este concurat de principiul fragmentarizant al diversității promovat de autoritățile statale. În ciuda constrângerilor impuse de programa școlară, discursul conservator emis de vechea gărză istoriografică și-a acomodat superficial mesajul tradițional în structura analitică obligatorie. Marea Unire din 1918 este interpretată în aceeași grilă a destinului istoric a unității statale românești: "ideea de unitate statală a însoțit istoria românilor, afirmându
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de la 1848-1849" (Scurtu et al., 1999, p. 50). Insistând asupra unității revoluției pașoptiste, textul difuzează ideea că "programele de la Iași, Blaj, Brașov, Islaz, Cernăuți și Lugoj [...] au fost "declarațiile de război" ale forțelor novatoarea (sic!) ale națiunii române împotriva forțelor conservatoare, națiune care în timpul revoluției de la 1848 și-a afirmat hotărârea pentru unitate și independență națională" (p. 52). Deși nu mai degajă același patos naționalist și exaltare patriotică emise de manualele de istorie din ultima fază a național-comunismului, discursul conservatorist al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la Grivița, Rahova și Smîrdan" (Manea și Teodorescu, 1993, p. 6). În afară de aceste epurări punctuale și completări specifice, discursul cu privire la independența național-politică și social-populară se desfășoară în linii mari pe coordonatele stabilite de istoriografia național-comunistă. II. Discursul polifonic (post-1998). Direcția conservatoare a vechii gărzi istoriografice a reprodus aceeași retorică a luptei naționale de independență ca principiu fundamental al istoriei românilor. În aceleași cadențe discursive ale istoriei eroizante, I. Scurtu et al. (1999) celebrează pe militarii români care, sacrificându-se pe altarul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rămâne și sistemul de datare a timpului, folosindu-se în continuare formula "î.e.n." și "e.n.". II. Discursul polifonic (post-1998). Abia pluralizarea discursului istoriografic difuzat de literatura didactică aduce și o accentuare a identității creștin- ortodoxe a poporului român. Desigur, direcția conservatoare păstrătoare a discursului naționalist din vechiul regim a militat cauza creștin-ortodoxismului românesc. Pe lângă reluarea tezei interbelice a "creștinismului genetic" al românilor, potrivit căreia "Românii s-au născut ca popor creștin" (Scurtu et al., 1999, p. 30), este postulată identitatea dintre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vechea imagine naționalist-eroizantă a trecutului autohton a fost succesiv revizuită. În primul rând, prin introducerea manualelor alternative începând cu anul școlar 1997-1998, care au pulverizat discursul monofonic, în locul acestuia instalându-se polifonia discursivă în cadrul căreia se făceau auzite atât voci conservatoare și naționaliste, cât și voci reflexive sau chiar postmoderne. Conștiința istorică promovată de manualele școlare de istorie a fost ulterior dislocată din matca sa tradițională a statului-națiune și a ideologiei naționaliste începând cu 2004, când programele școlare de istorie elaborate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comunismului [Dobrincu et al., 2009]; planurile pentru construirea unui muzeu al comunismului și de instituire a unei zile comemorative a victimelor regimului comunist etc.), asumarea Raportului simbolizează de fapt o mișcare tectonică în ordinea mnemonică românească: răsturnarea "regimului de adevăr" conservator și a întregii ordini discursive articulată în cadrul acesteia și instalarea "regimului de adevăr" anticomunist în care meta-narativa comunismului ca ilegitim și criminal exercită hegemonie interpretativă asupra trecutului comunist (Foucault, 1980). Intenția simbolică urmărită de Raport este de a marca cezura
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politică ați vota?". 27 Din garnitura de manuale alternative pentru clasa a XII-a, doar cel coordonat de I. Scurtu (1999, 2001), alături de cel întocmit de V. Băluțoiu și M. Grecu (2010), pe care le-am clasificat în categoria discursului conservator al vechii gărzi istoriografice românești care continuă să prezerve spiritul naționalist, nu s-a racordat la noua paradigmă europenistă. De pildă, doar manualul Scurtu et al. (1999) nu are introducerea specificată de Programa școlară despre "Românii în Europa". A doua
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
bugetul de stat, exercită control asupra Guvernului; Marea Britanie nu are o constituție propriu-zisă, ci există un set de legi care joacă rolul de Constituție (Magna Carta Libertatum, Declarația Drepturilor etc.); Cele două partide politice care au dominat perioada postbelică: Partidul Conservator și Partidul Laburist; Modelul japonez Organizarea unui regim politic democratic în Japonia este rezultatul intervenției S.U.A. care a ocupat-o în anul 1945. Statul este organizat după model occidental. Constituția a fost elaborată în 1946 după model britanic, înlocuind Constituția
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Deputaților și 40 de ani pentru Senat. Nu aveau drept de vot femeile, magistrații și militarii. Principalele urmări ale introducerii votului universal: lupta electorală s-a mutat la sat, contribuind la participarea numeroasă a țăranilor la viața politică; dispariția Partidului Conservator; s-a pus capăt rotativei guvernamentale; a crescut numărul alegătorilor; a crescut numărul partidelor politice; b) Carențele sistemului electoral în perioada interbelică absenteismul; nivelul scăzut al educației politice; jumătate din electoratul rural era analfabet; Parlamentul era o extensie a guvernului
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
datorat nu originii diferite, ci unor condiții generate de mediul ambiant diferit, implicit de prefaceri socio-economice petrecute în secolele XVII-XVIII în ritm diferențiat, mai rapid și mai profund în satele din zonele deschise ale Moldovei, mai lent și cu tentă conservatoare în cele ferite de influențele exterioare. Așa se explică de ce, în satele din locurile deschise, elementele ce țin de instituția răzeșiei se estompează și dau impresia dispariției lor din viața practică, în timp ce ele se păstrează aproape intacte în satele cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
SOCIAL LIBERALĂ UNIUNEA SOCIAL LIBERALĂ UNIUNEA SOCIAL LIBERALĂ UNIUNEA SOCIAL LIBERALĂ UNIUNEA SOCIAL LIBERALĂ UNIUNEA SOCIAL LIBERALĂ UNIUNEA SOCIAL LIBERALĂ UNIUNEA SOCIAL LIBERALĂ PENTRU UNIUNEA SOCIAL LIBERALĂ UNIUNEA SOCIAL LIBERALĂ UNIUNEA SOCIAL LIBERALĂ UNIUNEA SOCIAL LIBERALĂ PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT PARTIDUL CONSERVATOR (CE. Anexa 8B ( S/M/BEC ) *) sortat descrescător după numărul de mandate atribuite 11. PARTIDUL POPORULUI- UNIUNEA SOCIAL LIBERALĂ UNIUNEA SOCIAL LIBERALĂ UNIUNEA SOCIAL LIBERALĂ UNIUNEA SOCIAL LIBERALĂ UNIUNEA SOCIAL LIBERALĂ UNIUNEA SOCIAL LIBERALĂ UNIUNEA SOCIAL LIBERALĂ UNIUNEA SOCIAL LIBERALĂ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247385_a_248714]
-
Legea nr. 7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar, republicată, cu modificările și completările ulterioare Capitolul III Definirea problemelor Administrația publică din România se confruntă cu deficiențe în termeni de eficiență, eficacitate și imagine, fiind ancorată într-o cultură organizațională conservatoare, în care latura formală a administrației primează și preocuparea față de impactul real al acțiunilor este redusă. (Strategia pentru Consolidarea Administrației Publice (SCAP) 2014-2020). Totodată, vorbim despre o administrație "închisă", care nu cooperează cu mediul academic, societatea civilă, mediul privat și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275151_a_276480]
-
în 2013 pe baza activității grupului de lucru constituit în acest scop la nivelul Cancelariei Primului Ministru: ● Politizarea administrației publice; Alocarea deficitară a resurselor; Conflicte de mandate în administrația publică; Lipsa de încredere între palierele politic și administrativ; ● Cultură administrativă conservatoare, rezistentă la schimbare; Lipsa de transparență în procesele decizionale locale și centrale; Capacitatea redusă de a reține în sistemul administrației publice funcționarii publici profesioniști (deprofesionalizare). Cauzele structurale enumerate anterior au fost semnalate și în textul Acordului de Parteneriat al României
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275151_a_276480]