7,684 matches
-
acțiunile Școlii Ardelene rămân încastrate paradigmei naționale, aceea de promovare a drepturilor "națiunii" române (definită în sens elitist, ulterior popular) în cadrul politicii transilvane (și imperiale), fără a fi o mișcare naționalistă, în sensul definiției lui Gellner. Unitatea politică a întregii etnii române (dispersate în numeroasele provincii istorice: Banat, Ardeal, Bucovina, Țara Românească și Moldova) nu își găsea încă loc în imaginarul și gândirea politică ale vremii. Iată observația făcută de V. Georgescu, prin care istoricul punctează caracterul strict național, nu și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
spirit (Geist) configurat istoricește și recognoscibil sub forma culturii și limbii, rezultă că fiecare cultură, ca expresie unică a umanității, are dreptul la afirmare politică distinctă. Particularitatea ireductibilă, determinată istoric, cultural și etnic a fiecărui Volk reclamă autodeterminarea politică, fiecare etnie dispunând de un mandat legitimat istoric, cultural și etnic de autoorganizare a propriilor cadre politice. Spre deosebire de modelul francez, renanian, al naționalității, întemeiat pe principiul apartenenței elective la comunitatea civică națională, modelul german, de inspirație herderiană, este fundat pe principiul apartenenței
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să faci parte dintr-un neam și să perfecționezi în tine tocmai caracterele națiunii în care ai răsărit" (Mehedinți, 2002, p. 147). Reiese că deznaționalizarea, evadarea din captivitatea etnicului, dacă ar fi posibilă, ar echivala cu dezumanizarea. Între națiuni [neamuri, etnii] nu e nimic", postulează Mehedinți (ibidem). Concluzie care a format una din axele intime ale crezului generației legionare (mărturisit și de mai vârstnicul Mehedinți): "Națiunea este ultima rațiune a existenței noastre, dincolo de națiune nu mai avem nimic" (Marin, 1977, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ordine cronologică, toți conducătorii Țării Românești și ai Moldovei începând cu secolul al XIV-lea. Prin neincluderea domnilor ardeleni, autorii lasă să se înțeleagă că Transilvania nu face parte din "Țările Române"! Principalul criteriu de incluziune/excluziune pare a fi etnia clasei conducătoare. Criteriul teritorial, căruia i s-a conferit atât de multă semnificație în chestiunea disputată a continuității daco-romane după retragerea aureliană din 271 e.n., este detronat de criteriul etniei elitei politice. Istoria românilor devine astfel o istorie etno-politică. Istoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Țările Române"! Principalul criteriu de incluziune/excluziune pare a fi etnia clasei conducătoare. Criteriul teritorial, căruia i s-a conferit atât de multă semnificație în chestiunea disputată a continuității daco-romane după retragerea aureliană din 271 e.n., este detronat de criteriul etniei elitei politice. Istoria românilor devine astfel o istorie etno-politică. Istoria politică a Transilvaniei, atât de intim asociată de nomenclatura conducătorilor de etnie maghiară, a fost trecută în umbră. Însă nu se poate trece cu vederea faptul că acest criteriu nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
multă semnificație în chestiunea disputată a continuității daco-romane după retragerea aureliană din 271 e.n., este detronat de criteriul etniei elitei politice. Istoria românilor devine astfel o istorie etno-politică. Istoria politică a Transilvaniei, atât de intim asociată de nomenclatura conducătorilor de etnie maghiară, a fost trecută în umbră. Însă nu se poate trece cu vederea faptul că acest criteriu nu este aplicat riguros: epoca fanariotă continuă să fie reliefată în majoritatea periodizărilor istoriei românilor ca un interval definitoriu, chiar dacă simbolizează o perioadă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
faptul că acest criteriu nu este aplicat riguros: epoca fanariotă continuă să fie reliefată în majoritatea periodizărilor istoriei românilor ca un interval definitoriu, chiar dacă simbolizează o perioadă negativă în evoluția spre autonomie a poporului român. Respectarea cu strictețe a criteriului etniei elitei politice ar prescrie eludarea importanței epocii fanariote în devenirea poporului român, ceea ce nu se întâmplă în discursul istoriografic gravat în manualele școlare de istorie națională. O altă caracteristică a discursului difuzat de literatura didactică interbelică rezidă în eforturile de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atentat identitar la adresa românismului ca produs nemijlocit al naționalismului etnic exclusivist. Politica stalinistă a chestiunii naționale își vădește caracterul antinaționalist în legiferarea "Statutului naționalităților" din 1945, care consacra, printre principiile sale, următoarele: i) egalitatea deplină în fața legii, fără deosebire de etnie, rasă, religie etc.; ii) interzicerea cercetării originii etnice; iii) originea etnică nu poate fi izvorul niciunui fel de drepturi; iv) libertatea fiecărui cetățean de a-și stabili singur naționalitatea, precum și limba maternă (Roller, 1952, p. 718). Ultimul principiu mai ales
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu poate fi izvorul niciunui fel de drepturi; iv) libertatea fiecărui cetățean de a-și stabili singur naționalitatea, precum și limba maternă (Roller, 1952, p. 718). Ultimul principiu mai ales sugerează o concepție voluntaristă, de tip Renan, a naționalității, în care etnia nu este un criteriu de determinare a naționalității, iar identitatea și apartenența națională nu sunt urmarea destinului (ca în concepția herderiană), ci rezultatul alegerii personale. Redefinirea concepției naționalității pe aliniamentele socialiste, anti-etnice, a fost o mișcare tectonică în structura identitară
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de comunismul incipient a lovit serios în ideea de unitate națională, urmărind să o relege în dosul idealului unității de clasă a proletariatului român. Am arătat mai devreme cum categorizările identitare nu s-au mai făcut după criteriile verticale ale etniei, ci în funcție de criteriile orizontale ale liniilor de separație clasială. În acord cu această răsturnare, ideea de unitate a fost la rându-i orizontalizată. Unitatea națională, creând frontiere verticale între grupuri etnice și dizolvând clivajele sociale interne în urmărirea idealului de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
clasei boierești, fie aceasta română sau maghiară" (Roller, 1952, p. 178). Factorul etnic nu juca așadar niciun rol în politica principelui valah. Departe de a aspira la făurirea unității naționale, Mihai a încercat să constituie un "stat centralizat" în care etnia era irelevantă, ca formă politică de luptă împotriva dominației otomane: "Unirea în lupta împotriva jugului otoman era un factor important pentru constituirea unui stat centralizat. Dar încercarea de a uni Țările Române împotriva Turcilor era șubredă, pentru că nu era o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
C. Goina (2000), care a urmărit suita "punctelor de inflexiune" care au marcat procesul de etnicizare a politicii postdecembriste a cărui climax s-a exprimat prin luptele stradale dintre români și maghiari. Analiza procesuală a etnicizării relevă celeritatea cu care etnia s-a impus în mentalul colectiv și în discursul public ca schemă identitară supremă (identity frame). Dacă în toiul evenimentelor contestatare anticomuniste din decembrie 1989 populația mureșană a manifestat o solidaritate trans-etnică, trei luni mai târziu, în martie 1990, etnia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
etnia s-a impus în mentalul colectiv și în discursul public ca schemă identitară supremă (identity frame). Dacă în toiul evenimentelor contestatare anticomuniste din decembrie 1989 populația mureșană a manifestat o solidaritate trans-etnică, trei luni mai târziu, în martie 1990, etnia a devenit cadrul identitar dominant și principala resursă simbolică de mobilizare politică și civică. Cele două momente (T1 solidaritate anticomunistă trans-etnică și T2 ostilitate interetnică deschisă) au fost legate printr-o serie de momente critice a căror succesiune a condus
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
civică", SOROS, 2010 Originea etnică a elevilor este de asemenea un element de luat în calcul în ceea ce privește factorii care influențează evaluarea retrospectivă a trecutului comunist în raport cu prezentul postcomunist. Testul Pearson Hi-Pătrat indică faptul că există o relație semnificativă statistic între etnia respondentului și modul în care evaluează prezentul prin prisma trecutului, X2(3, N=5.541)=8.77, p=.032 (< 0.05). Sub formă tabelară, datele se prezintă în modul următor. Tabel 50. Aprecierea comunismului în funcție de originea etnică Originea etnică Față de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Maximumul de nostalgie este localizat etnic în populația rromă (42 la sută apreciază trecutul comunist ca fiind superior prezentului postcomunist), în timp ce minimumul nostalgic îl regăsim în categoria formată din indivizii care nu aparțin etniilor română, maghiară și rromă (cel mai probabil germani) (29,8 la sută apreciază pozitiv comunismul). Între aceste două extreme, românii tind să fie mai nostalgici decât maghiarii. Reprezentările pe care adolescenții le dețin despre fostul regim comunist sunt necesarmente, după cum
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ar explica similaritudinea atitudinală ar fi de fapt "moștenirea de statut" (status inheritance). În acest cadru teoretic, ceea ce ar transmite părinții copiilor nu ar fi atât un sistem atitudinal, cât mai degrabă un de pachet de caracteristici structurale (clasă, rasă, etnie, religie, educație etc.) care îi expune pe copii acelorași experiențe de viață ca și cele avute de părinți. Puși în aceleași situații structurale și condiții existențiale, copiii vor dezvolta atitudini similare cu cele ale părinților, în baza unei comunalități experiențiale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
catolicii (5 %); uniții sau greco catolicii (3,5 %); reformații calvini (3 %); penticostalii (1,5 %); musulmanii (0,3 %); luteranii; unitarienii; baptiștii; Martorii lui Iehova; Credincioșii catolici și protestanți se află preponderent în Transilvania și sunt, în cea mai mare parte de etnie maghiară. Musulmanii se găsesc în partea de sud-est a României, în Dobrogea. b) Religiozitatea la români Biserica Ortodoxă Română se situează pe locul doi între bisericile ortodoxe, după Biserica Rusiei; este autofefală din 1855, iar din 1925 a fost ridicată
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
o intensă viețuire omenească pe aceste locuri și în perioada în care s-a format și s-a extins cultura și civilizația strămoșilor noștri direcți, geto-dacii și romanii. Prin urmare, prea insistentele negații care se fac cu privire la rădăcinile milenare ale etniei românești nu pot și nu trebuie acceptate sub nici un motiv. Credem că din datele prezentate, referitoare la urmele arheologice depistate de noi în ultima vreme în numeroasele puncte locale de pe teritoriul comunei Umbrărești, cititorul își va putea face o idee
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o duceau coabitând. Ne aflăm în epoca încheierii procesului de romanizare, timp în care romanitatea sud-dunăreană târzie își exercită încă influența benefică asupra celor de la nord de Dunăre și de pe cursurile inferioare ale afluenților săi, conducând, în final, la cristalizarea etniei românești. Alt argument prin care se poate demonstra prezența etnosului românesc la începuturile sale, în partea meridională a Moldovei, pe văile apelor curgătoare din spațiul acesta geografic, inclusiv pe teritoriul comunei Umbrărești, îl constituie identificarea ceramicii aparținând culturii de tip
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o bandă lată de striuri dispuse circular aproape de gura vasului, pasta și decorul raportându-l la aceeași perioadă și civilizație de tip Dridu. Avem, așadar, trei locuri cu urme arheologice numai pe teritoriul comunei noastre, cu dovezi materiale ale obârșiei etniei românești, dar cazul nu este izolat. La circa 10 km distanță, pe câmpul din partea de nord a satului Malul Alb (com. Drăgănești), în septembrie 1987, am identificat întâmplător un număr relativ mare de fragmente ceramice de factură și tipologie Dridu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
roată înceată și ornamentate cu linii orizontale și în val. Pe acel loc a fost o așezare de dimensiuni reduse, din epoca feudală timpurie sec/olele/ VIII-IX”. Evident că așezarea menționată se circumscrie perioadei de cultură Dridu, adică începutului afirmării etniei românești. Grindul trebuie localizat la poala terasei inferioare de la est de apa Bârladului, cursul vechi. Într-un capitol precedent am afirmat că, inițial, perimetrul satului și moșiei Torcești făceau parte integrantă din vastul spațiu al obștei umbrăreștene. Deci, comunitatea umană
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sârbul”, dar care nu credem că indică originea etnică, ci faptul că sunt veniți de la sud de Dunăre (confuzia dintre sârbi și bulgari fiind în actele din acest timp destul da frecventă), iar după numele lor românești credem că aparțin etniei noastre: Ilie sin Ion, Mihălachi sin Ștefan, Ion sin Mihălachi, Sava sin Zlătar, Dumitru sin Stoian etc., toți având la urmă adaosul „sârbul”. În legătură cu acest aspect nu este lipsit de semnificație să readucem în atenția celor preocupați de antroponimia românească
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aici, cărora ei le ziceau „turciți”, termen întâlnit și documentar și care bănuim că desemnează pe locuitorii veniți de la sud de Dunăre și pe care localnicii i-au asimilat turcilor proveniți din creștini, zicându-le „turciți”, deși erau de altă etnie, unii chiar români. Din punct de vedere etnic, situația este asemănătoare și pentru categoria numită în rubrică „sudeți austriicești”, termen ce semnifică oameni supuși sau depinzând de statul austriac, în număr de 11 la satul Umbrărești, cu numele: „Toader sin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în tăblița sudeților”, prinși în catagrafie la rubrica „havaliți birnici”. Termenul podan semnifică țăran aservit, supuși, vasali, ceea ce rezultă și din contextul catagrafiei în discuție. Important de reținut rămâne aspectul că oamenii înscriși cu statut de „sudeți austriicești” sunt de etnie românească, lucru ușor de constatat după numele lor și al părinților, prin care li se indică identitatea. Era o formă folosită atunci de anumite persoane ca să fie ușurați de anumite sarcini suportate de autohtoni, punându-se sub protecția unui stat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se poate concluziona că sporul demografic mai mult sau mai puțin înregistrat exact de-a lungul timpului, în satele de pe teritoriul comunei Umbrărești de azi, nu s-a datorat decât factorului natural, firesc autohton, imigrația străinilor fiind aproape inexistentă în ceea ce privește etnia. Puținii străini de mai târziu, ruși la Torcești, sârbi și bulgari la Umbrărești, 4-5 familii de evrei în ambele așezări, nu schimbă cu nimic componența demografică a acestor comunități din punct de vedere etnic, cultural și al ocupațiilor. Pentru o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]