45,651 matches
-
Hawaii”, amintește despre stânca pe care se reculegeau regii Hawaiieni. Aproape că-mi venea s-o întreb pe Hiromi cum de a putut pleca din locul acela? Oare de ce părăsește lumea locurile magice? Nu de alta, dar am și eu oful meu, și eu părăsisem plaiurile mioritice să plec cât văd cu ochii. Nici acum nu știu ce te poate împinge să faci așa ceva. Cu Hiromi n-am vorbit însă despre locuri magnifice, ci despre Watsu. Am întrebat-o ce trebuie să fac
MILENA MUNTEANU – AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) () [Corola-blog/BlogPost/339443_a_340772]
-
Din repertoriul The Animals telespectatorii se vor putea delecta cu piesele: ”Baby, Let Me Take You Home”, ”It’s My Life”, ”I Puț A Spell On You”, ”Don’ț Bring Me Down”, ”Club A Go Go”, ”We Gotta Get Ouț Of This Place”, ”Hallelujah”, ”I Love Her Șo”, ”Around And Around”, ”Inside Looking Ouț”, ”See See Rider”, ”Boom Boom”, ”The House Of The Rising Sun”. Joi, 25 decembrie de la ora 23.00 - Omul cu chitară - Prezentatorii Eveline Păuna și Ducu Bertzi
Mariana Rusen: Programe speciale de Craciun la TVR2 () [Corola-blog/BlogPost/339446_a_340775]
-
I Puț A Spell On You”, ”Don’ț Bring Me Down”, ”Club A Go Go”, ”We Gotta Get Ouț Of This Place”, ”Hallelujah”, ”I Love Her Șo”, ”Around And Around”, ”Inside Looking Ouț”, ”See See Rider”, ”Boom Boom”, ”The House Of The Rising Sun”. Joi, 25 decembrie de la ora 23.00 - Omul cu chitară - Prezentatorii Eveline Păuna și Ducu Bertzi va invita la o ediție specială de Crăciun - o seară magică pe care o puteți petrece alături de Vasile Șeicaru și cele
Mariana Rusen: Programe speciale de Craciun la TVR2 () [Corola-blog/BlogPost/339446_a_340775]
-
este printre primii cercetatori care au făcut studii de cercetare și definire a comunicării ca știință unitară. Domnia sa afirmă că “în studiul „Communication theory as a field” (1999), Robert T. Craig arată că “seven major traditions” au instaurat prezentul “field of communication theory”: thetorical, semiotic, phenomenological, cybernetic, socio-psychological, sociocultural and critical (Craig R. T., 1999, pp. 119-161)”, această opinie este apoi iterată în cartea Craig R. T., & Muller H. L. (2007) „Theorizing Communication: Readings Across Traditions””. Cercetatori precum Stephen W. Littlejohn și
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
relationship” (Dance F. E. X., Larson C. E., 1976, p. 44). Pe de altă parte, Sheila Steinberg definește funcția „aș a way în which a phenomenon (such aș communication) acts to fulfill its purpose” și precizează că „the most important function of communication - or the purpose that communication serves - is to satisfy a need” (Steinberg S., 2006, p. 25). M. E Roloff și C. N. Wright arată: „goals serve broader functions. (...) Interpersonal communication is motivated by a need” (Roloff M. E., Wright
Funcţiile comunicării. Ecuaţia «Nevoi/Scopuri/Funcţii, de Ștefan Vlăduțescu. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339521_a_340850]
-
la categoria de cărți de știință și matematică pe anul 2012, pentru cartea scrisă împreună cu profesoara W. B. Vasantha Kandasamy, de la Institutul de Tehnologie din Chennai, India. Cartea pentru care le-a fost atribuit premiul este „DSm Super Vector Space of Refined Labels”, publicată în 2011 la Zip Publisher din Columbus Ohio. Ca stil și conținut fotojurnalul instantaneu „În Vestul Nesălbatic” este remarcabil. El constituie o lectură plăcută și instructivă. Rămâne valabil postulatul din fotojurnalul „Vida pura” (2012): „Vizitez și învăț
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339530_a_340859]
-
cercetător își trăiește povestea de relaționare cu comunicarea prin instalarea de borne, de “stele”, de viziuni, concepte, constructe și teorii. În studiul „Communication theory aș a field” (1999), Robert Ț. Craig arată că “seven major traditions” au instaurat prezentul “field of communication theory”: rhetorical, semiotic, phenomenological, cybernetic, socio-psychological, sociocultural and critical (Craig R. Ț., 1999, pp.119-161) (opinia este apoi iterată în Craig R. Ț., & Muller H. L. (2007). „Theorizing Communication: Readings Across Traditions”). Acest articol („Communication theory aș a field”) a
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT () [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
G. C. Whiting și Sarah Sanderson King. D. P. Cushman și G. C.Whiting se pronunță pentru gândirea comunicării ca fiind bazată pe reguli. Regulile comunicatorilor se adaptează între ele și conduc la consens. În opinia lor “the basic function of human communication (...) is to regulate consensus” (Cushman D. P., Whiting G. C., 1972, p. 219). Pe aceeași idee a consensului, dar analizându-l dintr-o altă perspectivă, se situează și Sarah Sanderson King. În condițiile în care “establish relationships ...” se
Stefan Vladutescu: Funcţia constructivă de comunizare. Din cărțile Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339520_a_340849]
-
Education Publisher, Columbus, Ohio, U.S.A., profesorul universitar doctor Florentin Smarandache a publicat că autor și coordonator volumul “Extensics în Higher Dimensions” (2012). Cartea este, pe de o parte, rezultatul prezenței sale pentru 3 luni (mai-august 2012) la Research Institute of Extension Engineening, Guangdong University of Technology (Chină), iar , pe de altă parte, este rezultanta cercetării personale și a colaborării cu specialiști din România preocupați de aplicarea Extensicii și a Neutrosophic Theory în diferite zone ale cunoașterii. Cel care a fundamentat
Florentin Smarandache: Cartea de la Guangdong – Extensics in Higher Dimensions, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339536_a_340865]
-
Specificul gândirii după metodă extensică este dinamicitatea, agilitatea, flexibilitatea. În Extensics nu există imposibil. Lucrări fundamentale ale Extensics sunt: Căi Wen (1983). Extension Set and Non-Compatible Problems. Journal of Scientific Exploration, (1), 83-97; Smarandache, F. (2005). Towards Dialect Matter Element of Extensics Model. Vixra. Org; Yang Chunyan & Căi Wen (2007). Extension Engineering. Beijing: Science Press; Li Weihua & Yang Chunyan (2008). Extension Information - Knowledge- Strategy System for Semantic Interoperability. Journal of Computers, 3(8), 32-39. Dintre studiile ce compun “Extensics în Higler
Florentin Smarandache: Cartea de la Guangdong – Extensics in Higher Dimensions, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339536_a_340865]
-
Ștefan Vlăduțescu de la Universitatea din Craiova. În acest articol, prin aplicarea Extensics, se fundamentează o poziționare corectă a informării în raport cu comunicarea. Se precizează că „The study lies în the interdisciplinary area between the information theory and extensics, aș the science of solving the contradictions. This space addresses the central issue of the ontology information, the contradictory relationship between communication and information. The research core is the reality that the scientific research of communication-information relationship hâș reached a dead end. The bivalent
Florentin Smarandache: Cartea de la Guangdong – Extensics in Higher Dimensions, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339536_a_340865]
-
between the information theory and extensics, aș the science of solving the contradictions. This space addresses the central issue of the ontology information, the contradictory relationship between communication and information. The research core is the reality that the scientific research of communication-information relationship hâș reached a dead end. The bivalent relationship communication-information, information-communication hâș come to be contradictory, and the two concepts to block each other” (Smarandache F., Vlăduțescu S., 2012, p.99). Teza de bază, pe deplin probata, este că
Florentin Smarandache: Cartea de la Guangdong – Extensics in Higher Dimensions, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339536_a_340865]
-
ontological segregation axiom on the subject or the Tom D. Wilson-Solomon Marcus’ axiom, the thesis that not any communication is information, but any information is communication”. Procesul de comunicare de informatie constituie informarea: “Information is that communication whose message consists of new, relevant, pertinent and useful significances, i. e. of information” (Smarandache F., Vlăduțescu S., 2012, p.106). Referenții lucrării sunt personalități de marcă ale științei din Chină Xingsen Li (Zhejiang University, Ningbo), Qiao-Xing Li (Lanzhou University, Lanzhou) și Zhangbiao Xiang (Zhejiang
Florentin Smarandache: Cartea de la Guangdong – Extensics in Higher Dimensions, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339536_a_340865]
-
Tom D. Wilson-Solomon Marcus’ axiom, the thesis that not any communication is information, but any information is communication”. Procesul de comunicare de informatie constituie informarea: “Information is that communication whose message consists of new, relevant, pertinent and useful significances, i. e. of information” (Smarandache F., Vlăduțescu S., 2012, p.106). Referenții lucrării sunt personalități de marcă ale științei din Chină Xingsen Li (Zhejiang University, Ningbo), Qiao-Xing Li (Lanzhou University, Lanzhou) și Zhangbiao Xiang (Zhejiang University, Hangzhou). Cartea constituie o contribuție semnificativă la
Florentin Smarandache: Cartea de la Guangdong – Extensics in Higher Dimensions, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339536_a_340865]
-
Maslow΄s pyramid: physiological needs (breathing, water, food, sleep, homeostasis), safety needs (security of body, health, morality, prosperity, resources în family, employement), belonginess and love needs (friendship, love, intimacy, belongingness, family, group, organization), esteem needs (self-esteem, respect by others, respect of others, confindence, trust) and self-actualisation need (creativity, spontaneity, ideal self). Există nevoi primare și nevoi superioare. Nevoile primare au prioritate față de cele superioare. Nevoile primare se satisfac primele și până nu este satisfăcută o navoie de un nivel inferior nu
Stefan Vladutescu: Teorii ale nevoilor. Din cărțile profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339524_a_340853]
-
Jianu, Asher Tamir, David J. Nilsen și Eugen Evu. Un valoros teatru paradoxist întâlnim la Tom Gundersen. Spicuim din distihurile inteligente ale lui B. Venkateswara Rao: “Communication : To make something Known / To the one who deserves it”, “Philosophy: Aerial view / Of any subject”, “Nature: Evolves / Exclusive of egoism”. Victor Păun scrie original și ne amintește de moroii lui Marin Sorescu: “- Ce mai faci, Ioane ?... N-ai mai dat nici un semn de viață. / - D’apăi, în ultima vreme nici n-am mai
FLORENTIN SMARANDACHE: „Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoximul la maturitate de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339533_a_340862]
-
Jianu, Asher Tamir, David J. Nilsen și Eugen Evu. Un valoros teatru paradoxist întâlnim la Tom Gundersen. Spicuim din distihurile inteligente ale lui B. Venkateswara Rao: “Communication : To make something Known / To the one who deserves it”, “Philosophy: Aerial view / Of any subject”, “Nature: Evolves / Exclusive of egoism”. Victor Păun scrie original și ne amintește de moroii lui Marin Sorescu: “- Ce mai faci, Ioane ?... N-ai mai dat nici un semn de viață. / - D’apăi, în ultima vreme nici n-am mai
FLORENTIN SMARANDACHE: ”Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoxismul la maturitate, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339553_a_340882]
-
elemente tangibile sau intangibile ale comunicfie canalul de comunicare, fie medium-media de comunicare, fie codul de comunicare, fie interpretarea semnificațiilor mesajuale, fie în mod la un loc unele dintre acestea. Se poate vorbi, susține D. J. Rothwell, de „four types of noise” (Rothwell D. J., 2009, pp. 12-13): physical noise (external noise sau environmental noise), psychological noise (sau internal noise), physiological noise, and semantic noise. Cele patru tipuri pot apărea separat, dar se pot conjuga. Cel mai frecvent își găsesc emergență
ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: The Noise () [Corola-blog/BlogPost/339550_a_340879]
-
și interacțiunii umane. Iată ce spune: „În a culture like ours (...), în operațional and practical fact, the medium is the message. This is merely to say that the personal and social consequences of any medium - that is, of any extension of ourselves - result from new scale that is introduced into our affair by each extension of ourselves, or by any new technology” (McLuhan M., 1964, p. 7). McLuhan clarifica: „the medium is the message’ because it is the medium that shapes
Communication medium/media (mijloc/mijloace de comunicare), de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339546_a_340875]
-
fact, the medium is the message. This is merely to say that the personal and social consequences of any medium - that is, of any extension of ourselves - result from new scale that is introduced into our affair by each extension of ourselves, or by any new technology” (McLuhan M., 1964, p. 7). McLuhan clarifica: „the medium is the message’ because it is the medium that shapes and controls the scale and the form of human association and action” (McLuhan M., 1964
Communication medium/media (mijloc/mijloace de comunicare), de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339546_a_340875]
-
agentul comunicator îl transformă pe acesta, așa încât înțelegerea și interpretarea sunt comandate de medium; d) în plan comunicațional: în sistemul de comunicare, medium-ul își pune amprenta, remodelează semnificațiile mesajului, remodelează mesajul. Tot în P2, George Grebner arată că „media of communication are the means or vehicles capable of assuming forms that have characteristics of messages or that transmit messages” (Gerbner G., 1967, p. 44). În Variable Geometry-Constructive-Transactional Paradigm, P3, in ce priveste medium, explorarea aplicată a acestuia a dus la
Communication medium/media (mijloc/mijloace de comunicare), de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339546_a_340875]
-
și interpretarea sunt comandate de medium; d) în plan comunicațional: în sistemul de comunicare, medium-ul își pune amprenta, remodelează semnificațiile mesajului, remodelează mesajul. Tot în P2, George Grebner arată că „media of communication are the means or vehicles capable of assuming forms that have characteristics of messages or that transmit messages” (Gerbner G., 1967, p. 44). În Variable Geometry-Constructive-Transactional Paradigm, P3, in ce priveste medium, explorarea aplicată a acestuia a dus la configurarea unei “medium theory” care arata ca “media
Communication medium/media (mijloc/mijloace de comunicare), de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339546_a_340875]
-
d) în plan comunicațional: în sistemul de comunicare, medium-ul își pune amprenta, remodelează semnificațiile mesajului, remodelează mesajul. Tot în P2, George Grebner arată că „media of communication are the means or vehicles capable of assuming forms that have characteristics of messages or that transmit messages” (Gerbner G., 1967, p. 44). În Variable Geometry-Constructive-Transactional Paradigm, P3, in ce priveste medium, explorarea aplicată a acestuia a dus la configurarea unei “medium theory” care arata ca “media are not simply channels for transmitting
Communication medium/media (mijloc/mijloace de comunicare), de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339546_a_340875]
-
priveste medium, explorarea aplicată a acestuia a dus la configurarea unei “medium theory” care arata ca “media are not simply channels for transmitting information between two or more environments, but are themselves distinct social-psychological settings or environments that encourage types of interaction and discourage others” (Meyrawitz J., 2008, p. 3055). Dincolo de teoria generica a lui J. Meyrawitz, în P3 se înregistrează două contribuții majore privitoare la medium. Este vorba de ceea ce numim principiul lui Kittler („Media determine our situation”) și principiul
Communication medium/media (mijloc/mijloace de comunicare), de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339546_a_340875]
-
media nu mai determina mesajul, media determine situation. În plus, noile media se perfecționează prin „remedierea” deficiențelor vechilor media. Denis McQuail observa că „the expression ’new media’ hâș used since 1960’s and hâș hâd encompass an expandingand diversyfing set of applied communication technologies”. Vorbește despre „personal video recorder, CD-ROM, compact disc, DVD, ipod etc.” și despre „computer-based technology”. El califica „computer games and virtual reality devices” drept „quasi-media” (McQuail D., 2010, p. 39). Media diferă prin atributele și funcțiile lor
Communication medium/media (mijloc/mijloace de comunicare), de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339546_a_340875]