11,061 matches
-
după cum subiecții din clasele sociale inferioare pun accentul mai mult pe obediență, integrare "supusă" în societate (copilul "ideal" este acela care este ascultător, urmîndu-și simbolic antecesorii), în timp ce clasele mai înalte încurajează independența, creativitatea, încrederea în sine (copilul "ideal" este cel creativ, angajat, cu inițiative inovatoare, chiar riscante). Triandis (2001) a remarcat că populația hispanică din SUA este mai colectivistă decît cea nonhispanică, dar hispanicii tind să devină tot mai individualiști pe măsură ce devin aculturați. De asemenea, americanii asiatici sînt mai colectiviști decît
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
un impact în schimbarea modului de derulare a evenimentelor, subiecții învățau social că, în fapt, controlul se află în afara propriei persoane, dezvoltînd o tendință predominant externalistă. Pe de altă parte, societatea occidentală, care valorizează implicarea socială a individului și gîndirea creativă, ajută indivizii să dezvolte o atitudine internalistă față de evenimentele cu care se confruntă, această atitudine fiind apreciată de către semeni și instituții, dar și încurajată perpetuu de regulile nescrise ale jocului social. Aceste explicații sînt în concordanță cu argumentul elaborat de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de cunoaștere, este crucial să înțelegem că există moduri foarte diferite de muncă. În timpul acelor ani am învățat că libertatea academică sau autonomia însemna că dacă profesorilor nu le plăcea ceea ce ministerul sau altă autoritate le impunea, fie găseau metode creative de a evita decizia, fie pur și simplu nu se supuneau. În mijlocul anilor 1980, mă săturasem de birocrație și m-am dedicat studiilor doctorale. Devenise destul de complicat să fiu prorector științific deoarece partenerul meu era responsabilul administrației universitare. Noi doi
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
dublu, configurat pe relații de putere: bărbatul-subiect și femeia- obiect. Paradigma alternativă, de tip "win-win" promovează în egală măsură valorile și atributele feminine, echilibrând relațiile de gen, care devin relații paritare sau între egali și lansează un standard flexibil și creativ în care bărbatul și femeia devin subiecți/actori sociali. Subscriu și dezvolt această din urmă abordare, chiar dacă, încă, nu pot spune că am identificat soluții durabile, în planul vieții personale și sociale, pentru concretizarea acestor principii. Știu că există, totuși
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de realizare se face conform pașilor cunoscuți În metodologia cercetării: identificarea și Înțelegerea problemei, formularea ipotezelor; găsirea metodelor de rezolvare; efectuarea experimentelor; obținerea rezultatelor; interpretarea acestora. Evaluarea vizează pe lângă transpunerea datelor În format electronic și interpretarea lor, expunerea și prezentarea creativă a informațiilor. Pe lângă acestea se stabilesc conexiuni cu noțiunile teoretice Însușite În unitățile de Învățare precedente si aptitudini În Microsoft Word, Microsoft Excel, Microsoft PowerPoint pentru redarea cunoștințelor asimilate. Pe parcursul perioadei pentru realizarea proiectului sunt necesare reuniunile de proiect, În
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Domnica BEJAN, Florentina POSTÎRNAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93106]
-
colegii - a cerut ajutor atunci când a avut nevoie - a lucrat organizat în ordinea logică a operațiilor de efectuat - a finalizat sarcina de lucru - s-a încadrat în timpul alocat 2.2.2. Investigația oferă posibilitatea elevului de a aplica în mod creativ cunoștințele însușite, în situații noi și variate, pe parcursul unei ore sau mai multe. Acesta presupune definirea unei sarcin i de lucru cu instrucțiuni precise și înțelegerea acesteia de către elevi înainte de a trece la rezo lvarea propriu-zisă. Rezolvând sarcina, elevul demonstrează
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
rânduri; - Eseul cu răspuns extins (pentru care operează doar limita timpului de rezolvare adecvată); - Eseul structurat sau semistructurat, în care cu ajutorul unor indicii, sugestii sau cerințe, răspunsul așteptat este ,,ordonat” și ,,orientat”;Eseul liber, potrivit pentru obiective vizând gândirea/scrierea creativă, originalitatea, creat ivitatea, inventivitatea. Proiectarea unui astfel de item presupune: alegerea acestui tip de item doar atunci când obiectivul avut în vedere nu poate fi evaluat eficient printr -un alt tip de item; formularea sarcinii de lucru în mod clar, în
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
prin cea directă. Tehnologia informației și comunicării (TIC) este privită ca deschizătorul de drumuri În ceea ce privește cunoașterea Într-o societate inovativă. Noua Economie privește TIC nu ca pe un motor al schimbării ci ca pe un instrument de dobândire a potențialului creativ și cunoașterii de către oameni. TIC are un puternic efect de multiplicare În economie În comparație cu manufactura. Un studiu din 1995 referitor la efectele producătorului Microsoft asupra economiei relevă faptul că fiecare slujbă 101 la Microsoft a creat 6.7 milioane noi
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Maria RITIVOI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93117]
-
ingeniozitatea și valoarea teoretică sau practică reprezintă trăsături esențiale ale activității creatoare. O trăsătură de bază de care trebuie să dea dovadă un cadru didactic este și creativitatea, pe care mai apoi s-o dezvolte elevilor cu care lucrează. Abilitățile creative presupun caracteristici ale stilului cognitiv și ale stilului de lucru și, de asemenea, trăsături de personalitate care dau posibilitatea unui individ de a-și folosi deprinderile dintr-un domeniu într-un mod diferit de ceilalți. Un stil de lucru creativ
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
creative presupun caracteristici ale stilului cognitiv și ale stilului de lucru și, de asemenea, trăsături de personalitate care dau posibilitatea unui individ de a-și folosi deprinderile dintr-un domeniu într-un mod diferit de ceilalți. Un stil de lucru creativ este caracterizat de: dăruire totală, dorința de a face lucrurile bine, capacitatea de concentrare a atenției pe perioade lungi de timp, capacitatea de a abandona ideile neproductive și de a lăsa temporar deoparte problemele mai dificile, tenacitatea în fața dificultăților, dorința
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
a face lucrurile bine, capacitatea de concentrare a atenției pe perioade lungi de timp, capacitatea de a abandona ideile neproductive și de a lăsa temporar deoparte problemele mai dificile, tenacitatea în fața dificultăților, dorința de a munci cu perseverența. Deasemenea, stilul creativ presupune: spargerea tiparelor (renunțarea la vechiul mod de a gândi un lucru) , înțelegerea complexității, deschiderea față de noi opțiuni pe o perioadă cât mai lungă de timp, suspendarea judecății (generarea cât mai multor idei fără a le evalua pe loc), gândirea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
idei fără a le evalua pe loc), gândirea deschisă (încercarea de a găsi cât mai multe relații între diverse idei), memoria precisă, spargerea scenariilor (renunțarea la habitudini), percepția inedită, folosirea trucurilor (a indiciilor care pot conduce către idei noi). Performanța creativă presupune și un anumit nivel al inteligenței. Foarte multe cercetări s-au orientat către determinarea relațiilor dintre creativitate și inteligență, iar răspunsurile au fost dintre cele mai diferite: creativitatea este complementară inteligenței, creativitatea este dependentă de inteligență, creativitatea se corelează
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
dintre creativitate și inteligență, iar răspunsurile au fost dintre cele mai diferite: creativitatea este complementară inteligenței, creativitatea este dependentă de inteligență, creativitatea se corelează mediu cu inteligența. Cercetările contemporane (H. Anderson, C. Rogers, A. Maslow) acordă o atenție deosebită atitudinii creative, apreciată drept o caracteristică a tuturor persoanelor cu potențiale aptitudinale înalte. G. Keller consideră că principalul obstacol în formarea atitudinilor creative îl constituie rigiditatea intelectuală și nevoia de securitate personală, iar R. Woodworth a găsit o relație directă între tendințele
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
creativitatea se corelează mediu cu inteligența. Cercetările contemporane (H. Anderson, C. Rogers, A. Maslow) acordă o atenție deosebită atitudinii creative, apreciată drept o caracteristică a tuturor persoanelor cu potențiale aptitudinale înalte. G. Keller consideră că principalul obstacol în formarea atitudinilor creative îl constituie rigiditatea intelectuală și nevoia de securitate personală, iar R. Woodworth a găsit o relație directă între tendințele conformiste (în cunoaștere și acțiune) și lipsa abilităților creative. În psihologia românească, P. Popescu - Neveanu, autorul unui model bifactorial al creativității
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
potențiale aptitudinale înalte. G. Keller consideră că principalul obstacol în formarea atitudinilor creative îl constituie rigiditatea intelectuală și nevoia de securitate personală, iar R. Woodworth a găsit o relație directă între tendințele conformiste (în cunoaștere și acțiune) și lipsa abilităților creative. În psihologia românească, P. Popescu - Neveanu, autorul unui model bifactorial al creativității, plasează creativitatea în ˮinteracțiunea optimă, generatoare de nou, dintre aptitudini și atitudini. Aptitudinile nu sunt creative prin ele însele, ci devin astfel în măsura în care sunt activate și valorificate prin
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
relație directă între tendințele conformiste (în cunoaștere și acțiune) și lipsa abilităților creative. În psihologia românească, P. Popescu - Neveanu, autorul unui model bifactorial al creativității, plasează creativitatea în ˮinteracțiunea optimă, generatoare de nou, dintre aptitudini și atitudini. Aptitudinile nu sunt creative prin ele însele, ci devin astfel în măsura în care sunt activate și valorificate prin motive și atitudini creativeˮ. În opinia psihologului român, atitudinile creative acționează ca vectori ce orientează și energizează activitatea. O altă problemă care trebuie luată în discuție este cea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
bifactorial al creativității, plasează creativitatea în ˮinteracțiunea optimă, generatoare de nou, dintre aptitudini și atitudini. Aptitudinile nu sunt creative prin ele însele, ci devin astfel în măsura în care sunt activate și valorificate prin motive și atitudini creativeˮ. În opinia psihologului român, atitudinile creative acționează ca vectori ce orientează și energizează activitatea. O altă problemă care trebuie luată în discuție este cea referitoare la dezvoltarea creativității elevilor. Psihologii admit astăzi în mod unanim faptul că fenomenul creativității nu este apanajul exclusiv al unei minorități
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
discuție este cea referitoare la dezvoltarea creativității elevilor. Psihologii admit astăzi în mod unanim faptul că fenomenul creativității nu este apanajul exclusiv al unei minorități. El este o caracteristică general-umană, deoarece fiecare individ posedă însușiri care îi vor permite acte creative, dar la niveluri diferite de realizare. Profesorii pot face foarte mult pentru stimularea creativității elevilor. Cercetările pe această temă au arătat că atitudinea pozitivă a profesorului față de creativitate este unul dintre cei mai importanți factori care facilitează creativitatea. Condiția primă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
creativității elevilor. Cercetările pe această temă au arătat că atitudinea pozitivă a profesorului față de creativitate este unul dintre cei mai importanți factori care facilitează creativitatea. Condiția primă a dezvoltării creativității elevului este ca profesorul să știe ce înseamnă a fi creativ, să aibă cunoștințe de bază despre creativitate, despre psihologia creativității, despre posibilitățile de dezvoltare a acesteia în procesul de învățământ. Altfel, el nu va putea încuraja ceva ce nu înțelege sau despre care nu știa mare lucru. Este necesară respectarea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
sarcinilor, iar rezultatele activității lor au fost superioare față de ale grupurilor conduse autoritar sau în stilul laissez-faire. Atributele care țin de personalitatea liderului au un ecou direct în ceea ce privește personalitatea elevilor. În egală măsură, și profesorul trebuie să învețe să fie creativ în activitatea didactică. Dacă profesorul nu face el însuși dovada creativității, îi va fi foarte dificil să dezvolte această caracteristică la elevi. Pe baza constatării că între creativitatea elevilor și cea a profesorilor există o strânsă legătură, E. P. Torrance a
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
creativității, îi va fi foarte dificil să dezvolte această caracteristică la elevi. Pe baza constatării că între creativitatea elevilor și cea a profesorilor există o strânsă legătură, E. P. Torrance a organizat cursuri în cadrul cărora profesorii să fie învățați să gândească creativ. În activitatea de predare-învățare, profesorul creativ folosește strategii menite să cultive flexibilitatea intelectuală. Torrance crede că încurajarea copiilor în a pune întrebări reprezintă un aspect esențial al dezvoltării creativității. Elevii trebuie învățați cum să formuleze o întrebare, să se joace
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
să dezvolte această caracteristică la elevi. Pe baza constatării că între creativitatea elevilor și cea a profesorilor există o strânsă legătură, E. P. Torrance a organizat cursuri în cadrul cărora profesorii să fie învățați să gândească creativ. În activitatea de predare-învățare, profesorul creativ folosește strategii menite să cultive flexibilitatea intelectuală. Torrance crede că încurajarea copiilor în a pune întrebări reprezintă un aspect esențial al dezvoltării creativității. Elevii trebuie învățați cum să formuleze o întrebare, să se joace cu ea, s-o reformuleze, să
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
stimulează creativitatea elevilor. Elevii trebuie îndrumați să dobândească o gândire independentă, să manifeste toleranță față de ideile noi, să acționeze liber și să utilizeze o critică de tip constructiv. Acest tip de învățare nu numai că duce la formarea unui stil creativ de rezolvare a problemelor, dar are efecte și asupra dezvoltării personalității elevilor. Elevul se obișnuiește să abordeze fără teamă problemele, să le analizeze și să le rezolve. Este stimulat să devină curios și deschis, să îndeplinească cu plăcere sarcinile. Nu
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
cunosc metode expozitive sau pasive, centrate pe memoria reproductivă și pe ascultarea pasivă și metode active, care suscită activitatea de explorare personală a realității. În strânsă legătură cu metodele active se află și învățarea activă. Învățarea activă dezvoltă gândirea critică, creativă și responsabilitatea. Cadrul necesar învățării active trebuie să fie stimulativ, bazat pe încredere și respect între educator și educat. Trebuie acceptată diversitatea de idei, promovată gândirea și stimulată implicarea activă a tuturor copiilor. În procesul predării interactive, rolul educatorului se
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Aurica TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93137]
-
care îl dețin membrii aceleiași clase sociale, se disting fracțiuni ale claselor, susține autorul. Capitalul cultural, așa cum a fost conceptualizat de Pierre Bourdieu, îmbracă mai multe forme. Întâi, include calificările obținute prin intermediul educației, apoi cunoașterea și înțelegerea aspectelor artistice și creative ale unei culturi, cum ar fi muzica, dramaturgia, arta și cinematografia. În acest sens, sociologul francez distinge trei paliere ale gusturilor, corespondente nivelului educațional (P. Bourdieu, 1979/1984, 16): (1) gustul legitim, dominant, reprezentat, spre exemplu, de picturile lui Breughel
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]