7,783 matches
-
parțial de diguri, prevăzut cu canale de alimentare, de evacuare și perimetrale, dotat cu construcții hidrotehnice și instalații de alimentare, reținere și evacuare a apei; ... b) iaz - bazin piscicol realizat prin bararea unei văi cu un baraj, prevăzut cu instalații hidrotehnice pentru reținerea și deversarea/evacuarea apei; ... c) stație de reproducere artificială; ... d) vivieră flotabilă - instalație plutitoare, alcătuită dintr-un cadru poliedric cu pereți din plasă, destinată creșterii peștilor sau altor viețuitoare acvatice; ... e) lacuri de acumulare în care se practică
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
Delta și lunca inundabilă a Dunării; ... b) complexul lagunar Razelm-Sinoe și lacurile litorale; ... c) pâraiele, râurile și lacurile de munte, colinare, de șes și zonele lor inundabile, precum și brațele moarte ale râurilor; ... d) bălțile și lacurile naturale lipsite de instalații hidrotehnice pentru alimentarea, reținerea și evacuarea apei; e) lacurile de acumulare, cu zonele lor inundabile la viituri; ... f) rețeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigație și hidroenergetice și ramificațiile acestora; ... g) apele maritime interioare, marea teritorială, zona contiguă, zona
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
corespunzător licenței de pescuit. ... Articolul 63 Următoarele fapte constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei: a) distrugerea sau degradarea din culpă a digurilor, barajelor și canalelor, a taluzurilor și malurilor, a instalațiilor hidrotehnice aferente amenajărilor piscicole, dacă nu constituie infracțiune potrivit legii penale; ... b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru pești, a toplițelor și a cascadelor podite, dacă nu constituie infracțiune potrivit legii penale; ... c) reducerea din culpă a debitului de
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
socială în caz de invaliditate c) Asistență socială pentru familie și copii d) Alte cheltuieli în domeniul asigurărilor și asistenței sociale d1) Alte cheltuieli în domeniul asistenței sociale 11. Locuințe, servicii și dezvoltare publică: a) Alimentare cu apă și amenajări hidrotehnice a1) Alimentare cu apă a2) Amenajări hidrotehnice b) Alte servicii în domeniile locuințelor, serviciilor și dezvoltării comunale 12. Protecția mediului: a) Reducerea și controlul poluării b) Salubritate și gestiunea deșeurilor b1) Colectarea, tratarea și distrugerea deșeurilor c) Alte servicii în
LEGE nr. 339 din 18 decembrie 2015 (*actualizată*) a bugetului de stat pe anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274322_a_275651]
-
socială pentru familie și copii d) Alte cheltuieli în domeniul asigurărilor și asistenței sociale d1) Alte cheltuieli în domeniul asistenței sociale 11. Locuințe, servicii și dezvoltare publică: a) Alimentare cu apă și amenajări hidrotehnice a1) Alimentare cu apă a2) Amenajări hidrotehnice b) Alte servicii în domeniile locuințelor, serviciilor și dezvoltării comunale 12. Protecția mediului: a) Reducerea și controlul poluării b) Salubritate și gestiunea deșeurilor b1) Colectarea, tratarea și distrugerea deșeurilor c) Alte servicii în domeniul protecției mediului 13. Acțiuni generale economice
LEGE nr. 339 din 18 decembrie 2015 (*actualizată*) a bugetului de stat pe anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274322_a_275651]
-
Alte cheltuieli în domeniul asigurărilor și asistenței sociale h1) Alte cheltuieli în domeniul asistenței sociale 11. Locuințe, servicii și dezvoltare publică: a) Locuințe a1) Dezvoltarea sistemului de locuințe a2) Alte cheltuieli în domeniul locuințelor b) Alimentare cu apă și amenajări hidrotehnice b1) Alimentare cu apă b2) Amenajări hidrotehnice c) Iluminat public și electrificări d) Alimentare cu gaze naturale în localități e) Alte servicii în domeniile locuințelor, serviciilor și dezvoltării comunale 12. Protecția mediului: a) Reducerea și controlul poluării b) Salubritate și
LEGE nr. 339 din 18 decembrie 2015 (*actualizată*) a bugetului de stat pe anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274322_a_275651]
-
sociale h1) Alte cheltuieli în domeniul asistenței sociale 11. Locuințe, servicii și dezvoltare publică: a) Locuințe a1) Dezvoltarea sistemului de locuințe a2) Alte cheltuieli în domeniul locuințelor b) Alimentare cu apă și amenajări hidrotehnice b1) Alimentare cu apă b2) Amenajări hidrotehnice c) Iluminat public și electrificări d) Alimentare cu gaze naturale în localități e) Alte servicii în domeniile locuințelor, serviciilor și dezvoltării comunale 12. Protecția mediului: a) Reducerea și controlul poluării b) Salubritate și gestiunea deșeurilor b1) Salubritate b2) Colectarea, tratarea
LEGE nr. 339 din 18 decembrie 2015 (*actualizată*) a bugetului de stat pe anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274322_a_275651]
-
245 din 1 aprilie 2016. c) lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare și reabilitare privind căile de comunicație de orice fel, drumurile forestiere, lucrările de artă, rețelele și dotările tehnico-edilitare, branșamente și racorduri la rețele de utilități, lucrările hidrotehnice, amenajările de albii, lucrările de îmbunătățiri funciare, lucrările de instalații de infrastructură, lucrările pentru noi capacități de producere, transport, distribuție a energiei electrice și/sau termice, precum și de reabilitare și retehnologizare a celor existente; ... d) împrejmuiri și mobilier urban, amenajări
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273827_a_275156]
-
245 din 1 aprilie 2016. c) lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare și reabilitare privind căile de comunicație de orice fel, drumurile forestiere, lucrările de artă, rețelele și dotările tehnico-edilitare, branșamente și racorduri la rețele de utilități, lucrările hidrotehnice, amenajările de albii, lucrările de îmbunătățiri funciare, lucrările de instalații de infrastructură, lucrările pentru noi capacități de producere, transport, distribuție a energiei electrice și/sau termice, precum și de reabilitare și retehnologizare a celor existente; ... d) împrejmuiri și mobilier urban, amenajări
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
acceptați decât catolici. Populația sârbă și românească locuia în suburbii. Dacă inițial, apa a jucat un rol important în apariția așezării, dimpotrivă, în secolul XVIII, mlaștinile erau considerate principala sursă a molimelor. Cele mai importante realizări teritoriale au ținut de hidrotehnică: regularizarea debitelor râurilor și asanarea mlaștinilor. Între 1728 și 1732 cursul râului Bega a fost regularizat, creându-se un canal navigabil între Timișoara și cursul inferior. Astfel orașul a fost conectat, prin intermediul râului Tisa și al Dunării, la rețeaua fluvială
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
cartierele Dacia, Alexandru cel Bun sau Mircea cel Bătrân). S-au construit cu acest prilej diguri de protecție. Realizarea acestor lucrări a presupus investiții de 120 de milioane de lei (echivalentul a 15 milioane de dolari) , fiind amenajate 13 lucrări hidrotehnice complexe (apărare contra inundațiilor, irigații, piscicultură, alimentări cu apă industrială). Planurile au fost coordonate de botanistul ieșean Mandache Leocov, fostul director al Grădinii Botanice din Iași. În anii '80 ai secolului al XX-lea, specialiștii Ministerului Mediului au elaborat un
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
sau dune. Forările efectuate în ultimele decenii atestă că sub aceste nisipuri se găsesc roci tari de calcar sau chiar granitice, solul fiind creat pe o bază solidă de rocă tare. Dunărea, învolburată odinioară și liniștită după lucrările de construcții hidrotehnice de la Gura Văii și Ostrovul Mare prin formarea unor mari lacuri de acumulare, scaldă malul de nord-vest al comunei. Fluviul atinge pe «sforul apei», adică în mijlocul ei, adâncimea de 18-20 m și curge cu o viteză de până la 4,5
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
Balás. Cu această ocazie, pe fațada școlii a fost pusă o placă comemorativă din marmură albă cu următoarea inscripție: "„JENŐ BALÁS născut în Remetea 1882 - 1938. Inginer, cercetător, pionier al mineritului de bauxită din Ungaria. În amintirea importantelor sale proiecte hidrotehnice. 1996”". În 1999 școala a fost vizitată de un grup de geologi și ingineri minieri din Ungaria, sub conducerea inginerului János. Cu această ocazie a fost inaugurată o placă de marmură neagră, cu inscripția: "„În semn de respect pentru marele
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
curgere permanent;între 1400-1800 m, în cuprinsul montan, este caracteristică zona nivopluvială, iar în zona dealurilor subcarpatice este specifică alimentarea pluvio-nivală și moderată.În regimul scurgerii râului Argeș, pe teritoriul comunei Corbeni, au survenit modificări importante ca urmare a lucrărilor hidrotehnice.Lacurile de acumulare de la Vidraru și Oești, precum și canalul de fugă dintre acestea, au influențat puternic regimul scurgerii apei. dar în prezent, Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Corbeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
germani era extrem de ridicată, mulți dintre ei murind din cauza malariei sau a altor boli hidrice. Noile valuri de imigranți abia erau suficiente pentru a compensa această mortalitate. De aceea, autoritățile austriece au decis să întreprindă un vast program de lucrări hidrotehnice, având scopul protecției terenurilor din câmpia Banatului împotriva inundațiilor și salubrizarea întregii zone. Această sarcină i-a revenit lui Maximilian Fremaut. În 1757, din însărcinarea contelui Karl Kobenzl, inginerul Maximilian Fremaut a proiectat sistemul de regularizare a debitelor hidrografice Timiș
Maximilian Fremaut () [Corola-website/Science/307002_a_308331]
-
care nu a trăit pentru a le vedea realizate, și a fost executat de inginerii timișoreni Alexandru Steinlein și Theodor Kostika. Instalația a funcționat pănă în 1849, fiind probabil avariată în timpul asediului Timișoarei. Deși cea mai mare parte a activității hidrotehnice a lui Maximilian Fremaut s-a concentrat asupra Banatului, el a realizat importante lucrări hidrotehnice si în alte părți din estul imperiului austriac. Printre acestea sunt de remarcat lucrările de regularizare a râului Sava în zona Ljubliana. Aceste lucrări au
Maximilian Fremaut () [Corola-website/Science/307002_a_308331]
-
timișoreni Alexandru Steinlein și Theodor Kostika. Instalația a funcționat pănă în 1849, fiind probabil avariată în timpul asediului Timișoarei. Deși cea mai mare parte a activității hidrotehnice a lui Maximilian Fremaut s-a concentrat asupra Banatului, el a realizat importante lucrări hidrotehnice si în alte părți din estul imperiului austriac. Printre acestea sunt de remarcat lucrările de regularizare a râului Sava în zona Ljubliana. Aceste lucrări au început în 1762. Se pare că lucrările i-au luat mai mult timp decât se
Maximilian Fremaut () [Corola-website/Science/307002_a_308331]
-
1929-1930). În 1936 devine conferențiar, iar în 1941 profesor. În 1947 devine șeful Catedrei de Mașini Hidraulice, funcție pe care o va deține până în ultima zi a vieții. A fost de asemenea profesor la Școala Superioară PTT (1930-1934), profesor de hidrotehnică la Școala Superioară de Tehnicieni Hidro (1946), profesor de hidraulică și centrale hidraulice la Școala Politehnică din Timișoara (1941-1943), profesor de centrale hidraulice la Facultatea de Construcții și profesor de rețele, instalații și mașini hidropneumatice la Facultatea de Mecanică (1950-1955
Aurel Bărglăzan () [Corola-website/Science/307102_a_308431]
-
organizatoric. Astfel, într-o perioadă relativ scurtă parcurge principalele trepte ierarhice ale cercetării științifice, de la asistent până la șef de secție. În urma reorganizării cercetării științifice în agricultură, Secția de Îmbunatățiri Funciare din cadrul ICAR este transferată la Institutul de Studii și Cercetări Hidrotehnice și redotată. Noua Secție de Irigații și Desecări revine sub conducerea cercetătorului Marcu Botzan. În noua configurație, M. Botzan și colaboratorii săi reușesc să lărgească considerabil rețeaua de cercetare din țară. Prin sporirea interesului față de irigații și drenaje la nivel
Marcu Botzan () [Corola-website/Science/307130_a_308459]
-
Alături de "Culturi irigate", lucrarea "Bilanțul apei în solurile irigate", prin metodologia didactică a expunerii și conținutul aplicativ, a contribuit la introducerea de noi discipline de studiu în învățământul universitar agronomic din România. De o deosebită valoare științifică sunt monografiile "Începuturile hidrotehnicii pe teritoriul României", "Apele în viața poporului român", "Drumuri de apă" și "Mediu și viețuire în spațiul Carpato-Dunăreano-Pontic". În aceste scrieri, utilizând documentarea arheologică și relatarea istorică, autorul își folosește cunoștințele de specialitate pentru a reconstitui practici vechi ale folosirii
Marcu Botzan () [Corola-website/Science/307130_a_308459]
-
Mihai Pânzaru-Pim (n. 16 ianuarie 1946, București) este un grafician și caricaturist român. A urmat școala generală și liceul la Suceava-1963, după care a urmat Facultatea de hidrotehnică București, devenind inginer în 1969. Până în 1990 a lucrat în branșă, la Inspecția de Stat în construcții (proiectare, investiții). Debutul artistic în 1969 la revista Urzica. A colaborat cu rubrici de caricatură la principalele publicații tipărite, la radio(sic!) și
Mihai Pânzaru-Editura Pim () [Corola-website/Science/308542_a_309871]
-
al Republicii Socialiste România de la acea vreme, Nicolae Ceaușescu a dat undă verde societății Trustul de Constructii Hidroenergetice (T.C.H.) - Grupul de Șantiere „Moldova” pentru construcția barajului după planurile realizate de I.P.A.C.H. (Institutul de Planuri de Amenajare și Construcții Hidrotehnice) cu un proiect unic în țară: folosirea contraforților de tip „ciupercă” pe fiecare față și renunțarea la idea unui baraj curbat, ceea ce îl face al doilea din Europa ca mărime și complexitate. Barajul în spatele căruia s-a format lacul este
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
în "Grup Școlar Industrial Construcții Montaj". Un pas foarte important în dezvoltarea școlii îl constituie fuziunea dintre "Grupul Școlar Industrial Construcții Montaj" cu "Grupul Școlar de Gospodărire a Apelor". "Grupul Școlar de Gospodărire a Apelor" a fost "Școala tehnică de hidrotehnică și meteorologie" înființată în anul 1962 care a funcționat cu această titulatură doar trei ani, în anul 1965 primește numele de "Liceul de Îmbunătățiri Funciare și Gospodărirea Apelor", nume care a fost schimbat în anul 1977 în "Liceul Industrial Nr.
Colegiul Tehnic de Construcții și Protecția Mediului () [Corola-website/Science/308207_a_309536]
-
organizație europeană de formare profesională în domeniul naval, Director General și Președinte al Consiliului de Conducere al CERONAV. Doctor în Științe, cu teza de studiu a mecanicii fluidelor: „Contribuții la stabilirea mecanismului interacțiunii statice și dinamice dintre apă și structurile hidrotehnice”, în specializarea Inginerie Mecanică din 2010. Absolvent al Universității Maritime Constantă, Facultatea Navigație și Transport Maritim în 2000. Absolvent al Institutului de Marină Civilă din Constantă Facultatea Electromecanica Navală în 1994. Absolvent al unor cursuri de management de scurtă durată
Ovidiu Sorin Cupșa () [Corola-website/Science/308235_a_309564]
-
Baza de Date Internațională, având ca obiect studiul canalelor navigabile românești și cu caracter tehnic în domeniul managementului naval, a mecanicii fluidelor, a fizicii teoretice. Teza de doctorat Contribuții la stabilirea mecanismului interacțiunii statice și dinamice dintre apă și structurile hidrotehnice, Universitatea Maritimă din Constantă, Facultatea de Electromecanica Navală, Catedră de Inginerie Mecanică Navală, Conducător științific, Prof. Dr. Ing. Dumitru DINU, 2010. Cărți publicate 1. CUPȘA O.S., "Merchant Marine - The Story of a Silent Giant" - Ed. CERONAV, 2016. 2.CUPȘA
Ovidiu Sorin Cupșa () [Corola-website/Science/308235_a_309564]