10,090 matches
-
Am căzut de pe bicicletă, domnule Guerevici, Îi explică Jim plin de patriotism, deși nu-i plăcea că trebuia să mintă pentru a apăra Marina Regală. I-am căutat peste tot pe mama și pe tata. Am avut de lucru, nu glumă. — Da, văd asta. Domnul Guerevici urmări un convoi de camioane trecînd repede pe lîngă ei. Soldați japonezi, cu baionete la armă, stăteau lîngă marginile remorcilor. În spatele lor, rezemîndu-și capetele unele pe umerii celorlalte, erau englezoaice cu copiii lor, Îngrămădiți peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ridică la buze, bău Încet, Încercînd să nu se Înece, făcu o pauză și termină ultimele picături. Japonezii izbucniră În rîs, hohotind unul spre celălalt foarte amuzați. Jim rîse și el, conștient că doar el, dintre toți deținuții britanici, apreciase gluma. Basie Încercă un zîmbet silit, dar doctorul Ransome părea uluit. Caporalul luă sticla de Coca-Cola de la Jim și o umplu ochi. Încă rîzÎnd În sinea lor, soldații se ridicară În picioare și se apucară iar să Întindă firele de telefon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Începe. Jim se Îngrijora pentru doctorul Ransome și pentru doamna Vincent, ca și pentru restul deținuților. Cum vor supraviețui oare fără japonezii care să aibă grijă de ei? Se Îngrijora În special pentru domnul Maxted, al cărui repertoriu obosit de glume despre country club nu Însemna nimic În lumea reală. Dar măcar domnul Maxted Încerca să mențină lagărul În funcțiune, iar ei depindeau de integritatea lagărului. În 1943, cînd mersul războiului era Încă favorabil Japoniei, prizonierii lucraseră Împreună. Comitetul de distracții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
te mai interesează avioanele, Jim? Întrebă doamna Philips, cînd ea și doamna Gilmour ieșiră din curtea spitalului. O să trebuiască să intri În Forțele Aeriene Regale. — O să intru În Forțele Aeriene Japoneze. — O! Japoneze...? Văduvele misionare chicotiră, neștiind dacă era o glumă sau nu, și Împinseră căruciorul. Roțile de fier răsunară pe aleea cu pietre, clătinînd cadavrul pe care cele două femei urmau să-l Îngroape. Jim lustrui cele trei roșii pe care le culesese. Nici una nu era mai mare decît o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
am adus niște apă. Ea Îi zîmbi și bău apă, cu pumnii mici Încleștați pe mînerele valizei ca o pereche de șoricei albi. — Mulțumesc, Jim. Ți-e tare foame? Mi-era azi dimineață. Jim Încercă să se gîndească la o glumă care să o Înveselească pe doamna Philips. — După toată plimbarea asta Îmi lipsește aerul, nu mîncarea. — Da, Jim... Doamna Philips deschise valiza. Pipăi Înăuntru și scoase un cartof mic. — Uite. Ține minte, să te rogi pentru noi toți. Ah, așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
tale de bancă, Stela Dumitrescu, te atinge firav după ce Îți strecoară discret ceva În carnetul de note. Îți vezi imperturbabil de teză. „ Pe stradă urle viața și moartea / Și plângă poeții poema lor vană / Știu / Dar foamea grozavă nu-i glumă, nu-i vis / Plumb, și furtună, pustiu / Finis / Istoria contemporană / E timpul... toți nervii mă dor / o vino odată, măreț viitor”. Tu scrii că poetul a intenționat În această poezie să critice nedreptatea societății burgheze, să arate viața cruntă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
frânat brusc, lipind roata mașinii de buza prăpastiei, zicând: „Băieți, asta este țara Bârsei”, rotindu-și cremvurștii degetelor ca un ghid rafinat. Da, să mănânce piper și arahide pentru că ți-a rupt o pagină din Magnum Etimologycum, ce astea-s glume, să sară cu bocancii pe tine și să spună că te masează și el puțin, că a vrut doar să te mângâie. În timp ce filmează arunci În el cu boabe de piper, care Îi intră pe lângă gulerul cămășii, nu poate să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Îi intră pe lângă gulerul cămășii, nu poate să facă nimic, Îl trec toate sudorile, aruncă doar câte o privire de taur Însângerat gata să omoare. Da, să mănânce arahide, cafea și piper, că tot s-au scumpit, ce astea-s glume, tu să-l Întrebi de ce cumpără atâtea piulițe de aramă din talcioc, și el să spună că nu-i adevărat, că el nu și-a cumpărat decât o busolă. Să mănânce piper dacă-l roade invidia că stai la masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
o să-ți fac un mic examen intern, spuse Butoiaș. Tonul Îi era destul de rigid, dar, când se Întoarse să se uite la el, văzu că avea colțurile gurii ușor Întoarse a zâmbet. Ea se simțea pe cale de a face o glumă răutăcioasă despre partea cervicală a uterului ei, dar se răzgândi. —OK, zise ea. Se uita acum din nou Înspre tavan, Întorcându-se la jocul ei de cuvinte. Iată și pocnetul mănușilor de cauciuc. Îi simți degetele Înăuntrul ei. Chiar dacă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
va fi În câteva minute râsul Întregului spital. Desigur, asta În afara cazului În care Butoiaș ciripise deja, dar, din moment ce nu i se păruse genul care să posede un simț al umorului, era imposibil să fie genul zeflemitor sau declamator de glume. În plus, părea un doctor care ia foarte În serios ideea de confidențialitate doctor-pacient. Nu era convinsă totuși că tânărul doctor american care stătea În fața ei avea asemenea lipsuri la departamentul umor. Se decise că trebuia să-l convingă fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
și un zâmbet plutindu-i pe buze. De fapt, e gravidă. Da, sigur, râse Fi cu jumătate de gură. — Nu, pe bune. Mama mea e Însărcinată. Fi veni Înspre masă și se așeză. — Hai, mă! Asta e un fel de glumă sau ce? Connor, care stătea pe umărul ei, Începu să scâncească. Ea Începu să-l frece pe spate. Nu, trebuie să-l nască În ianuarie. Dar cum de a rămas gravidă? — Păi, cum se face de-obicei, bănuiesc. —Clar. Adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
se Întâmplă la spitalul ăsta de toate pacientele ies din spital așa de slabe după atât de puțin timp de la naștere? Fac genuflexiuni când sunt În travaliu sau le dați un leac pentru slăbire instant? Asta voia să fie o glumă. Ruby presupusese că Jill o să zâmbească, o să-și dea ochii peste cap și o să zică textul obișnuit despre cât de nedrept era că toate aceste femei aveau la degetul mic bucătari personali și antrenori particulari. Nu era pregătită Însă pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
se Întâmplă asta, ne-am putea păta reputația și pierde pacienții. Ruby observă că obrajii lui Jill Începuseră să se roșească. Înțeleg perfect, spuse Ruby. Dar, chiar dacă Înțelegea punctul lui Jill de vedere, nu Înțelegea reacția ei exagerată la o glumă nevinovată. Continuară apoi să vorbească despre aspecte practice cum ar fi obligația ca Ruby să-și facă o carte de identitate cu care să intre În spital, dar atmosfera era Încărcată cu stânjeneală. Abia spre sfârșitul Întâlnirii s-a relaxat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Însemna că va trebui să inventeze și mai multe minciuni care o vor face să intre până gât În propria-i pânză. —M-aș simți așa de rușinat dacă ar trebui să apar În fața unui public oarecare și să spun glume, zise el, moment În care Ruby se Întrebă dacă știa sau nu că Întreaga poveste cu poșta era o minciună sfruntată și acum se prinsese În jocul ăsta doar ca să-i facă ei pe plac și ca să nu roșească. —OK
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
sub un clopot de sticlă și experiența asta l-a cam marcat. O să-ți găsesc pe altcineva. Promit. Prietena mea, Kate, are un prieten care-l cunoaște pe conductorul ăsta. —De orchestră sau autobuz? Întrebă Ruby, doar pe jumătate În glumă. Fi clipi. Acum că ai adus vorba, nu mi-a zis. — Uite, spuse Ruby, când ți-am zis că nu mai vreau să merg la alte Întâlniri cu tipi pe care nu-i cunosc, vorbeam serios. Apreciez că Îți pasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
convins. Pare-a fi genul de tip care ar vedea partea amuzantă. —Poate. Nuș... Deci, de care doctor ești? De fapt sunt și eu un ginecolumnist. —Noooo! Ce coinsidență... Sunt... dilatată să te cunosc. A râs zgomotos la propria-i glumă. —Te-ai prins? Ginecolumnist... di-latat să te cunosc? — Da, e chiar amuzant, a chicotit el. —OK, tre’ să-mi spui ceva. Prietena mea Fi crede că ginecolumnitii sunt niște amanți grozavi. Nu că s-ar fi culcat cu vreunul. Doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
E cu doi ani mai mare, dar arată exact ca el. E foarte ciudat. De fiecare dată când Îl văd, parcă văd fantoma lui tata. Tata nu era așa plin de idei fixe, totuși. Îți trebuie chef și răbdare, nu glumă, ca să asculți discursurile lui Buddy despre murături. N-am pierdut niciodată pe cineva drag -În afară de bunica mea, dar ea era foarte bătrână. Mă gândesc la ei În fiecare zi, răspunse el cu o grimasă de durere. Îi povesti cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Mulțumesc, Sam, Îmi plac gogoșile Krispy Kreme la nebunie, zise ea luând cutia. Gestul lui era Într-adevăr minunat, având În vedere faptul că singurul loc unde se găseau Krispy Kreme era la Harrods, și avusese nevoie de timp, nu glumă, ca să găsească un loc de parcare și pe urmă să stea la coada de la raionul de patiserie. —Fain tricou, apropo, zâmbi el admirativ. Ea Îl privi radioasă. Pe vremuri, Matt Îi spunea ce sexy arată În tricouri largi. Totuși, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
evidență umerii Încă bronzați și talia. Când dădu să-și scoată tricoul În fața oglinzii, avu revelația că n-o făcea să arate atât sexy, cât caraghioasă. Era tricoul pe care i-l luase Fi acum doi ani de Crăciun, În glumă. Pe piept scria, cu litere mari, maro: „Spune nu rahatului de mâncat, cere rahat adevărat 1“ *** Nu se mai puteau opri din vorbit tot drumul până la Brighton. El se arăta interesat În special de Les Sprogs. I-a pus multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
De fiecare dată când Sam ridica piciorul de pe accelerație, aceasta Încetinea până ajungea la aceeași viteză cu a lui Sam. Ce se Întâmplă? spuse Ruby uitându-se Înspre Porsche, mașină fioros de mare față de Audi-ului lui Sam. —E doar o glumă cretină a vreunui nesimțit. Putea să deslușească șoferul. Era solid și cu o față de maimuță. În spatele volanului părea o gorilă conducând o mașină de jucărie. Mai și rânjea la Sam. —De ce Îți zâmbește? Îl Întrebă Ruby. Te știe? Nu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Dar credeam că numai englezii au o problemă cu părul roșcat, spuse Ruby. Nu mi-am dat seama că și americanii au probleme de-astea. Sunt destul de sigură că nu le prea place, răspunse Hannah. Doar că ei nu fac glume despre asta ca noi. Totuși, gândește-te bine: când a fost ultima dată când ai văzut vreun bărbat roșcat În rolul principal Într-un film romantic făcut la Hollywood? Nu e deloc sexi. Și ultimul lucru pe care Claudia și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Ruby, coruptă. —Beech coruptă? Asta-i bună. Ce Încerci să zici acolo? A, nimic. —Ruby, vorbești cu mine. Ce se Întâmplă? —E o poveste lungă. Își mângâie burta. —Sigmund și cu mine nu ne grăbim nicăieri. —Sigmund - asta-i o glumă de la terapie, nu? Nu, chiar ne-am gândit că Sigmund Silverman sună bine. Ronnie izbucni În râs. — Da, sigur că e o glumă. Acum ia zi ce se Întâmplă. Ruby o luă de la Început, de când Claudia intrase prima oară În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
poveste lungă. Își mângâie burta. —Sigmund și cu mine nu ne grăbim nicăieri. —Sigmund - asta-i o glumă de la terapie, nu? Nu, chiar ne-am gândit că Sigmund Silverman sună bine. Ronnie izbucni În râs. — Da, sigur că e o glumă. Acum ia zi ce se Întâmplă. Ruby o luă de la Început, de când Claudia intrase prima oară În magazin pentru a-și cumpăra un costum de baie. Apoi Îi povesti toată saga surogatelor. Ronnie se entuziasmă atât de tare că trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
o ia În brațe, dar ea Îl respinse. Fie că mă crezi, fie că nu, spuse el, chestia asta mă doare și pe mine Îngrozitor, dar acum am nevoie să ai Încredere În mine. Să am Încredere În tine? Ce glumă bună. Cum pot să mai am Încredere În tine când m-ai mințit așa de rău? Mi-ai dat de Înțeles că viața lui Buddy atârnă de-un fir de păr. Asta a fost un lucru oribil. Nu pot să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
toți era lipsa ei de capital. Erau mereu dispuși să-i dea 50% din cât avea nevoie, dar ea trebuia să facă rost de cealaltă jumătate. Și pur și simplu nu avea de unde. Când Ruby o Întrebase pe Chanel - În glumă - cum de ea nu culegea roadele schimbării de curs a lui Saturn ca toți ceilalți, Chanel făcu o față serioasă. — Speram să nu mă Întrebi asta. De ce? Chanel respiră adânc și lăsă aerul să iasă Încet de tot. —Tu ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]