8,467 matches
-
pârâul Aninoasa, desparte culmea Aninoasa de culmea Verdea. Din punct de vedere geografic, pe teritoriul comunei se disting mai multe unități și anume: dealuri mijlocii cu altitudini până la 350 m, valea pârâului Pesceana, valea îngustă a pârâului Nemoiu și valea pârâului Aninoasa. Hidrografic, apa cea mai importantă care trece prin localitate este pârâul Pesceana care își are originea în partea de nord a comunei Pesceana. Pârâul străbate comunele Pesceana, Glăvile, Amărăști, Crețeni, Sutești și extremitatea sudică a municipiului Drăgășani, vărsându-se
Comuna Amărăști, Vâlcea () [Corola-website/Science/301973_a_303302]
-
geografic, pe teritoriul comunei se disting mai multe unități și anume: dealuri mijlocii cu altitudini până la 350 m, valea pârâului Pesceana, valea îngustă a pârâului Nemoiu și valea pârâului Aninoasa. Hidrografic, apa cea mai importantă care trece prin localitate este pârâul Pesceana care își are originea în partea de nord a comunei Pesceana. Pârâul străbate comunele Pesceana, Glăvile, Amărăști, Crețeni, Sutești și extremitatea sudică a municipiului Drăgășani, vărsându-se în râul Olt. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Amărăști se
Comuna Amărăști, Vâlcea () [Corola-website/Science/301973_a_303302]
-
cu altitudini până la 350 m, valea pârâului Pesceana, valea îngustă a pârâului Nemoiu și valea pârâului Aninoasa. Hidrografic, apa cea mai importantă care trece prin localitate este pârâul Pesceana care își are originea în partea de nord a comunei Pesceana. Pârâul străbate comunele Pesceana, Glăvile, Amărăști, Crețeni, Sutești și extremitatea sudică a municipiului Drăgășani, vărsându-se în râul Olt. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Amărăști se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Amărăști, Vâlcea () [Corola-website/Science/301973_a_303302]
-
Antonescu (1866 - 1910) în lucrarea “Columna lui Traian” (Iași 1910, P.252) comentând scenele de pe monumentul cu același nume din Roma, menționează: “........la Sărăcinești, cetățuia vrăjmașului este risipită chiar sub ochii garnizoanei dacice, care se retrage în liniște pe valea pârâului Sărăcinești”. Ruinele zidurilor vechi, urmele de biserici, săgeți în formă dacică, sunt mărturii consemnate în diferite lucrări cu referiri la această zonă și la locuitorii săi. Peste localitate s-a abătut o epidemie de ciumă, când satului i s-a
Balota, Vâlcea () [Corola-website/Science/301977_a_303306]
-
Stanislaveștilor după cum reiese din monografia județului Olt. Denumirea satului Ursoaia nu reiese din documente scrise, dar se păstrează de la bătrâni mai multe versiuni: Satul Icoana este format din doua cătune: Icoana și Călugăreasa. Satul Floru si-a luat denumirea de la pârâul Florișoru pe valea căruia creșteau multe flori. Suprafața vetrei locuită de cele trei sate ale comunei Icoana este de 349 ha, repartizată pe vetre astfel: Icoana 148 ha, Ursoaia 139 ha și Floru aproximativ 100 ha. Suprafața teritoriului este de peste
Comuna Icoana, Olt () [Corola-website/Science/301984_a_303313]
-
astfel: Icoana 148 ha, Ursoaia 139 ha și Floru aproximativ 100 ha. Suprafața teritoriului este de peste 2.500 ha. Lungimea pe care se întind cele 3 sate depășește 15 km. La jumătatea distanței între satele Ursoaia și Icoana se unește pârâul Plapcea cu răul Vedea. Comuna Icoana este străbătută de drumul județean DJ703. Vezi pe hartă. Comuna Icoana se găsește la o distanta de 45 km de Slatina, reședința județului Olt. La 55 km se află orașul Pitești important centru ce
Comuna Icoana, Olt () [Corola-website/Science/301984_a_303313]
-
est cu Comună Volovat și Municipiul Rădăuți și la vest cu Comună Sucevita. b. Forme de relief, fauna, vegetația - specificități, influențe Fiind amplasată la confluienta râurilor Sucevita și Suceava, Comuna Marginea se constituie pe luncile și terasele acestora. În lungul pârâului Sucevita se întâlnesc două nivele de teren cu altitudine între 275 și 350 de metri. Relieful Morfologic teritoriul administrativ al comunei Marginea este situat pe două unități majore de relief și anume Carpații Orientali și Podișul Moldovei. Carpații Orientali sunt
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
Sivic Marginea s-au recoltat prin centrele de colectare importante cantiatati de fructe de pădure. Fauna, bogată și prețioasă, include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicată: ursul și cerbul carpatin, căprioara, râsul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, corbul, vulturi, bufnite. Pârâurile de munte adăpostesc specii rare de pești, cum ar fi: păstrăvul curcubeu, mreana. Secțiunea 2. Caracteristici climatice Regimul climatic, specificități, influențe Caracteristică climatului este conferită de poziția pe care o are teritoriul U.A.T. în cadrul județului și de condițiile
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
înălțime este de 0,5 kPa. Secțiunea 3. Rețeaua hidrografica "'a. Cursurile de apă, debite normale, creșteri înregistrate"' Apele de pe cuprinsul Comunei Marginea pot fi grupate în două categorii : Ape de suprafață; Ape subterane. Apele de suprafață includ râurile și pârâurile cu regim de curgere permanentă și cele de curgere temporară. Principalul component al rețelei hidrografice de suprafață îl reprezintă pârâul Sucevita, care face parte din bazinul hidrografic al Râului Suceava. Pârâurile cu debit mai mic, dar tot cu caracter permanent
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
cuprinsul Comunei Marginea pot fi grupate în două categorii : Ape de suprafață; Ape subterane. Apele de suprafață includ râurile și pârâurile cu regim de curgere permanentă și cele de curgere temporară. Principalul component al rețelei hidrografice de suprafață îl reprezintă pârâul Sucevita, care face parte din bazinul hidrografic al Râului Suceava. Pârâurile cu debit mai mic, dar tot cu caracter permanent sunt : Șoarecul, Hasca, Havris, Floaca, Volovat și Ursoaia. Pe teritoriul comunei se mai găsesc și „slatine: - izvoare sărate, de unde
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
suprafață; Ape subterane. Apele de suprafață includ râurile și pârâurile cu regim de curgere permanentă și cele de curgere temporară. Principalul component al rețelei hidrografice de suprafață îl reprezintă pârâul Sucevita, care face parte din bazinul hidrografic al Râului Suceava. Pârâurile cu debit mai mic, dar tot cu caracter permanent sunt : Șoarecul, Hasca, Havris, Floaca, Volovat și Ursoaia. Pe teritoriul comunei se mai găsesc și „slatine: - izvoare sărate, de unde locuitorii se aprovizionează cu apă sărată (slatina, saramura), acestea fiind situate
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
În cadrul Depresiunii Rădăuți, râul Sucevita prezintă o albie majoră largă cu maluri joase și albii părăsite cu apă doar în timpul viiturilor (perioade cu precipitații abundente). La intrarea pe teritoriul comunei, râul Sucevita primește că afluent mai important pe partea dreaptă pârâul Șoarecele, iar pe partea stângă pârâul Voivodeasa. Valea Șoarecele traversează partea de vest și sud vest a teritoriului comunei și prezintă o rețea deasa de afluenți mai ales pe partea stângă. Pe partea dreaptă primește că afluent mai important - pârâul
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
o albie majoră largă cu maluri joase și albii părăsite cu apă doar în timpul viiturilor (perioade cu precipitații abundente). La intrarea pe teritoriul comunei, râul Sucevita primește că afluent mai important pe partea dreaptă pârâul Șoarecele, iar pe partea stângă pârâul Voivodeasa. Valea Șoarecele traversează partea de vest și sud vest a teritoriului comunei și prezintă o rețea deasa de afluenți mai ales pe partea stângă. Pe partea dreaptă primește că afluent mai important - pârâul Hasca. Din zona Depresiunii Rădăuți, râul
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
pârâul Șoarecele, iar pe partea stângă pârâul Voivodeasa. Valea Șoarecele traversează partea de vest și sud vest a teritoriului comunei și prezintă o rețea deasa de afluenți mai ales pe partea stângă. Pe partea dreaptă primește că afluent mai important - pârâul Hasca. Din zona Depresiunii Rădăuți, râul Sucevita primește ca afluenți pe partea dreaptă pâraiele Hârbovat, Volovat și Iaslovat. Pârâul Iaslovat, formează limită administrativă cu teritoriul comunei Arbore. Secțiunea 4. Populația "'a. Numărul populației "' Populația localității Marginea, la nivelul lunii iulie
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
comunei și prezintă o rețea deasa de afluenți mai ales pe partea stângă. Pe partea dreaptă primește că afluent mai important - pârâul Hasca. Din zona Depresiunii Rădăuți, râul Sucevita primește ca afluenți pe partea dreaptă pâraiele Hârbovat, Volovat și Iaslovat. Pârâul Iaslovat, formează limită administrativă cu teritoriul comunei Arbore. Secțiunea 4. Populația "'a. Numărul populației "' Populația localității Marginea, la nivelul lunii iulie 2012, era de 10529 de locuitori, din care circa 50,52% bărbați și 49,48% femei. "'b. Structura de
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
Sadova (în germană Sadowa) este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Așezat în partea de vest a județului Suceava, spațiul geografic al comunei Sadova se suprapune peste bazinul hidrografic al pîrîului Sadova, afluent al rîului Moldova, fiind situat în marea subunitate flzico-geografică a Obcinelor Bucovinei, subunitate bine individualizată în nord-estul Carpaților Orientali. Intersecția paralelei de 47 grade și 30 minute latitudine nordică cu meridianul de 25 grade și 39 minute longitudine
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
nordică cu meridianul de 25 grade și 39 minute longitudine estică, definește poziția matematică a comunei Sadova, fapt ce-i conferă un climat nordic temperat cu puternice influențe baltice si est continentale. Teritoriul comunei Sadova se întinde de-a lungul pîrîului cu acelasi nume al cărui curs este orientat pe direcția nord-vest-sud-est pe o lungime de 11 km, încadrat la nord-est de Obcina Feredeului, pe o porțiune cuprinsă între vîrful Pietriș și vîrful Curmătura Boului, unde face hotar cu comuna Vatra
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
Pojorîta și Fundu Moldovei, iar la nord limita este situată pe culmile joase Ardeloaia și Runculeț, care separă sectorul sudic de sectorul central al culoarului depresionar și face hotar cu comuna Breaza. Gura văii Sadova se lărgește spre sud-est până la Pîrîul Morii, care o desparte de municipiul Câmpulung Moldovenesc, între aceste limite, comuna Sadova ocupă o suprafață de 67,86 kmp. Ținând cont de cadrul natural se pot surprinde trăsăturile caracteristice ale acestuia și modul în care oamenii au știut să
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
Suceava, reședința de județ și la distanță de 2 km nord - vest de municipiul Câmpulung Moldovenesc. Teritoriul comunei cuprinde zona montană formată din ultimele ramificații sud - vestice ale Obcinei Feredeului, munții: Muncel, Măgurele, Măcieș, Floarea, dealul Ardeloaia și din valea pârâului Sadova cu principalii afluenți ai acestuia pâraiele: Iezer, Zbrancani, Roatelor, Mazăre și Pârâul Morii. Altitudinea teritoriului este cuprinsă între 700 m la confluența pârâului Sadova cu râul Moldova și 1364 în Vârful Pietriș. Din punct de vedere administrativ comuna Sadova
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
municipiul Câmpulung Moldovenesc. Teritoriul comunei cuprinde zona montană formată din ultimele ramificații sud - vestice ale Obcinei Feredeului, munții: Muncel, Măgurele, Măcieș, Floarea, dealul Ardeloaia și din valea pârâului Sadova cu principalii afluenți ai acestuia pâraiele: Iezer, Zbrancani, Roatelor, Mazăre și Pârâul Morii. Altitudinea teritoriului este cuprinsă între 700 m la confluența pârâului Sadova cu râul Moldova și 1364 în Vârful Pietriș. Din punct de vedere administrativ comuna Sadova se învecinează spre nord cu comuna Breaza, spre nord - est cu comunele Moldovița
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
ramificații sud - vestice ale Obcinei Feredeului, munții: Muncel, Măgurele, Măcieș, Floarea, dealul Ardeloaia și din valea pârâului Sadova cu principalii afluenți ai acestuia pâraiele: Iezer, Zbrancani, Roatelor, Mazăre și Pârâul Morii. Altitudinea teritoriului este cuprinsă între 700 m la confluența pârâului Sadova cu râul Moldova și 1364 în Vârful Pietriș. Din punct de vedere administrativ comuna Sadova se învecinează spre nord cu comuna Breaza, spre nord - est cu comunele Moldovița și Vatra Moldoviței, la sud cu comuna Pojorîta, la sud - vest
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
Râșca este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Buda, Dumbrăveni, Jahalia, Râșca (reședința) și Slătioara. Se pare ca numele de Râșca reprezintă «românizarea» slavonescului „РЁЧЌА”, care inseamna „pârâu” (1), astfel mănăstirea și apoi localitatea împrumutând toponimul râului (pârâului) care curge în apropiere, și al moșiei pe care au fost așezate. Râul Râșca, afluent de dreapta al râului Moldova are un bazin de orientare NV-SV, ce se desfășoară pe
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Buda, Dumbrăveni, Jahalia, Râșca (reședința) și Slătioara. Se pare ca numele de Râșca reprezintă «românizarea» slavonescului „РЁЧЌА”, care inseamna „pârâu” (1), astfel mănăstirea și apoi localitatea împrumutând toponimul râului (pârâului) care curge în apropiere, și al moșiei pe care au fost așezate. Râul Râșca, afluent de dreapta al râului Moldova are un bazin de orientare NV-SV, ce se desfășoară pe o lungime de 53 km, cu o lățime maximă de
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
Ungaria arată satul delimitat astfel Un nucleu situat în jurul unui conac care se află acolo unde se află biseica nouă spre Stroesti până aproape de casă lui Soceanu câteva construcții unde stă acum familia Ursescu de asemenea pe partea dreaptă a pârâului bisericii din islaz până la Cerna ,biserica de lemn pe Valea Bisericii încă există și de asemenea se află o moară la confluenta pârâului bisericii cu Cerna încă se poate observa în zăvoiul din marginea Cernii canalul ce aducea apă la
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
aproape de casă lui Soceanu câteva construcții unde stă acum familia Ursescu de asemenea pe partea dreaptă a pârâului bisericii din islaz până la Cerna ,biserica de lemn pe Valea Bisericii încă există și de asemenea se află o moară la confluenta pârâului bisericii cu Cerna încă se poate observa în zăvoiul din marginea Cernii canalul ce aducea apă la stăvilar...conacul Dragu încă nu există erau construcții acolo unde este casa lui Jean Drăgulescu Boalda și Glod aveau doar câteva construcții destul de
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]