8,332 matches
-
simpatie pentru produs. Autorii au arătata că gândurile autobiografice reduce apropierea „sistematică” de produs, adică voluntarii aveau mai puțin tendința să examineze rațional produsul, fiind copleșiți de climatul afectiv. Pentru o firmă care își face publicitate este bine să-și insereze produsul în scene de viață cotidiană care ne trimit către copilărie, adolescență, sau oricare etapă importantă din viața noastră. Asta fac diverse reclame pentru bănci sau firme de asigurări (este trasat parcursul unei vieți, de la naștere până la căsătorie), pentru automobile
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
cultura engleză. Personalitate realizată prin forțe proprii și scriitor extrem de talentat, Dickens și-a câștigat popularitatea ilustrând acele teme (sărăcia, orfanii, boala și succesul) pe care oamenii le recunoșteau ca aparținându-le și despre care le făcea plăcere să citească, inserate în tipare narative care se terminau întotdeauna optimist. Dickens știa exact care erau cerințele pieței și răspundea ca atare. În consecință, era extrem de apreciat de publicul cititor, dar ușor depreciat de critica literară. Se prea poate ca Dickens să nu
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
doua concepe cultura ca pe un câmp și identifică raporturile structurale între producători, consumatori și bunuri, subliniind natura conflictuală a raporturilor sociale (Capitolul 12); în cea de-a treia, cultura este privită ca o lume de actori reuniți prin convenții, inserați în rețele de cooperare: bunurile sunt ele însele tratate ca niște convenții (Capitolul 13) 1. Partea întâi Bunurile Capitolul 1 La originile unei sociologii a bunurilor culturale Cercetarea asupra bunurilor culturale își are izvorul, cronologic, în trei tradiții: filozofia germană
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în valoare de schimb). • Bunurile În analizele socioeconomice, bunurile schimbate nu sunt studiate pentru ele însele, ci pornind de la actorii care le fac să circule și de la "regimurile de schimb" (adică modurile de construire a valorii lor) în care se inserează. Ele depind de diferitele tipuri de ofertanți, de intermediari și de consumatori pe care îi mobilizează, de "rețelele" în care se înscriu. Caracteristicile lor formale sunt simplificate la extrem: pictura este calificată drept "abstractă" sau "figurativă", "istorică" sau "contemporană", "avangardistă
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
domenii excluse din cultura clasică și a integrat în sfera cercetării științifice universuri de semnificație care nu făceau parte din reflecția tradițională. Și numai acest lucru va fi deja un mare merit" (J.M. Floch, 1995: 13). Sfidarea culturii clasice a inserat semiotica în curriculum-ul departamentelor de comunicare, jurnalism, drept, teatru, literatură în majoritatea marilor universități; în plus, i-a asigurat corelarea cu practici sociale dintre cele mai diverse precum marketing, publicitate, educație, spectacol (performance) etc. Plusul de pertinență va fi
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
la grupuri de semne (G. Deledalle, 1979: 135); în acest din urmă mod ea permite degajarea structurii și a modului de funcționare, vizînd pe de o parte posibilitatea (sistemul semnelor) și pe de altă parte realitatea (procesul textului care le inserează) și necesitatea (normele care le generează și articulează). 4.4. Iconicitate/indicialitate/simbolizare 4.4.1. Iconicitate. Față de "verbocentrismul" epocilor trecute, trebuie să admitem că lumea contemporană se situează în bună parte sub semnul imaginii (care domină diverse practici sociale
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
la descifrarea unor tendințe, restul depinzând de context, de capacitățile individuale de a gestiona realitatea și de a interpreta. "Polisemia situațiilor și polisemia cuvintelor intră într-un balet fără sfârșit care trimite fără încetare de la unul la altul și se inserează pentru a înțelege în final că, într-un vast tablou scenic, el nu este altceva decât ceea ce am putea numi fără efort imaginarul social"264. 13.2.3.4. Prezența unor imagini arhetipale Aerul, apa, focul, pământul sunt doar câteva
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
chiar narativ (dacă referința/exemplificarea vizează un eveniment semnificativ din istorie/din existența unei personalități/din viața personală). Tot astfel, componenta informativă este intrinsecă unei argumentări sau unei demonstrații științifice, unei descrieri obiective. În textul narativ, de asemenea, poate fi inserată o pauză descriptivă etc. 3. STILUL. STILURI SUPRAINDIVIDUALE, STILURI INDIVIDUALE Stilul (lat. stylus - condei, compoziție) reprezintă modul în care emițătorul utilizează mijloacele lingvistice pentru ași adecva mesajul la contextul situației de comunicare. 3.1. Stilurile supraindividuale Stilurile supraindividuale sau de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
obiectiv (de exemplu, selecția anumitor informații, modul de prezentare, imaginile ilustrative presupun opțiuni subiective); - nivelul lexicosemantic se evidențiază prin diversitate lingvistică, prin utilizarea variantelor lexicale literare, prin sinonimie (lexicală, sintactică și stilistică), prin omonimia valorificată în jocuri de cuvinte; sunt inserate frecvent citate, maxime, parafraze ori formulările stereotipe specifice culturii media; - nivelul morfosintactic nu are mărci distinctive, apelând la elemente ale stilului artistic: construcții retorice (interogații și exclamații retorice, gradații, enumerări, recurență, sime trie sintactică etc.), topică afectivă (inversiuni, dislocări, formulări
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
multiple. - Discursul narativ se organizează ca structură sintagmatică, cuprinzând: nucleele narative (episoade, evenimente), personajele (actanții implicați în desfășurarea faptelor) și indicii (prezentarea personajelor și a contextului situațional, a cadrului diegetic). - Este modul de expunere cel mai complex: având caracter integrator, inserează și secvențe descriptive (pauze descriptive), dialogate sau monologate (nararea prin reprezentare). Descrierea (lat. descriptio - zugrăvire) este modul de expunere prin care se înfățișează - obiectiv sau sugestiv, plastic - elemente constitutive și/sau particularități ale unui peisaj ori interior, ale unui obiect
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pune în valoare discursul direct al personajelor, însumând o suită de replici atribuite acestora. - Dialogul dramatic - definitoriu pentru discursul teatral - cumulează funcții multiple: dezvoltarea conflictelor, progresia acțiunii și a relațiilor dintre eroi, actualizarea unor momente/evenimente anterioare, caracterizarea personajelor etc. - Inserat în opera epică, dialogul conferă viziunii un caracter scenic (narare prin re prezentare), fiindcă discursul personajelor substituie discursul naratorului, textul devenind astfel o „partitură“ pe mai multe voci. În proza postmodernă, deconstruirea textului narativ clasic determină „suprapunerea vocilor“ (stil indirect
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
forțează limitele condiției umane - este încifrat în poeme alegorice precum Luceafărul eminescian, Noapte de decemvrie de Al. Macedonski, Riga Crypto și lapona Enigel de Ion Barbu, Mistrețul cu colți de argint de Șt. AugustinDoinaș. Secvențe construite prin alegorizare pot fi inserate și în opera epică sau dramatică, ca în piesa lui Marin Sorescu. IONA: Apa asta e plină de nade, tot felul de nade frumos colorate. Noi, peștii, înotăm printre ele, atât de repede, încât părem gălăgioși. Visul nostru de aur
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
stănescian Poem din volumul O viziune a sentimentelor: Spunemi, dacă te aș prindentro zi / și țiaș săruta talpa piciorului, / nui așa că ai șchiopăta puțin, după aceea, / de teamă să numi strivești sărutul?... - În opera epică, interogațiile retorice sunt, frecvent, autoadresate, inserate în monologuri interioare ce sondează incertitudinile eroilor, dând glas unor dileme: Sunt ceasuri de când mă gândesc. Și nu pot face nimic. Să telegrafiez lui Sen? Să scriu Maitreyiei? Simt că a făcut asta pentru mine. Sunt foarte turbure, acum, foarte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
spații mai reduse, fiindcă momentul istorisirii anticipează timpul unor evenimente neîntâmplate încă, proiectate ipotetic în viitor. Narațiunea de tip „predictiv“ (de tip „profeție“, cum o numește Tzvetan Todorov), în care axa temporală este orientată spre viitor, apare în secvențe narative inserate în narațiunea anterioară ori simultană. Modurile și timpurile verbale specifice sunt: indicativ viitor/prezumtiv, conjunctiv, condițional cu valoarea viitorului/prezentul oni ric (ca viziune): După vreo zece metri veți merge și mai repede, cuprins de anxietate; nu se zărește ieșirea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
povestiri în sertar, povestirea în povestire, povestiri în ramă, jurnal comentat, roman epistolar etc.). Ordinea narativă se referă la construcția narațiunii, la modelul diegetic în care secvențele narative, pauzele descriptive sau explicative, secvențele dialogate ori monologurile se înlănțuie, alternează, sunt inserate sau juxtapuse etc. Modelele diegetice principale sunt: Narațiunea cronologică este modelul primar al eposului, structurat pe principiul cronologic: episoadele/secvențele narative/întâmplările se succed linear pe axa temporală, în cronologie directă sau, mai rar, în cronologie inversă. La nivelul discursului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și cu un glas răgușit, însă forte. Ești flăcău în lege! [...] Ascultă, Costache, la cine o să stea „băiatul“? — La noi! explică Otilia. (G. Călinescu, Enigma Otiliei) Nararea prin relatare este modalitatea tradițională de istorisire, impunând discursul naratorului, în care este inserată și vorbirea personajelor. Transpunerea discursu lui eroilor în discursul naratorului actualizează stilul indirect. Mărcile textuale ale vorbirii indirecte sunt: indici ai persoanei a IIIa (persoanele I și a IIa caracteristice stilului direct sunt transferate la persoana a IIIa), subordonarea enunțurilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
relațiilor dintre realitate și ficțiune, dintre fabulă și discurs, diversitatea perspectivelor narative și a contextului ficțional. Complexitatea acțiunii presupune și existența unui număr mare de personaje complexe, individualizate, ilustrând diversitatea tipologiilor umane, precum și predominanța narațiunii, care are însă caracter integrator, inserând și pauze descriptive ori secvențe dialogate/monologate. Criteriile de clasificare au în vedere un singur aspect din multitudinea celor care caracterizează un roman. Criteriul canonului estetic diferențiază romanul medieval de cel romantic, baroc, realist, naturalist, existențialist, modernist sau postmodernist, romanul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
confesiunea, ca introspecție lucidă aplicată propriei experiențe interioare, și jurnalul, ca mărturie a experienței trăite nemijlocit (adesea comentat dintro perspectivă temporală ulterioară). Alte „dovezi“ care validează autenti citatea unor experiențe definitorii (iubirea, prietenia, războiul, boala, moartea etc.) sunt documentele nonficționale inserate în text (decupaje din ziarele vremii, scrisori, informații de orice natură din domenii nonliterare). Aceste inserții determină amestecul registrelor stilistice, conferind scriiturii un caracter anticalofil. - Romanul postmodern extinde imprevizibil tehnica inserțiilor, transformând textul întro construcție ingenioasă din „prefabricate“ - „decupaje“ nemarcate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
amplificată prin discursul confesiv (narațiune homodiegetică/autodiegetică), prin formu lele narative alese de scriitor. Astfel, prima parte a romanului, Cartea întâia, ia forma „romanului în roman“, fiindcă povestea de dragoste - rememorată de Ștefan în noaptea de dinaintea plecării la Câmpulung - este inserată în romanul războiului. În Cartea a doua, discursul devine un adevărat jurnal de campanie, bazat pe experiența reală a autorului, cu notații fugitive, cu întâmplări relativ independente. Fiecare dintre aceste forme de scriitură nu poziționează fabula întro cronologie realistă, ci
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
la anumite competențe, principala problemă fiind descrierea cât mai precisă a competențelor respetive, precum și adecvarea lor la nevoile realității economice prezente. Nu mai contează nici dobândirea "autonomiei raționale", nici cultivarea "umanității din om", contează doar capacitatea individului de a se insera cât mai rapid și mai eficient în realitatea economico-socială. Într-un asemenea context, se ridică o întrebare fundamentală: care este rolul educației, acela de a produce specialiști sau acela de a produce oameni? Diferența ar consta în faptul că din
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
mod de a fi coerent, responsabil pentru umanitatea proprie și a celorlalți. Dacă școala pregătește specialiști, atunci școala nu-și asumă responsabilitatea nici pentru individ, pentru unicitatea sa și nici pentru comunitatea adulților, în rândurile căreia acesta trebuie să se insereze fără efecte negative. Din păcate, la nivelul politicilor educaționale, paideia ca tip de educație, care cuprinde întotdeauna o tehnică însoțită de o etică, nu constituie încă o prioritate. Capitolul 3 Despre modele și rolul lor în educație 3.1. Vechii
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
-i da tot ce ai, prin a o studia pe ea și natura ei, prin a percepe în interiorul ei corelațiile intrinsece, prin a descoperi (și nu a inventa) soluția la problemă dinăuntrul problemei înseși". (Maslow, 2013, p. 310) Jocul se inserează în parcursul existențial al persoanei ca un moment de respiro, de pierdere de sine, în realitate de deconectare de la cerințele traiului de zi cu zi; din acest punct de vedere, jocul se confundă cu gratuitatea, ceea ce reprezintă un alt mod
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
patologiei generale. Acute sau cronice, diversele maladii succesive ale vieții unui individ nu reprezintă izbucniri morbide sporadice, anarhice și autonome: ele nu sunt decât faze sau episoade evolutive, discontinue și polimorfe, ale aceluiași substrat diatezic, pe fondul căruia ele se inserează în timp, întocmai ca mărgelele pe un fir axial, sau ca insulele unui arhipeleag pe același fond tectonic. „Maladiile, afirmă Glénard, se succed la individ, după o ordine determinată, în raport cu succesiunea anilor și, prin urmare, în raport cu fazele unui proces morbid
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Universitatea „Al. I. Cuza” sau de alte foruri științifice din Iași, din țară și din străinătate. Periodic, în organizarea Institutului, au loc și manifestări științifice cu caracter internațional. Din 1934 în „Buletinul Institutului de Filologie Română «Alexandru Philippide»” au fost inserate, pe lângă studii de lingvistică, și cercetări de stilistică și critică literară (semnate, între alții, de Leo Spitzer, G. Ivănescu, Grigore Scorpan, Petru Caraman, Iorgu Iordan ș.a.). Din 1956 a început să apară revista „Studii și cercetări științifice”, cu o serie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
rândul românilor. Presa și opinia publică franceză își manifestau pe deplin simpatia pentru cauza românească în timp ce guvernul francez era oarecum mai reținut din acest punct de vedere. Dar faptul că rapoartele oficiale ale consulilor francezi de la Iași și București erau inserate în „Le Moniteur Universel” reprezenta de fapt o confirmare oficială și sprijinul Franței pentru acțiunile românilor. Sprijinul pe care guvernul francez l-a oferit românilor reiese și din acțiunile diplomatice pe care Ed. Thouvenel, ambasadorul Franței la Constantinopol, le întreprinde
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]