8,564 matches
-
sa renunțe. Astfel a urmat un secol de prosperitate, ce a ținut până când regatul a fost din nou sfâșiat de un război de succesiune. Datorită statutului său de sfânt protector al Norvegiei și a importanței lui Olaf istoriografia medievală și folclorul norvegian, este dificil de evaluat caracterului personaljului real Olaf. După cum se conturează faptele istorice, apare mai degrabă un conducător lipsit de succes, a cărui putere s-a bazat pe o anume alianță cu un rege mult mai puternic - Knut cel
Olaf al II-lea al Norvegiei () [Corola-website/Science/308608_a_309937]
-
o fanfară a celor maturi. Întotdeauna a existat o trupă de dansuri pădurenești în localitate. Laureată a mai multor festivaluri naționale și internaționale. Ansamblul Cântece și Jocuri Pădurenești a fost laureat și premiat la mai multe concursuri și festivaluri de folclor: Iași, Bacău, Tinmișoara, fiind invitat la numeroase manifestări folclorice din țară de cele mai multe ori acesta fiind ansamblul care încheia spectacolele. În 1999 apare Puls 756, care după o apariție intră din nou în umbră. În septembrie 2001, odată ce prof. Toma
Ghelari, Hunedoara () [Corola-website/Science/308663_a_309992]
-
poartă de intrare în Ținutul Pădurenilor. Alt drum de acces este DJ 708E care vine din Hunedoara - Pestișu Mic - Nandru - Ciulpăz și apoi se uneste cu DJ 687, care se continuă până în Comuna Cerbăl. Drăgan Muntean, reprezentant de marcă al folclorului din Ținutul Pădurenilor din localitatea Poienița Voinii, în locuința rapsodului fiind amenajat un muzeu popular care îi poartă numele. Muzeul adună o serie de costume și porturi tradiționale din Ținutul Pădurenilor. În Ținutul Pădurenilor, în fiecare vară are loc un
Ținutul Pădurenilor () [Corola-website/Science/308669_a_309998]
-
Pădurenilor din localitatea Poienița Voinii, în locuința rapsodului fiind amenajat un muzeu popular care îi poartă numele. Muzeul adună o serie de costume și porturi tradiționale din Ținutul Pădurenilor. În Ținutul Pădurenilor, în fiecare vară are loc un festival de folclor, Festivalul Pădurenilor "Drăgan Muntean", ajuns în anul 2007 la ediția XXVI. Festivalul a preluat numele Drăgan Muntean după numele regretatului purtător al cântecului pădurenesc cu același nume, care se trage din Poienița Voinii, localitate în vecinătatea căreia se desfășoară în
Ținutul Pădurenilor () [Corola-website/Science/308669_a_309998]
-
19-129) și "Contribuții critice" (p. 131-218), formate din 1155 de titluri. Astfel, "Opera" poetului este divizată în ediții în limba română (1-34), în alte limbi (35-56), poezii (59-416), publicistică-proză-dramaturgie (417-445), manuscrise inedite din "Fondul Nicolae Labiș". Suceava (446-493), culegeri de folclor (494-525), traduceri de autor/din operă (526-583), corespondență (584-620), iar "contribuțiile critice" în: volume (621-641), periodice (642-1128), manifestări culturale (1129-1155), la care este adăugat un capitol de iconografie, altul de repere critice, precum și bibliografia publicațiilor consultate, indicii de volume/poezii
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
personaj principal, însă nu era atât de sigur în legătură cu Hiei. Trecerea de la ficțiunea polițistă ocultă la artele marțiale după moartea și învierea lui Yusuke din primele capitole a fost plănuită de la bun început de Togashi. Seria conține multe elemente din folclorul asiatic, în special credințele budiste despre viața de apoi. Togashi a venit cu ideea ca "Ningekai" (lumea oamenilor), "Reikai" (Lumea de dincolo), și "Makai" (Ținutul demonilor) să fie lumi paralele în universul "YuYu Hakusho". Le-a creat ca pe niște
YuYu Hakusho () [Corola-website/Science/308034_a_309363]
-
-ul „Lasă-mi toamnă, pomii verzi“ și i se oferă Trofeul Electrecord. Fundația Radio România editează, în 2013, CD-ul aniversar „Margareta 70“ - 55 de ani de activitate artistică. Vom punctă succint câteva etape, activitatea în muzică, teatru, film, compoziție, folclor, a legendarei personalități, „un mit al muzicii ușoare“ cum a numit-o compozitorul George Grigoriu. Descoperită de Ileana Pop în 1959 ca artist amator, apare pe 10 iulie 1960 în emisiunea lui Valeriu Lazarov "Toată lumea face sport" dedicată câștigătorilor români
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
fost înregistrate aproximativ 800 de melodii la Radio, pe discuri, Televiziune, piese cantate în turneele din țară și străinătate, a căror evidență a rămas doar în memoria fanilor. Apreciată cântăreață-interpretă evoluează cu aplomb că actrița în teatru și film, abordează folclorul, începe să compună cu originalitate muzică și text, acompaniindu-se la pian. În 1968, juriul internațional al Festivalului Cerbul de Aur îi oferă Margaretei Pâslaru Mențiunea „Cerbul de Aur“, ceea ce înscrie numele României în palmaresul primei ediții. Artista sărbătorește 10
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
dar, după ce abandonase Facultatea de Drept din Granada pentru a se instala în Rezidența Studenților din Madrid, s-a întors la Universitatea din Granada și a obținut diploma de avocat. Localizarea meridională a Granadei, care încă păstra vie moștenirea maură, folclorul și caracterul rural, au lăsat urme vizibile în creația lui Lorca, în care se îmbină proza cu romanțele. Don Fernando de los Ríos a fost cel care l-a îndrumat pe atunci pianistul Lorca către poezie; astfel, în 1917, Lorca
Federico García Lorca () [Corola-website/Science/308137_a_309466]
-
a fost angajat artist liric la Corul Național de Cameră „Madrigal” 2011 și 2013 - participa alături de Corul de Copii Radio și Corul Național de cameră "Madrigal" la Festivalul Internațional George Enescu 2011 - alături de corul SOUND câștiga Premiul I la secțiunea Folclor și premiul al II-lea la Cor Mixt la Festivalul Internațional de Muzică Corala Cracovia Cantans, Polonia (16 - 19 iunie 2011); tot în acest an este invitat să facă parte din juriul Festivalului de Muzică Corala de la Ohrid și să
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
atelier de lucru despre tradiția muzicii corale ortodoxe în cadrul Festivalului Internațional Coral Corearte, Barcelona, Spania. 2010 - primește Marele Premiu al Festivalului de Muzică Corala de la Ohrid, Macedonia, unde a participat alături de corul SOUND. 2008 - primește Medalia de aur la secțiunea folclor „A cappella” și Medalia de argint la categoria „Coruri mixte de cameră” la Olimpiada Corala Mondială de la Graz, Austria, împreună cu SOUND. 2005 - în cadrul celei de- XI-a ediții a Concursului Internațional de Muzică Sacra de la Preveză, Grecia, a participat alături de
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
Muzică Religioasă de la Noyon-Franța (1998) și la Concursul Coral Internațional de la Bad Ischl-Austria, în 1999. La Prima Olimpiada Corala Mondială organizată în iulie 2000 la Linz-Austria, obține Medalia de argint la secțiunea Cor mixt cameral și Medalia de aur la Folclor „a cappella”. În 2005 câștiga Medalia de aur și Premiul Special pentru cel mai bun dirijor al Concursului Coral Internațional de la Preveza-Grecia. Obține cu Corul de Copii Radio, Premiul I „Summa cum laude” la Festivalul European de Muzică pentru Tineret
Voicu Popescu () [Corola-website/Science/308156_a_309485]
-
a fost aruncată în aer de Armata Roșie. În 1992 a luat ființă Departamentul "Radio Moldova Internațional", care emite programe în limbile engleză, franceză, spaniolă, rusă și română. În cadrul Radiofuziunii activează Orchestra simfonică, Capela corală "Moldova", Orchestra de muzică populară "Folclor". La 30 aprilie 1958, sunt puse pe post primele emisiuni televizate moldovenești, care apăreau de câte 2-3 ori pe săptămână și a câte 2-3 ore pe zi. În 1996, volumul zilnic al emisiunilor televizate constituia 13 ore. După multiple variații
TeleRadio Moldova () [Corola-website/Science/308193_a_309522]
-
Hagop) la biserica Adormirea Maicii Domnului din Botoșani și de ziua întemeierii bisericii din Constanța, în luna octombrie, în rest fiind practicat accidental. Pe lîngă datinile și obiceiurile din patria de obîrșie, armenii imigrați în România au adus cu ei folclorul neamului lor. Cele mai uzitate și, de asemenea, cel mai bine păstrate mostre de folclor sunt cîntecele populare, interpretate fie ocazional la unele evenimente și sărbători din viața coloniei, fie în procesul de educare a copiilor, fie pur și simplu
Tradiții armenești () [Corola-website/Science/308224_a_309553]
-
în luna octombrie, în rest fiind practicat accidental. Pe lîngă datinile și obiceiurile din patria de obîrșie, armenii imigrați în România au adus cu ei folclorul neamului lor. Cele mai uzitate și, de asemenea, cel mai bine păstrate mostre de folclor sunt cîntecele populare, interpretate fie ocazional la unele evenimente și sărbători din viața coloniei, fie în procesul de educare a copiilor, fie pur și simplu din plăcere. Genul cel mai bine reprezentat din literatura populară este cel al basmului, cu
Tradiții armenești () [Corola-website/Science/308224_a_309553]
-
al renumitei instituții științifice Mâțica Srpska din Novi Sad iar, din anul 1953, a fost și collborator al Centrului Internațional pentru Dialectologie din Louvain (Belgia). A participat la mai mult de douăzeci de congrese internaționale din domeniul lingvisticii, dialectologiei și folclorului, respective la reuniuni consecrate lingvisticii romanice, filologiei, etnologiei și istoriei. A alcătuit două dicționare și anume: "Dicționarul sârb-român" (XIV+645 p.), 1952, Editura "Frăție și unitate”, Vârșeț și "Dicționarul român-sârb"” (XXVIII +356 p.), 1969, Panciova - București, dicționar tipărit în coeditare
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
Radu Floră "Literatura română din Voivodina. Panoramă unui sfert de veac 1946-1970", Casa de Editură "Libertatea", Panciova, 1971, 175 pag. În calitate de fondator al Societății de Limbă Română din Voivodina (la 4 martie 1962) și de inițiator al formării Crujocului pentru folclor al S.L.R., prof. dr. Radu Floră a scris și lucrarea de referință "Folclor literar bănățean. Premise și sinteze", Editura "Libertatea", Panciova, 1975, 364 p. Totodată, în calitate de redactor principal a scris și prefață la cele două volume masive de folclor literar
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
de Editură "Libertatea", Panciova, 1971, 175 pag. În calitate de fondator al Societății de Limbă Română din Voivodina (la 4 martie 1962) și de inițiator al formării Crujocului pentru folclor al S.L.R., prof. dr. Radu Floră a scris și lucrarea de referință "Folclor literar bănățean. Premise și sinteze", Editura "Libertatea", Panciova, 1975, 364 p. Totodată, în calitate de redactor principal a scris și prefață la cele două volume masive de folclor literar cules de membrii Comisiei de folclor a S.L.R. "Foaie verde, spic de grâu
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
pentru folclor al S.L.R., prof. dr. Radu Floră a scris și lucrarea de referință "Folclor literar bănățean. Premise și sinteze", Editura "Libertatea", Panciova, 1975, 364 p. Totodată, în calitate de redactor principal a scris și prefață la cele două volume masive de folclor literar cules de membrii Comisiei de folclor a S.L.R. "Foaie verde, spic de grâu", Zrenianin, 1979 și "Foaie verde, lămâița", Zrenianin, 1982. Ca bun cunoscător al relațiilor care au influențat la conviețuirea celor două popoare român și sârb, a scris
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
Floră a scris și lucrarea de referință "Folclor literar bănățean. Premise și sinteze", Editura "Libertatea", Panciova, 1975, 364 p. Totodată, în calitate de redactor principal a scris și prefață la cele două volume masive de folclor literar cules de membrii Comisiei de folclor a S.L.R. "Foaie verde, spic de grâu", Zrenianin, 1979 și "Foaie verde, lămâița", Zrenianin, 1982. Ca bun cunoscător al relațiilor care au influențat la conviețuirea celor două popoare român și sârb, a scris două cărți de referință "Din relațiile sârbo-române
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
din Bihor și profesoară de limba latină. Aude primele melodii (de ex. „Noi merem după mireasă”) la mama sa (Ileana Cociuba), pe care ulterior le-a înregistrat. Alte două persoane care au influențat deosebit de mult viața artistei sunt: profesorul de folclor Mihai Pop și profesoara sa de canto de la Școala Populară de Artă Rhea-Silvia Pop de Popa (sora lui Ioan Pop de Popa). Cântăreața afirmă într-un interviu (acordat lui Horia Blidaru) că n-a vrut și n-a făcut „carieră
Florica Ungur () [Corola-website/Science/307616_a_308945]
-
Electrecord în anul 1970, la vârsta de 31 de ani. A mai înregistrat încă nouă discuri, cinci casete audio și un CD. „A colaborat cu mari orchestre, ansambluri și dirijori, a participat ca invitată la cele mai mari festivaluri de folclor din țară și din străinătate, a avut emisiuni și înregistrări la toate posturile naționale de televiziune și și-a exprimat crezul artistic și respectul pentru valorile cântecului popular în iverse articole și interviuri.” (prof. Crăciun Parasca) Melodiile sunt interpretate de
Florica Ungur () [Corola-website/Science/307616_a_308945]
-
cântecele ei fără pereche, cu aer de munți sălhui, sunt feliile noastre de dăruire și cultură, accentele noastre de îndumnezeire. (Miron Blaga, "Florica Ungur sau adâncimile cântecului") Ca o încununare a activităților sale din domeniul artistic și pentru promovarea autenticității folclorului românesc, interpreta a primit la 19 decembrie 2008 diploma „Pro meritis”.
Florica Ungur () [Corola-website/Science/307616_a_308945]
-
intitulat „Mult mi-i drag unde trăiesc” realizat la Casa de Discuri Electrecord în anul 1985. Din 1978 pînă în prezent Margareta a înregistrat albume cu Orchestra „Ciprian Porumbescu” - dirijor George Sîrbu, Orchestra „Mugurelul” din Chișinău - dirijor Ion Dascăl, Orchestra „Folclor” din Chișinău - dirijor Anatol Golomoz, Orchestra „Lăutarii” din Chișinău - dirijor Nicolae Botgros.
Margareta Clipa () [Corola-website/Science/307619_a_308948]
-
două ori), Grecia, Iugoslavia (de trei ori), Israel (de zece ori), Canada, Maroc (de două ori), Algeria (de două ori), Kuweit, Birmania și Republica Moldova - locul ei de naștere. Fiecare turneu întreprins era un triumf bine meritat, al ei și al folclorului românesc, o contribuție firească la îmbogățirea culturilor lumii prin dimensiunea esențială a culturii și civilizației românești. Repertoriul Angelei Moldovan este, în mare măsură din culegerile personale ale artistei, cu precădere din zona nordului Moldovei și a Bucovinei. A mai lansat
Angela Moldovan () [Corola-website/Science/307614_a_308943]