8,145 matches
-
După absolvirea Facultății, a lucrat o scurtă perioadă ca procuror stagiar (1959-1960). Apoi, în anul 1960, a fost angajat în învățământul superior la Facultatea de Drept a Universității din București, unde a urcat pe rând treptele ierarhiei didactice: preparator, asistent, lector, conferențiar și, din anul 1991, profesor universitar de drept constituțional și instituții politice. Între anii 1992-1994, a fost șeful Catedrei de Drept public. În prezent, este și conducător științific de doctorat la Facultatea de Drept - Universitatea din București. După Revoluția
Ioan Muraru () [Corola-website/Science/306624_a_307953]
-
Șef al Catedrei Istorie Universală și Relații Internaționale din cadrul Departamentului Istorie și Relații Internaționale a Universității Libere Internaționale din Republica Moldova; 1990 - 1998 - Cercetător științific inferior, superior și coordonator la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Republicii Moldova; 1982 - 1986 - Lector la Catedra de Istorie Universală a Facultății de Istorie a Institutului Pedagogic "I. Creangă ", or. Chișinău. Susținerea a câteva sute de comunicări în cadrul unor manifestări științifice (conferințe, simpozioane, seminare, mese rotunde, sesiuni de comunicări naționale și internaționale) Implicări în viața
Ion Varta () [Corola-website/Science/306780_a_308109]
-
alegerile parlamentare din 1994 a fost membru al Comisiei Electorale. Între 1995 și 2001 a fost judecător la Curtea Constituțională a Republicii Moldova. Din 1998 până în 2005 a fost președinte al Asociației “Freedom House Moldova”. Din 1999 până la deces a fost lector universitar la Catedra de Drept Constituțional a Universității de Stat din Moldova. În anul 2000 a fost distins cu medalia “Meritul Civic”. Între februarie 2001 și iulie 2004 a practicat meseria de avocat, iar între 2004-2005 a fost viceprimar al
Gheorghe Susarenco () [Corola-website/Science/306781_a_308110]
-
din 787, au organizat o manifestare la mormântul lui Constantin V (care fusese iconoclast). Fiind influențat de armată și de unii demnitari iconoclaști, Leon V se hotărî să intervină pentru a aduce Biserica sub autoritatea puterii civile. El însărcină pe lectorul Ioan Morocharzanicos Grammaticus (supranumit “Hylilas”), să adune materialul împotriva cultului icoanelor. În toamna lui 814 are loc la Constantinopol o adunare între iconoclaști, care îl aveau de partea lor pe împărat și iconoduli reprezentați de Sfântul Patriarh Nicefor al Constantinopolului
Leon al V-lea Armeanul () [Corola-website/Science/306920_a_308249]
-
(n. 26 decembrie 1927, Voinești, Iași - d. 11 decembrie 2011) - lingvist român. Absolvent al Facultății de Litere din Iași, secția română-germană (1950), apoi membru al "Catedrei de limba română al Universității ieșene", pe rînd asistent, lector, conferențiar și profesor. A avut responsabilități publice, fiind șef de Catedră, prodecan, decan și prorector, la Catedra de limba română, Facultatea de Litere, respectiv la Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași. Lector de limba română la: Universitatea Humboldt, Berlin (1958-1962) și
Vasile Arvinte () [Corola-website/Science/306936_a_308265]
-
de limba română al Universității ieșene", pe rînd asistent, lector, conferențiar și profesor. A avut responsabilități publice, fiind șef de Catedră, prodecan, decan și prorector, la Catedra de limba română, Facultatea de Litere, respectiv la Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași. Lector de limba română la: Universitatea Humboldt, Berlin (1958-1962) și la Universitatea Dijon (1964-1965); între anii 1965 și 1967 profesor invitat la Universitățile din Bonn, Köln și Freiburg. Și-a elaborat și susținut teza de doctorat la Universitatea Humboldt, Berlin (1962
Vasile Arvinte () [Corola-website/Science/306936_a_308265]
-
absolvit Institutul Pedagogic din Tiraspol (1937), obținând ulterior titlul științific de doctor habilitat în istorie. A lucrat succesiv în calitate de conferențiar și decan (1940) al Facultății de Istorie al acestui Institut. În perioada celui de-al doilea război mondial a fost lector la Institutul Pedagogic evacuat la Buguruslan; își susține în această perioadă teza de doctor în științe istorice. După război, revine la Chișinău, unde este numit decan și șef de catedră la Institutul Pedagogic (1944-1946). Între anii 1946-1959 îndeplinește funcția de
Iachim Grosul () [Corola-website/Science/307801_a_309130]
-
a fost numit coordonator științific la școala Queenwood, din Hampshire, unde s-a întâlnit prima dată cu John Tyndall, iar în 1851 profesor principal la Colegiul de chimie “Owen”, din Manchester. Întors la Londra șase ani mai târziu, el devine lector chimist la spitalul St Bartholomew, și în 1863 profesor al Institutului Regal de Chimie. De la o vârstă timpurie s-a ocupat de cercetări originale, având un mare succes. Problemele analitice, cum ar fi izolarea radicalilor organici, i-a atras atenția
Edward Frankland () [Corola-website/Science/307806_a_309135]
-
admis ca student la Universitatea Patrice Lumumba din Moscova, ale cărei cursuri le-a absolvit în anul 1980 cu specializarea de istoric, specialist în afaceri internaționale și translator. Între anii 1980-1982 a lucrat în Cuba. Din anul 1982, lucrează ca lector la Catedra de Științe Sociale a Universității de Stat din Chișinău. În anul 1990, în condițiile social-politice ale destrămării URSS și ale mișcării de eliberare națională din RSS Moldova, se mută la Tiraspol. În același an este numit consilier pe
Valeri Lițkai () [Corola-website/Science/307822_a_309151]
-
Ca membru al Societății Filologilor din România a susținut comunicări științifice despre D.Cantemir, I. Slavici, M. Eminescu, L. Blaga, T. Arghezi, L.Rebreanu, G. Călinescu. A fost redactor al Radioteleviziunii Române, secretar literar la Teatrul Național din Tg. Mureș, lector la Universitatea de Artă Teatrală din Tg. Mureș și la Facultatea de Jurnalism a Universității „Dimitrie Cantemir”, consilier al Direcției pentru Cultură Mureș. Este senior-editor la Societatea Română de Radiodifuziune, Studioul Regional de Radio Tg. Mureș, colaborator permanent la Radio
Valentin Marica () [Corola-website/Science/307932_a_309261]
-
o casă de rugăciune penticostală a țiganilor din cartierul Turnișor din Sibiu . Florin Cioabă a condus o uniune de biserici penticostale (alcătuită din peste 100 de biserici - conform declarației sale), numită Centrul Creștin al Țiganilor, la care a predat în calitate de lector. El a afirmat că dorește să obțină o rapidă integrare a țiganilor, considerând că tradiționalele ghicitoare țigănci nu-și au locul în cadrul penticostalilor și încercând să-i convingă pe țigani să renunțe la salbele de aur. "Regele" Cioabă a avut
Florin Cioabă () [Corola-website/Science/307942_a_309271]
-
la Facultatea de Filozofie a Universității București (1986-1991), apoi cursuri de doctorat în Filozofie la aceeași universitate (1994-1998). A obținut titlul științific de doctor în filozofie cu o teză de dizertație asupra teoriei contractului social de la Hobbes la Rousseau.Este lector universitar și politicianist român contemporan. În perioada 1992-1993, a fost Visiting Graduate Student la St Antony’s College din cadrul University of Oxford. În anul 1992 devine asistent asociat la Școala Națională de Științe Politice și Administrație, apoi asistent asociat la
Cătălin Avramescu () [Corola-website/Science/308320_a_309649]
-
1993-1994), cadru didactic asociat la Centrul de Științe Sociale din cadrul Universității București (1994), cadru didactic asociat la Școala Superioară de Jurnalism (1994-1996) și Visiting Lecturer la Department of Social Philosophy (Helsinki University) (2000 și 2007). Începând din anul 2005, este lector la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, predând cursurile de istorie a gândirii politice, filozofie politică și etică. În data de 12 iunie 2007, Președintele României, Traian Băsescu, l-a propus pe Cătălin Avramescu pentru postul de titular
Cătălin Avramescu () [Corola-website/Science/308320_a_309649]
-
la revista „Timpul”, Iași; 1990-1992: redactor la Editură Universității „Al. I. Cuza”, Iași; 1991-1999: redactor principal (publicist comentator) la revista „Contemporanul”, București, a Ministerului Culturii din România; 1992-1997: șef departament cultural la ziarul „Monitorul”, Iași, (astăzi, „Ziarul de Iași”); 1996-2007: lector și apoi conferențiar în cadrul Departamentului de Jurnalism și Științele Comunicării al Facultății de Litere, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași; 1998-2000: realizator al emisiunii „Exerciții de înțelegere” - talk-show, Radio Nord-Est, Iași; din 2007: conferențiar în cadrul Departamentului de Jurnalism și Științele Comunicării
Dorin Popa () [Corola-website/Science/308420_a_309749]
-
1982, specialitatea „Organizarea structurilor și a proceselor de calcul în calculatoare complexe și sisteme”. 1991-1994 - Institutul de Aviație din Moscova, postdoctorat. A susținut teza de doctor habilitat în științe tehnice în anul 1994, specialitatea „Calculatoare, sisteme și rețele”. 1977-1985 - lector-asistent, lector superior la catedra Tehnică de calcul, Institutul Politehnic din Chișinău. 1985-1986 - Universitatea din Londra, lucru științific și academic. 1987-1999 - lector superior, conferențiar la catedra Tehnică de calcul, Institutul Politehnic din Chișinău. Din 1996 - Vice-președinte și director executiv al Comitetului Național
Veaceslav Leontie Perju () [Corola-website/Science/308493_a_309822]
-
postdoctorat. A susținut teza de doctor habilitat în științe tehnice în anul 1994, specialitatea „Calculatoare, sisteme și rețele”. 1977-1985 - lector-asistent, lector superior la catedra Tehnică de calcul, Institutul Politehnic din Chișinău. 1985-1986 - Universitatea din Londra, lucru științific și academic. 1987-1999 - lector superior, conferențiar la catedra Tehnică de calcul, Institutul Politehnic din Chișinău. Din 1996 - Vice-președinte și director executiv al Comitetului Național din Republica Moldova al Societății Tehnico-științifice Internaționale în Inginerie Optică SPIE (SPIE-Moldova). 1998-2001 - membru al Consiliului pentru Resursele Informaționale și Informatizare
Veaceslav Leontie Perju () [Corola-website/Science/308493_a_309822]
-
Facultatea de Matematică și Fizică a Universității din București, secția Matematică. În 1965 obține doctoratul în matematică la Universitatea din București. În perioada 1951 - 1955 este asistent la Institutul de Construcții din București. Între 1950-1976 ocupă succesiv postul de asistent, lector, conferențiar și profesor la Universitatea din București. Concomitent a activat și în cadrul Institutului de Matematică al Academiei ca director adjunct (1965-1975). Începând cu 1966, predă cursuri speciale la Universitatea din Ottawa. Matematician român stabilit în S.U.A. (1976), Professor Emeritus Florida
Nicolae Dinculeanu () [Corola-website/Science/307386_a_308715]
-
2008, viceamiralul (r) Traian Atanasiu a fost înaintat în gradul de amiral - cu patru stele, în retragere . După trecerea să în rezervă, viceamiralul (r.) dr. Traian Atanasiu preda la Facultatea de Marină Militară din cadrul Academiei Navale Mircea cel Bătrân în calitate de lector universitar la Catedră de Stiinte Nautice (2004-2005) și apoi conferențiar universitar (din anul 2006). În prezent, el este șeful Catedrei de Stiinte nautice și preda cursurile de Navigație estimată și costiera, Navigație ortodromica și electronică și Cinematica navală. A publicat
Traian Atanasiu () [Corola-website/Science/307465_a_308794]
-
și-a susținut teza de doctorat, "Lucian Blaga, Convergențe între poet și filosof", în cadrul Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (conducător științific Prof. univ. dr. Ion Pop). Profesor secundar de limba și literatura română la Liceul “Radu Negru” din Făgăraș (1966 - 1979) Lector și apoi conf. dr. la Universitatea “Transilvania” - Brașov (1993-2001); Conferențiar dr. la Universitatea "Petru Maior" - Tg.-Mureș (din 2001) și prof. univ. dr. la Universitatea “Petru Maior” (din 2004); Debutul publicistic a avut loc în paginile revistei "Vatra", în anul
Cornel Moraru () [Corola-website/Science/302296_a_303625]
-
vedere politic și literar. Fiu al unui comerciant evreu din Timișoara, după absolvirea liceului catolic piarist din Timișoara, a studiat filosofia la universitățile din Cluj și București. În anii 1945-1947 a fost membru al Partidul Comunist Român. A activat ca lector de editură și redactor de ziar, apoi, din 1952, ca traducător și realizator de filme documentare. În 1957-1958 a fost secretar literar la Teatrul de Păpuși din Cluj. În 1947 și în perioada 1958-1964 a fost deținut politic. În 1958
Ivan Deneș () [Corola-website/Science/302301_a_303630]
-
la Editura pentru Literatură din București, romanul "Păpușarul", în care a folosit informații inedite, care, în acea epocă, nu erau accesibile publicului larg. În roman tematizează atitudinea bisericilor în perioada stalinismului. În 1970 a emigrat în Israel, unde a fost lector la catedra de literatură comparată la universitatea din Haifa. Cu o bursă primită de la serviciul german de schimburi academice (DAAD), a participat în 1971 în Germania la un seminar pentru artiști. S-a stabilit definitiv la Berlin. A lucrat, începând
Ivan Deneș () [Corola-website/Science/302301_a_303630]
-
suprafață, prin cianurare, a zăcământului aurifer de la Roșia Montană, promovat în ciuda protestelor publice masive, de către Guvernul României, împotriva Companiei Roșia Montană Gold Corporation. 1973 - prezent - profesor la Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, România 1969 - conferențiar, 1964 - lector, 1962 - asistent, 1959 - preparator. Din 1959 și până în prezent a avut un post permanent la Universitatea „Babeș-Bolyai”. Interesul științific al Profesorului Ionel Haiduc acoperă câteva arii importante: chimia coordinativă și organometalică, chimia supramoleculară, chimia ciclurilor anorganice, activitatea biologică a compușilor
Ionel Haiduc () [Corola-website/Science/302303_a_303632]
-
Cambridge, Marea Britanie), pentru ca în 1986, ajuns în Statele Unite ale Americii, să fie angajat la postul de radio Vocea Americii, unde, după puțin timp, a devenit redactor-șef, apoi șeful secției de limba română, în 1990 și 1991, a predat, ca lector asociat, cursuri de literatură comparată la Catholic University of America (Washington). Andrei Brezianu este unul dintre autorii volumului "România. A Case in Dynastic Communism" (New York, 1989), precum și editor al lucrării "Historical Dictionary of the Republic of Moldova" (Lanham-Londra, 2000). A
Andrei Brezianu () [Corola-website/Science/302524_a_303853]
-
șef adjunct la noul cotidian “Tribuna Aradului”. 1991-1997: Redactor șef la ziarele “Curierul Aradului” și “Libertatea Aradului”. Din 1993: Președintele Fundației Culturale “Ioan Slavici” din Arad și redactor șef al revistei de cultură “Relief” editată de Fundația “Ioan Slavici”. 1992-1994: Lector universitar asociat la catedra de “Teoria și practica presei” a Facultății de jurnalistică din Arad din cadrul Universității de Vest “Vasile Goldiș” din Arad. 1994 - 2004: Președintele Filialei din Arad a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România 1995-2000: Corespondent special pentru județul
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
1881, unde a studiat sub îndrumarea profesorului dr E.J. Routh. Mai târziu a studiat fizica la "Laboratorul Cavendish", departamentul de fizică, din cadrul aceleiași universități. Din anul 1885 și-a început cariera în domeniul pedagogiei. S-a străduit să devină un lector apreciat și s-a specializat în conceperea dispozitivelor și echipamentelor necesare pentru cursurile practice. Din 1904 și-a început cariera în domeniul cercetării științifice, care a acoperit mai multe domenii din fizică, având un mod straniu de a progresa: Bragg
William Henry Bragg () [Corola-website/Science/302903_a_304232]