11,041 matches
-
avut curajul să spun o minciună adevărată, aceea că eu am făcut contravizita în urmă cu o jumătate de oră. Intru, clandestin, la Spital, mă instalez în fața hârtiei, îmi umplu stiloul și gândesc la confabulația care se identifică, direct, cu cotidianul. Când cel din urmă bețivan spune, la crâșmă, înduioșat, că viața lui este un roman, chiar dacă nici el nu crede, are dreptate. * Ninsoarea a transformat peisajul într-un tablou care pare pictat cu meticulozitate, peisaj straniu, un Maagrite, în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ca poveste 309 Corabie albă pe mare trecea 315 Viitorul e în ouă 320 Bătrânețea ca infracțiune 324 Scrisorile, poștașul, alte timpuri 329 Femeia, eterna poveste 333 Sașa 338 Cioara cu ochii albaștri 342 Minciuna Țurcăniței 346 Cartea, ca subiect cotidian 351 Acțiunea " Visul interzis" 355 Îngerii lui Erofeev 361 Un Crăciun special 364 Părintele Vania 369 Severina 375 Vă invităm să vizitați site-ul Editurii Junimea, la adresa www.editurajunimea.ro, unde puteți comanda oricare din titlurile noastre, beneficiind de reduceri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și odată cu închiderea evazionismului romantic, sub presiunea determinismului și a cunoașterii experimentale, literatura marină și-a pierdut din importanță și s-a exilat pe rafturi estetice inferioare. Totuși, pradă unui hedonism generalizat, omul postmodern caută și el o evadare din cotidian, în timp (trecutul ca suvenir, viitorul ca proiect SF) și în spațiu (tărâmuri exotice, imaginare). Fără să mai aibă prestigiul estetic de altădată (dacă a fost cumva vreun prestigiu), literatura cu pirați și aventuri pe mare poate oferi unor orizonturi
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
cazul, în sens etic, îmi pare însă mult mai serios. Imediat după acest episod sfâșietor de linșaj moral și intelectual al celor care își permit luxul periculos al minoratului, în articolul intitulat „Între political corectness și moral idiocy”, publicat în cotidianul Ziua din 4 decembrie 2006, Dan Pavel comentează problema însemnelor religioase în școli într-un limbaj și un stil demne de discipolul său, probând pe deplin că-i pasă prea puțin de prevederile legale, de drepturile minorităților și drepturile individuale
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
în 22, 4-10 aprilie 2006 Celebri și celebruțe, români și româncuțe Dacă sunteți curioși, vă rog să urmăriți câteva liste: pe cea a „Marilor români” (TVR), lista „Cei mai bogați români”, întocmită de revista Capital, pe cea alcătuită de ziarul Cotidianul, sub titulatura „Generația așteptată”. După ce parcurgeți aceste liste, care conțin personaje cu trecut, prezent și viitor, puteți avea o reacție fatalistă: femeile din țara asta nu au trecut, nu au prezent, iar în viitor sunt cel mult „interprete” și „managere
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
mă turna predilect și a căzut cerul pe mine. Mi-e frică să aflu mai mult. Text scris în 16 august 2006. Jean Delumeau, Frica în Occident, Meridiane, București, 1986, p. 200. Propunerea de semnificare aparține lui Benedicti. Gabriel Liiceanu, Cotidianul, 15 august, 2006. Iau aici sensurile comune: pâră făcută mai ales cu rea intenție, contra unor avantaje; denunț. Această definire nu obligă la veridicitatea informației conținută de pâră. În tradiția creștină, de exemplu, Iuda nu este iertat în mod explicit
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
flacără Mă cheamă acolo Sub straturi de nea Și vreau să treacă Liniștea mea.” Nicolae Labiș deschide o eră pe care n-a ilustrat-o el însuși, ci alt mare poet, Nichita Stănescu. SCANDALUL LABIȘ Primesc de la L.R., redactor la cotidianul care mi-a publicat „Moartea căprioarei”, un xerox după două articole pe care le transcriu aici: „Scandal în lumea literară: cunoscuți scriitori și redactori sunt acuzați de complicitate în asasinarea poetului Nicolae Labiș După 40 de ani de la moartea marelui
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
putea fi cetită ca dintr-o carte. Deși mai puțin apreciat de colegi, pentru ieșeni Nicolaie Pușcașu a rămas prin excelență „arheologul” care a întors la lumină fața veche a orașului. Datorită lui * Materialul de față a fot publicat în cotidianul „Flacăra Iașului” din 14 iunie 2003. cunoaștem azi mai amănunțit burgul medieval, cu ulițele și atelierele sale, cu dughenele, pivnițele, palatele și instalațiile de salubritate, cu temelii de biserici de care, până la Pușcașu, nimeni n-a știut nimic; lui îi
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ale artelor, ale serviciilor sociale și politice, ca să poată deveni animatori și preoți în realitățile temporale, pe linia lui Cristos, a Evangheliei sale și a Împărăției sale». În 1954, câteva luni înainte de a muri, don Calabria scrise un articol în cotidianul catolic veronez Il Corriere del Mattino (Curierul de dimineață): «Omenirea trece printr-un moment extrem de grav... a ajuns la o răscruce cu adevărat decisivă... Trebuie să i se aducă un remediu. Cine trebuie să facă asta? Toți cu siguranță! Dar
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de prietenul său, senatorul Scheurer-Koestner, și că în prezența acestui monument de nedreptate, simțea că era de datoria sa să prezinte lumii actul său de acuzare... Uita însă că din primele momente se făcuse trîmbițașul nevinovăției lui Dreyfus în marele cotidian din sudul Franței, "Dépêche de Toulouse": nu numai că denunța aici eroarea judiciară comisă, ci numea fără ocolișuri pe adevăratul vinovat care, după părerea sa, era maiorul de zuavi Romani 19. De unde știa Zola toate acestea? Și cum să nu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
fiul unei sclave armence și îi ura pe cei din rasa mamei sale. Oricum, Marile Puteri, convinse că printr-o puternică presiune asupra naturii de ființă isterică și pungașă a lui Abdul Hamid, se reușea încetarea violențelor al căror teatru cotidian devenise Macedonia, sfîrșiseră prin a-i smulge sultanului acceptarea acelui plan de aplicare a reformelor în Macedonia după schimbarea rivalității dintre Viena și Petersburg pe hîrtie, grație acordului de la Müerszteg într-o înțelegere de colaborare. Abdul Hamid, simțind că i
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
publică italiană, dezamăgită în visurile sale de glorie cucerită rapid, a trebuit să se mulțumească cu comunicatele semnate de Cadorna, niște relatări monotone despre hărțuieli de avanposturi și despre starea vremii, botezate de ziarul Pasquino de la Roma drept "buletin meteorologic cotidian". Așadar italienii, ca și ceilalți aliați, au avut parte de acest odios război al tranșeelor. Dar nimeni, în străinătate, nu și-a dat destul de bine seama ce însemna tranșeea pe frontul austro-italian, fapt care a dus adesea la o judecată
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de important ca al unui minister. Aici se eliberau, sub un control riguros, permisele de deplasare în zona operațiilor și erau supravegheați îndeaproape suspecții, colportorii de vești false și jurnaliștii defetiști, în fruntea cărora se distingea directorul Serrao, al marelui cotidian din Neapole, "Il Mattino". Dar tentative mai grave decît caricaturile și șansonetele rețineau atenția înaltului comandament și a Siguranței generale, cu atît mai periculoase și dificil de reprimat cu cît ele își găseau un teritoriu independent, în incinta extrateritorială a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
nostru despre dl Nicolae Manolescu. Sperăm că nu ne-o va lua în nume de rău, însă, dacă noi avem cu totul alte păreri. Între altele, socotim că s-a glumit prea mult pe seama unui așa-zis antisemitism al criticului. Cotidianul, 14-15 iulie 2001 Laurențiu Ulici Nu numai pentru că Laurențiu Ulici a scris despre el, adică despre Pigeon vole (Porumbelul zboară), i-a păstrat Ed Pastenague o amintire tandră și recunoscătoare. Ce-i drept, articolul acela îl recitim și azi cu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
realiza. Moartea lui a fost neașteptată, tragică și stupidă în același timp. A murit în somn, asfixiat, intoxicat cu gaz. A murit fără să-și dea seama că moare. Poate că în momentul acela visa, poate că visează și-acum... Cotidianul, 21-22 iulie 2001 Conversație la cafenea — Vrei să-ți spun eu cum o să se întâmple? Spune, dacă ești atât de deștept! — E simplu... Iliescu l-a primit pe rege cu scuze și temenele. Ești de acord? — Mă rog, dacă vrei
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
urcă! N-are nevoie, doar nu mai suntem pe vremea lui Ludovic al XIV-lea. — Ăla zic și eu rege! Ca un soare... — Alte vremuri... — Așa e... Știi ce, nea Fănică, hai să mai luăm un rând. Fac eu cinste! Cotidianul, 28-29 iulie 2001 Ideile lui Pastenague Poate că ar trebui să-l prezint pe Ed Pastenague, acum că am de gând scriu și ce gândește, nu numai ce spune; adică să-l prezint publicului mai larg, cel al ziarelor, al
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
28-29 iulie 2001 Ideile lui Pastenague Poate că ar trebui să-l prezint pe Ed Pastenague, acum că am de gând scriu și ce gândește, nu numai ce spune; adică să-l prezint publicului mai larg, cel al ziarelor, al cotidienelor. Pastenague s-a născut în Franța, la Agen, dar dintr-o mamă de origine română. Iar tatăl, ca să zic așa, sunt eu. Tatăl spiritual! Celălalt, despre care Pastenague însuși își amintește (în Pingeon vole, bineînțeles), era un jocheu de obstacole
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
cea mai importantă a lui Pastenague - și care ar merita o discuție mai amplă - e aceea că poporul român s-a schimbat radical în timpul comunismului. Dar despre aceasta, precum și despre alte idei consecutive și tangente voi scrie în articolele viitoare. Cotidianul, 4-5 august 2001 Căldură mare! În dimineața asta Pastenague m-a enervat, pur și simplu m-a scos din sărite. Poate că eram și eu prost dispus și cam obosit după insomniile care se repetă de câteva nopți întruna. Nu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
și despre oamenii politici? mă interoghează Pastenague, fără să-i pese de starea mea sufletească. Lui nu i-o fi cald? E drept că mă așezasem deja în fața computerului și-mi chinuiam mintea să găsesc un subiect pentru rubrica din Cotidianul. De ce-oi fi acceptat eu obligația asta de a scrie în fiecare săptămână câte ceva pentru ziar? Ce idee! Căci mă cunosc foarte bine și știu că nu suport nici un fel de obligații: nici măcar obligațiile pe care mi le asum
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
la cap și să mă împiedice să-mi scriu articolul. Mă ridic din fața computerului și, nici una nici două, îl îmbrâncesc în sala de baie și-l încui acolo. Fă un duș, să te mai răcorești! îi strig eu cu năduf. Cotidianul, 1 septembrie 2001 Maramureș Pentru mine era clar: trilogia românească începută cu Hotel Europa și continuată cu Pont des Arts era musai să se încheie în România, nu în altă parte... — Dar de ce în Maramureș? Pentru că așa am învățat, încă
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
lui Groșan, am golit ce mai rămăsese în damigeană, înfulecând în același timp tot felul de bunătăți, printre care și nemaipomenitele plăcinte cu varză, apoi m-am culcat și am dormit neîntors 24 de ore. Asta zic și eu documentare! Cotidianul, 8 septembrie 2001 Tineri și bătrâni Mai mult logic decât cronologic - și de ce nu din amândouă punctele de vedere? -, tinerii se propun observației și analizei înaintea bătrânilor. În definitiv, bătrânul, înainte de a fi bătrân, n-a fost și el tânăr
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
izbutit mare lucru, ba chiar au căzut cu toții, dacă-mi permiteți expresia aceasta cam brutală, tineri și bătrâni, din lac în puț... Tinerii îmbătrânesc prea repede ca să aibă timp să schimbe ceva. Îmbătrânind, ei se gândesc din ce în ce mai mult la guvernare. Cotidianul, 15 septembrie 2001 Fără nume! Ar fi trebuit să înțeleg mai repede: în presa românească postceaușistă poți să spui orice, cu condiția să nu dai nume. Dacă se poate, chiar nici un nume. Poți să descrii, de pildă, destinul unui fost
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
de revistă e megaloman și pe cale să-și piardă memoria. Nu poți s-o spui fără să te trezești pus la colț, la „puncte de vedere”. — Ai înțeles, spune P...ague mulțumit. Ai înțeles în sfârșit care sunt regulile jocului. Cotidianul, 22 septembrie 2001 Tu fierbe mazărea și taci... După cele întâmplate la New York, Pastenague e furios. Și-și varsă toată furia pe mine. Încerc să mă apăr, mai în glumă, mai în serios. Degeaba... Îmi reproșează că n-am scris
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
sau, dacă vreau neapărat să scriu, să-mi spun părerea, scriu despre colegii mei scriitorii, eventual fără să le dau și numele. Sau - și mai bine! - despre prieteni, de exemplu despre prietenii morți în secolul care a trecut. De mortuis... Cotidianul, 29 septembrie 2001 Într-un bistrou din Paris Să zicem că m-am dus cu Pastenague la cafenea sau într-un bistrou din preajma Centrului Georges Pompidou, mai pe scurt Beaubourg. Bistroul sau braseria - sau ce-o fi - se cheamă Chez
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
adevărat aplicată în timpul comunismului. Abia de acum încolo există o șansă ca aceste principii, vechi de la Revoluția franceză, să capete realitate și în România. — Frumos grăiși și subțirel... Hai să mai luăm o bere și încă un rând de gustări! Cotidianul, 6 octombrie 2001 Cu Pastenague pe Champs-Elysées Era o după-amiază splendidă de început de toamnă. Mă plimbam cu Pastenague pe cea mai frumoasă „avenue” din lume (cea mai largă e cea care duce către Palatul Poporului, grație genialului urbanist Ceaușescu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]