9,076 matches
-
trimise spini/ Spînzuratul vînăt ca o floare,/Și cu limba amenințătoare/ își strănută sufletul, deplin”.3) Grav în toate, Bacovia s-a angajat cu maximă seriozitate în „jocurile” de acest gen, iar faptul a lăsat urme asupra sa. „Princese” între curiozități, poemul „Panoramă” o cuprinde și pe aceasta: „în racle de sticlă - princese/ Oftau, în dantele, mecanic”1). Fiecare înțelege că e vorba de niște vitrine cu păpuși animate de un mecanism invizibil. Dar de ce „princese” și nu „prințese”? Nu cumva
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
La cea a unui copil de comerciant - doi comercianți. Și așa mai departe. în plus, evreii își păstrează reflexele de tip ghetou, evitînd metisajele. Dar dincolo de toate acestea există și o nevoie de comunicare între etnii, un „comerț” reciproc, o curiozitate față de oameni și de lucruri, ce depășește atît interesele, cît și barierele prejudecăților. în „Proză”, Bacovia e, în egală măsură, sarcastic și compătimitor: „Plouă.../ Pe-un tîrg mizerabil/ De glod și coceni/ Pe-un tîrg jidovit/ Și plin de dugheni
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în „Proză”, nu mai aparținea categoriei „locurilor unde nu se întîmplă nimic”. Cu toate acestea, în mod paradoxal, el e mai puțin pregnant decît celălalt. De ce? Pentru că Bacăul poetului a devenit treptat un „oraș istoric”, un „oraș dispărut”, stimulator pentru curiozitate, pe care, în ciuda imaginii dezagreabile, îl cauți cu atît mai asiduu, cu cît contrastele lui cu orașul de mai tîrziu (pînă la cel contemporan) sînt mai mari. Fascinația luxului Impresia aproape generală e că Bacovia a fost un scriitor al
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
tablouri” („Verset divalgat”), „vitrină” („Amurgul licărește pe-orașul de vitrine-” - „Note de toamnă”) etc. Un lucru ar mai fi de observat: voluptatea cu care Bacovia percepe tot ceea ce e „fin” și „teza” sa că „luxul” e un atribut al orașului. Curiozități financiare „Alcoolizat, bătut de ploi, cum n-am mai fost cîndva,/ Tîrziu, în geamul tău, încet, cu o monedă voi suna”. Aproape la fiecare lectură a acestor versuri din “Nervi de toamnă” (La toamnă, cînd frunza va îngălbeni)1), curiozitatea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Curiozități financiare „Alcoolizat, bătut de ploi, cum n-am mai fost cîndva,/ Tîrziu, în geamul tău, încet, cu o monedă voi suna”. Aproape la fiecare lectură a acestor versuri din “Nervi de toamnă” (La toamnă, cînd frunza va îngălbeni)1), curiozitatea mă împinge să mă întreb ce fel de monedă va fi fost aceea. De regulă, cei mai mulți dintre cititori trec destul de repede peste informațiile privitoare la bani, deși în ele se cuprinde o bună parte din viața unei epoci. Ne gîndim
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
animal” e acela de impuls formidabil, irațional. Cimitirul „Vagabondînd, într-un amurg blond,/ Am dat de-ale cimitirului porți-”1) Lucrez cu tineri, dar n-am auzit pe vreunul dintre ei că vizitează cimitirele. în ultimele decenii, acest gen de curiozitate romantică pare să fi dispărut. Ea mai exista încă în studenția mea, cînd unii dintre colegi, de mînă cu iubitele, se plimbau prin „Eternitatea” ieșeană aproape tot atît de des ca și prin parcul Copou. Tinerii din generațiile anterioare o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
citindu-și de pe o foaie mototolită cuvîntul de mulțumire; Bacovia contemplat de Mihu Dragomir și, probabil, de întreaga asistență; Bacovia - cap mare, profil scobit de bătrînețe, privire nesigură, jenată, gît nefiresc de subțire, trup gîrbovit, brațe vlăguite. Secvența aceasta răsplătește curiozitatea noastră, a celor care, tineri sau mai puțin tineri, doream să știm cum arăta poetul. Toate componentele filmului sînt reușite și atent echilibrate: imaginea (Liviu Georgescu, Romeo Chiriac) are o apreciabilă claritate și adîncime, iar ilustrația muzicală, alcătuită de Andrei
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
4. Mihail Al. Ciocîlteu, Op. cit., p. 92-93. 5. Opere, p. 177. 6. Mihail Al. Ciocîlteu, Op. cit., p. 108-109. 7. Opere, p. 20. 8. Mihail Al. Ciocîlteu, Op. cit., p. 121 9. Opere, p. 304. 10. Mihail Al. Ciocîlteu, Op. cit., p. 101. Curiozități financiare 1. Opere, p. 55. Bacovia vorbește uneori „tehnic” despre bani („într-un dulap dădu peste niște hîrtie monetă, necesară prezentului” - p. 349), ca preocupare curentă, dar și, alteori, sarcastic, cu repulsie, dezgustat că mercantilismul s-a extins și asupra
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Minerva, 1978, p. 431. 12. B. P. Hasdeu, Cuvente den bătrîni, Tomul II, Ediție îngrijită de G. Mihăilă, Ed. Didactică și Pedagogică, 1984, p. 128. 13. „Ursitoarele”, în „Viața Romînească, an. 2, vol. VI, 1907, p. 76. Genul acesta de curiozitate îl aveau și fetele de la oraș, și nu numai dintre cele naive, ci chiar dintre cele extrem de lucide, ca de exemplu Jeni Acterian: „Aseară (5 ianuarie 1939, ajunul Bobotezii - n. m.) am turnat plumb. Mi-au ieșit 4 bărci și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
A influențat, neîndoielnic, realitatea băcăuană de după el mai mult decît oricare alt scriitor sau intelectual născut aci. Numele său a avut „repercusiune creatoare”: s au scris poezii, s-au compus cîntece, s-au făcut statui, s-a stimulat o anumită curiozitate literară. A intrat pînă și în reflexele verbale ale cronicarilor sportivi: cu doar cîteva minute înainte de a scrie aceste rînduri, un speaker transmitea la radio „cornerul executat de echipa din orașul lui Bacovia”. (în treacăt fie spus, orice ins cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în primul rînd, voința. îmi închipui că-i venea teribil de greu să iasă în lume. Dacă pentru plimbările sale nocturne avea curaj, pentru o șezătoare literară - nu. Se deprinsese cu solitudinea ca și cu întunericul. Nu i-a lipsit curiozitatea față de oameni, dar - lucru care-l deosebește de majoritatea scriitorilor, actorilor, artiștilor plastici - nu-i plăcea să fie văzut, mai ales în grupurile lor. între motive era, desigur, și teama de a nu deveni subiect de anecdote. Mai mult de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cred, că ambii trăiesc în epoca primului val masiv de biografism și nu sînt încă obișnuiți cu genul. în plus, viața fiecăruia dintre ei avea destule momente încurcate și delicate, pe care n-ar fi vrut să le divulge. Ulterior curiozitatea cercetătorilor n-a mai putut fi îngrădită. Presa a inițiat interviuri cu oamenii de success din toate domeniile, s-au publicat documente și scrisori, memorii și evocări, adică materiale utile alcătuirii biografiilor și monografiilor, lucrări care au devenit o necesitate
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
activi, dinamici! Un asemenea tip atrage totuși pe sentimentali și pe justițiari; pe cei capabili să vadă nu numai „centrul” (succesul), ci și „marginea” (eșecul). Pînă unde merge înțelegerea și susținerea acestora? De cele mai multe ori comprehensiunea e mai mică decît curiozitatea. Faptul că Bacovia părea o paradigmă a eșecului a mobilizat, din cînd în cînd, e drept, cîteva condeie animate de ceea ce se numește „solidaritate de breaslă”, însă intervențiile lor n-au avut continuitate și n-au reușit să creeze un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
întîmplă) și cînd era vorba de actori, instrumentiști, dirijori, oameni de știință. Orașul, în înțelesul de mai sus, se dă în vînt după „străini” și-i înstrăinează de el pe ai săi. în orice biograf se dă o luptă între curiozitate și decență, între voința de a informa despre toate lucrurile privitoare la viața unei personalități și teama de a nu-i leza memoria. Față de această chestiune, două sînt atitudinile care se repetă cel mai des. Le-a pus în evidență
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
doua a Festivalului dedicat poetului. Ca redactor-șef al revistei „Ateneu”, aveam obligațiile obișnuite unui organizator, între care și pe aceea de a spune un cuvînt la deschidere. Deși un simplu exercițiu de „vocaliză”, textul conține cîteva fraze privitoare la curiozitățile „turistice” ale unora și altora de atunci față de Bacovia și replica (aci notată sumar) pe care intenționam să le-o dau. Iată-l: „Mîine voi vorbi despre Bacovia. începe Festivalul ce-i poartă numele. în sala fixată pentru deschiderea oficială
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de a se arăta în lume? Cred că nu. Publicul îi îndrăgește pe cei impozanți și exersați în trucuri agreabile; pe cel parcă abia ridicat de pe boală îl privește curioasă, dar fără simpatie. Bacovia s-a ferit să fie obiectul curiozității contemporanilor săi și al com pătimirii lor. Decența omului i-a priit operei. Dificultatea fiecărui capitol din Dosarul Bacovia I, a fost aceea de a realiza un continuum de propoziții scurte. Ca să reușești, e nevoie de multă ,,bătătură’’. Coerența viziunii
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Poemei în oglindă”, a putut într-un anumit moment să urască oglinzile, nemaivoind să se privească în ele. Argumentul meu era simplu: cînd credem că nu arătăm bine, ne cercetăm și mai asiduu chipul în oglinzi. Se iscă în noi curiozități sau îngrijorări de-a dreptul obsedante. Bolnav, așa trebuie să fi procedat - gîndeam - și Bacovia. Nu bănuiam că exasperarea poate duce la reacții paradoxale, cum a fost, în cazul său, aceea de a acoperi oglinzile, relatată de Agatha. între timp
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nu mai aștepta nimic bun de la ele. în plicuri și cartoane, „jurnalul” meu e și „jurnal de atelier”, în sensul strict al cuvîntului, adică printre texte sînt multe bruioane, unele curate, altele acoperite de o ploaie de hașuri. Am avut curiozitatea să văd dacă acestea din urmă meritau un atare tratament. Sînt surprins să găsesc în „pleava” lor „semințe” din care ar fi putut să iasă ceva: fraze (zic eu azi) sugestive, paragrafe rotunjite, pagini bazate pe informații din arhive. Descoperindu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cinci zile înaintea festivității din „Castelul Nababilor”. A stat în casa poetului aproximativ trei ore, notînd la sfîrșit că i-a făcut „mare plăcere”. îl vedea întîia dată pe Bacovia, fapt pentru care l-a privit cu cea mai sinceră curiozitate. Rezultatul: un portret pătrunzător, fizionomic și moral, detaliat, cel mai fidel din această epocă: „în fotografie (fotografiile din „Flacăra”, ilustrații la „interviul” lui Cicerone Theodorescu - n. m.) (ca și în realitate, cum am putut constata mai apoi) G. Bacovia, deși
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ultimul cuvânt spus în domeniu. Este numai o istorie și nu Istoria acestei forme. Comform poziției mele teoretice nu este posibil nici un studiu istoric "pe înțeles" care să definească părțile. În loc de asta expun numai o interpretare, și aștept cu mare curiozitate alte interpretări viitoare. În cele din urmă povestea "istoriei" jurnalismului literar este una deschisă, dacă nu din alt motiv, atunci pentru soluția expusă în capitolul II de criticul Mikhail Bakhtin a "prezentului neconcludent". Aștept cu mult interes descoperirile viitoare și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Johnson privind Raport despre Corsica scris de Boswell și publicat în 1768: "Expui imagini care ți-au făcut o impresie deosebită și care impresionează la rândul lor puternic pe cititori. Nu pot să-ți citez nici o altă scriere în care curiozitatea este stârnită și răsplătită mai bine decât aici" (Memoirs 326). În această "narațiune" din viața reală umplută cu "imagini" avem o primă formă a jurnalismului literar narativ. Boswell ne dezvăluie intenția lui de a încerca să scrie reportaje din viața
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pe care le utilizează; f) vitalitatea turismului În Carpații Meridionali se datorează, atît valorilor sale naturale și antropice, a dinamismului oamenilor ce sălășluiesc pe aceste plaiuri cât și a celor care au investit și investesc În domeniu. Carpații Meridionali suscită curiozitate și pasiune prin frumusețea lor fermecătoare ca și prin accesibilitatea lesnicioasă spre creste. De fapt, sunt unanime aprecierile specialiștilor prin care zonele montane dispun de potențialul turistic cel mai ridicat, de unde rezultă și necesitatea valorificării lui; g) cea mai spectaculoasă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
coloritul lor, prezintă interes pentru turism - sunt: ovine 1183181 capete; bovine 303608 capete; cabaline 92460 capete și caprine 79425 capete, conform datelor din tabelul nr. 7. Un aspect care se cuvine a fi menționat, este și cel legat de atracția, curiozitatea și aprecierea deosebită de care se bucură civilizația pastorală românească În cadrul turismului internațional. De neuitat au rămas În memoria unor turiști, vizitele, serile sau prînzurile petrecute la stîne, cu degustarea unor produse specifice. Acest aspect a și determinat o serie
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ou par quelque autre satisfaction nerveuse, leș pointes de désirs dont leș piqûres l'affolaient par instants" [Zola, La Сurée, p.161]. Toate aceste influențe eterogene dau naștere singularității Parizienelor. Parizienele lui Zola sunt diferite, unele par să traducă spiritul curiozității științifice a timpului, cum este cazul lui Caroline Hamelin: "Elle, d'une érudition trop vaste, qui avait perdu son temps, autrefois, à brûler de connaître le vaste monde et à prendre părți dans leș querelles des philosophes" [Zola, L'Argent
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Argent, p.160-161]. Găsind originea viciului în violul din tinerețe, Zola amplifica imaginea prin cercetarea mediului actual al eroinei și ajunge la concluzia că simțurile, seriozitatea și excentricitățile lui Renée sunt încurajate de epocă Imperiului al Doilea veritabilă sursă a curiozității, poftelor și viciilor sale: "Elle était plus encore une curiosité qu'un appétit. Jetée dans le monde du Second Empire, abandonnée à șes imaginations, entretenue d'argent, encouragée dans șes excentricités leș plus tapageuses, elle se livra, le regretta, puis
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]