9,077 matches
-
vulpi, bursuci, iepuri, urși, lupi și specii de avifaună. Aflată la 10-15 minute de mers de Mănăstirea Sihla, potrivit legendei în aceste locuri și-a petrecut ultima parte a vieții Sfântă Teodora. Este înconjurată de un cadru natural deosebit. Până la peșteră se ajunge pe două poteci, prima duce spre o mică bisericuța aflată sub stâncă Sihlei, si de acolo înspre peșteră, iar cea de a doua se îndreaptă spre drumul ce leagă Mănăstirea Sihăstria de Schitul Sihla. Pe poteca pietruita care
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
în aceste locuri și-a petrecut ultima parte a vieții Sfântă Teodora. Este înconjurată de un cadru natural deosebit. Până la peșteră se ajunge pe două poteci, prima duce spre o mică bisericuța aflată sub stâncă Sihlei, si de acolo înspre peșteră, iar cea de a doua se îndreaptă spre drumul ce leagă Mănăstirea Sihăstria de Schitul Sihla. Pe poteca pietruita care se îndreaptă spre drum, pe partea stângă se află o stâncă înaltă și ascuțită care ascunde o “albie” naturală. De
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
și ulterior cu o așezare feudală (secolul XII). "Casa memorială I. I. Mironescu" - Casa profesorului universitar și scriitorului ieșean I.I. Mironescu (1883-1939), se află în Comuna Tazlău. "Valea Bicazului": Situl Natura 2000 Cheile Șugăului-Munticelu, Cheile Bicazului Cheile Bicăjelului, Cheile Lapoșului, Peștera Toșorog "Valea Bistriței": "Municipiul Piatra Neamț": "Municipiul Moinești": Parcul Băi, Monumentul Dada "Valea Trotușului": Munții sunt destul de puțin cunoscuți și vizitați, având un potential încă insuficient valorificat. Lipsesc în cea mai mare parte căile de acces modernizate care să pătrundă în
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
În urmă realizării acestui film, s-a mutat în România, unde a avut primele sale apariții într-o serie de concerte la Cafe Deko din București. Artista a mai cântat la Festivalul de Jazz de la Gărâna, Festivalul Om bolnav, la Peșteră Bolii, la Festivalul Internațional de Film Transilvania. Printre primele sale apariții se numără o serie de concerte la Cafe Deko din București, precum și participări la emisiuni precum "Teo" (Pro TV),"Garantat 100%" (TVR) ori "Duminică în familie" (Antenă 1). Solista
Alexandrina Hristov () [Corola-website/Science/306336_a_307665]
-
iar anterior acestuia, tot după 1858, a fost egumenul Calistrat (1861-1862). Începuturile mănăstirii sunt învelite în neguri de legendă. Se spune că pe locul unde este construită Mănăstirea Glavacioc, în timpul lui Mircea cel Bătrîn, un cioban a găsit într-o peșteră o icoană făcătoare de minuni, ce poartă chipul Fecioarei Maria. Atunci, voievodul a decis construirea acestui lăcaș sfînt. La icoana cu chipul Maicii Domnului s-a închinat și s-a rugat și Vlad Țepeș ori Vlad Dracul, să câștige bătăliile
Mănăstirea Glavacioc () [Corola-website/Science/306351_a_307680]
-
fost implicată în traducerea celor două piese arheologice aflate la Mănăstirea Sinaia, aflăm posibilul număr al tăblițelor, descoperite în context similar și, pentru prima oară, faptul că scrierile erau considerate a fi de orgine geto-dacă: Se vorbea despre descoperirea, în peștera Sfânta Ana pe vremea regelui Carol I, a 40 de tăblițe de aur de dimensiunea 15/10 cm, dar și mai mari, cu scriere dacă sau getică." Doamna Velcescu își continuă relatarea, prezentând două ipoteze, despre care se discuta în
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
care se aflau la muzeul Mânăstirii Sinaia." Iar, "într-o altă variantă, se vorbea despre un inginer silvic, Ionescu, om foarte îndrăgostit de comori, de munții Bucegi. El îl condusese pe cunoscutul cercetător peruan Daniel Ruzo, venit în România, la peștera lui Zalmoxis, care avea o intrare secretă, cunoscută doar de câțiva ciobani, dar nedescoperită nici până în prezent. Despre acest inginer se spunea că ar fi descoperit 40 sau 60 de plăcuțe de aur cu scriere getică în peștera Sfânta Ana
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
România, la peștera lui Zalmoxis, care avea o intrare secretă, cunoscută doar de câțiva ciobani, dar nedescoperită nici până în prezent. Despre acest inginer se spunea că ar fi descoperit 40 sau 60 de plăcuțe de aur cu scriere getică în peștera Sfânta Ana și că el ar fi fost cel care le-ar fi subtilizat în plumb." Doamna Cornelia Velcescu întreabă retoric: "Cine a făcut copiile? Inginerul Ionescu sau regele Carol I?", conchizând că, "logic, răspunsul nu poate fi decât „regele
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
pustietatea locului trăiau, în liniște, călugării solitari, care înălțau rugi pe acest vârf de munte, ca odinioară preoții strămoșilor noștri daci”. Ieromonahul precizează că „încă din secolul al XV-lea, acești călugări s-au adăpostit în crăpăturile stâncilor și în peșterile acestor munți, mai târziu în bordeie de piatră și în schituri de lemn, pentru ca departe de lume și de zgomotul ei să trăiască în abnegație totală pentru Iisus Hristos.” Astfel, „au fost construite și cele două schituri: schitul Sfânta Ana
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
Acest tip este urmat de altare cu un stâlp unde era legată victima sacrificării. În unele religii, în afară de animale se sacrificau și oameni, de exemplu la azteci. Ulterior apar altarele ca un perete, fiind amplasate în clădiri sau și în peșteri artificiale. Abia în cultura religioasă când apare templul ca loc de cult, ca de exemplu pe insula Malta, apar altare sub formă de masă sau și alte forme cum ar fi forma de vatră de foc. Un altar mare (198
Altar () [Corola-website/Science/306445_a_307774]
-
este una dintre peșterile aflate în Munții Bihorului. Este dispusă pe Valea Galbenă, în apropiere de Vârful Piatra Galbenii și Vârful Cuculeul de Fier, la o altitudine de 1.165 metri Accesul în interior se face pe o scară de lemn. Peștera este compusă
Peștera Ghețarul de la Focul Viu () [Corola-website/Science/305807_a_307136]
-
una dintre peșterile aflate în Munții Bihorului. Este dispusă pe Valea Galbenă, în apropiere de Vârful Piatra Galbenii și Vârful Cuculeul de Fier, la o altitudine de 1.165 metri Accesul în interior se face pe o scară de lemn. Peștera este compusă din două săli. "Sala Mare", cu o înălțime de 46 metri și o lungime de 68 metri, adăpostește în mijloc un impresionant ghețar (25.000 m³). Ghețarul este al treilea ca mărime, după cel de la Peștera Scărișoara și
Peștera Ghețarul de la Focul Viu () [Corola-website/Science/305807_a_307136]
-
de lemn. Peștera este compusă din două săli. "Sala Mare", cu o înălțime de 46 metri și o lungime de 68 metri, adăpostește în mijloc un impresionant ghețar (25.000 m³). Ghețarul este al treilea ca mărime, după cel de la Peștera Scărișoara și Borțig. Bolta "Sălii Mari" este parțial deschisă printr-o fereastră largă, prin care, de-a lungul timpului, au căzut trunchiuri de copaci, care au fost prinse în masa ghețarului. În partea opusă intrării în "Sala Mare" se află
Peștera Ghețarul de la Focul Viu () [Corola-website/Science/305807_a_307136]
-
au căzut trunchiuri de copaci, care au fost prinse în masa ghețarului. În partea opusă intrării în "Sala Mare" se află mai multe grupuri de stalagmite, pe care se răsfrâng razele soarelui, provocând reflexii scânteietoare, reflexii care au dat numele peșterii: "Focul Viu". Fereastra deschisă în tavan favorizează acumularea de aer rece, iar lipsa unei ventilații menține aerul rece în interiorul cavității, permițând astfel existența ghețarului pe parcursul întregului an. În spatele stalagmitelor se află o galerie care duce spre " Sala Mică", care, la
Peștera Ghețarul de la Focul Viu () [Corola-website/Science/305807_a_307136]
-
rece, iar lipsa unei ventilații menține aerul rece în interiorul cavității, permițând astfel existența ghețarului pe parcursul întregului an. În spatele stalagmitelor se află o galerie care duce spre " Sala Mică", care, la rândul ei, conține mai multe formațiuni de stalagmite. Accesul la peșteră este posibil cu autoturismul, pe drumul forestier Bălăleasa-Valea Seacă, până la cantonul silvic din Valea Cetăților, de unde deplasarea se face pe jos (încă aproximativ 1,5 km).
Peștera Ghețarul de la Focul Viu () [Corola-website/Science/305807_a_307136]
-
locuri interesante nu numai din punct de vedere științific, dar și turistic, numele unora având deja o mare rezonanță, precum cheile Turzii, Turenilor, Râmețului, Găldiței, Întregaldelor, Cetii, Aiudului, Ampoiței, apoi masivele calcaroase Bedeleu și Ciumerna, Colții Trăscăului și Piatra Cetii, peșterile Huda lui Papară, Poarta Zmeilor, Bisericuța, Liliecilor, marea dolină Vânătara, o serie de defilee ca cele ale Arieșului, Iarei, Hășdatelor etc., pentru a nu aminti decât câteva dintre ele. Existența unei rețele optime de drumuri — situate fie la periferia perimetrului
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
situate pe platoul carstic Padiș (Munții Bihorului) la capătul aval al Văii Cetăților, la 950 m altitudine. Se poate ajunge de la Padiș pe marcajul punct albastru (2 ore de mers) și șoseaua forestiera care se desface din șoseaua Pietroasa — Padiș. Peșteră se află la La Cetățile Ponorului se poate ajunge și din centrul stațiunii turistice Arieșeni, urmând drumul comunal până în satul Cobleș, iar de acolo marcajul cu triunghi roșu. Cei 10 kilometri până în satul Cobleș se pot parcurge cu autoturismul, iar
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
este un bazin închis, unde apa de suprafață aproape lipsește, fiind drenata în întregime pe sub pământ în valea Galbenei și în valea Boghii. Prin colorări au fost identificate 8 bazine care comunică doar subteran. Zona este bogată în formațiuni carstice, peșteri că Lumea Pierdută, Ghețarul de la Bârsa, Cetățile Radesei, Peșteră Căput. Sunt cîteva chei: Cheile Galbenei, Cheile Someșului Cald, Groapă Ruginoasa, doline uvale, izbucuri și ponoare etc. Peșteră Cetățile Ponorului are o galerie principala de 2 km lungime, activă, de dimensiuni
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
lipsește, fiind drenata în întregime pe sub pământ în valea Galbenei și în valea Boghii. Prin colorări au fost identificate 8 bazine care comunică doar subteran. Zona este bogată în formațiuni carstice, peșteri că Lumea Pierdută, Ghețarul de la Bârsa, Cetățile Radesei, Peșteră Căput. Sunt cîteva chei: Cheile Galbenei, Cheile Someșului Cald, Groapă Ruginoasa, doline uvale, izbucuri și ponoare etc. Peșteră Cetățile Ponorului are o galerie principala de 2 km lungime, activă, de dimensiuni impresionante în care un râu puternic, poate cel mai
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
identificate 8 bazine care comunică doar subteran. Zona este bogată în formațiuni carstice, peșteri că Lumea Pierdută, Ghețarul de la Bârsa, Cetățile Radesei, Peșteră Căput. Sunt cîteva chei: Cheile Galbenei, Cheile Someșului Cald, Groapă Ruginoasa, doline uvale, izbucuri și ponoare etc. Peșteră Cetățile Ponorului are o galerie principala de 2 km lungime, activă, de dimensiuni impresionante în care un râu puternic, poate cel mai mare rău subteran din țară, curge formând cascade, repezișuri și vâltori. Intrarea în peștera se face printr-un
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
izbucuri și ponoare etc. Peșteră Cetățile Ponorului are o galerie principala de 2 km lungime, activă, de dimensiuni impresionante în care un râu puternic, poate cel mai mare rău subteran din țară, curge formând cascade, repezișuri și vâltori. Intrarea în peștera se face printr-un portal de 70 m înălțime și 30 m lățime ce perforează peretele primei doline, gigantică și aceasta( 300 m adâncime, 1000 m diametru). După câțiva zeci de metri de la intrare se intersectează dolina a doua de
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
câțiva zeci de metri de la intrare se intersectează dolina a doua de 70 m diametru și 150 m înălțime, cu pereți verticali. Tot aici sub portal iese dintr-o galerie un râu puternic. Este apa ce dispare în sifonul din Peșteră de la Căput. Ea dispare apoi imediat în altă gură de galerie ce reprezintă începutul râului subteran al Cetăților. A treia dolina este cea mai mare și dă acces direct la galeria activă. După ce se trece de zonă luminată natural prin
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
în altă gură de galerie ce reprezintă începutul râului subteran al Cetăților. A treia dolina este cea mai mare și dă acces direct la galeria activă. După ce se trece de zonă luminată natural prin spărturile celor trei doline, în galeria peșterii mai apar două izbucuri puternice de apă. Este apa care s-a pierdut în Poiana Ponor. Apoi se pătrunde în zona dificilă unde bolovăni și trunchiuri de copaci clădesc baricade peste care apă formează cascade și vâltori. Pentru înaintare se
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
sfârșitul propriu-zis al galeriei, începând din 1972 alpiniștii au efectuat o mulțime de escalade în căutarea pasajului de trecere spre aval. S-a reușit urcarea a 120 m dar galeriile găsite până acuma nu au încă legătură cu activul principal. Peșteră Cetățile Ponorului poate fi vizitată. atât zona de suprafață cât și galeria subterană până la Sala Taberei cu mijloace de iluminare și cizme de cauciuc. În continuare, galeria activă poate fi parcursă de echipe de speologi experimentați și necesită costume impermeabile
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
o credință conform căreia, liderul spiritual al geto-dacilor, Zalmoxe, ar fi locuit în . Tot aici, vracii prelucrau o plantă rară, numită povragă, polvragă, sau polovragă, întrebuințată în popor ca remediu împotriva bolilor. Este posibil ca denumirea localității și implicit a peșterii și mănăstirii, să fie de origine dacică, cuprinzând în sine o criptogramă nedescifrată încă, despre vreo concepție a strămoșilor noștri referitoare la credința lor religioasă sau la practicile medicale atât de răspândite în viața lor. Această legendă este consemnată și
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]