KorAP: Find »[drukola/base=pedagogie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...302 303 304 ...313 >

7,807 matches

Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272

luată”. Instructorii, formatorii care lucrează cu adulții nu mai prescriu norme rigide, ci doar îi ajută pe cei care învață singuri să caute argumente pentru deciziile adoptate, procedând într-o manieră constructivistă. Pedagogia teoretic-constructivistă și sistemică tinde să ia locul pedagogiei normative, cu iz paternalist. 2. Învățarea autodirijată pune accentul pe însușirea, și nu pe transmiterea cunoștințelor Focalizarea învățării pe cel ce învață, pe nevoile, posibilitățile și aspirațiile sale, face ca însușirea de cunoștințe și dobândirea de capacități și competențe să

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
singulare ce diferențiază indivizii, dar, în același timp, ea presupune și trăiri consensuale. „Învățarea autodirijată și învățarea socială nu sunt în contradicție.” (Siebert, 2001b, p. 63) 7. Autodirijarea se referă nu numai la metodele, ci și la conținutul învățării Potrivit pedagogiei constructiviste, conținuturile învățării nu sunt date dinainte și transmise de către instructor elevilor, ci se construiesc printr-un proces și o activitate individual(ă) și/sau de grup. Didactica instruirii este înlocuită cu cea a construcției cognitive. Conținuturile învățării sunt constructe

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
schimbarea viziunii despre învățare, inclusiv a conceptului ca atare ce a dobândit noi dimensiuni și conotații. Așa cum nota J. Weinberg (apud Siebert, 2001b, p. 39), „noțiunea de învățare autodirijată câștigă tot mai mult teren și apreciere în discursurile pe tema pedagogiei adulților”, remarcând și faptul că „se depun eforturi susținute pentru conceptualizarea acestui principiu”. Tendințele se manifestă în direcția simplificării și a operaționalizării conceptului de învățare autodirijată. 3.1.6. Învățarea permanentă și continuătc "3.1.6. Învățarea permanentă și continuă

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
poate fi apreciată după rezultatele ei (învățarea durabilă). e) Responsabilitatea respectării particularităților diferențiale ale cursanților adulți. Cursanții adulți sunt foarte diferiți ca vârstă și nivel de inteligență, aparțin unor etnii, culturi și comunități religioase diverse. Instruirea lor presupune practicarea unei „pedagogii a diferenței”, care să țină cont de particularitățile, interesele și valorile fiecăruia dintre cursanți. Numai astfel profesorul reușește să-i motiveze pe toți să se angajeze în învățare. 3.1.8. Pedagogia constructivistă și învățarea la vârsta adultă. Concepții despre

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
comunități religioase diverse. Instruirea lor presupune practicarea unei „pedagogii a diferenței”, care să țină cont de particularitățile, interesele și valorile fiecăruia dintre cursanți. Numai astfel profesorul reușește să-i motiveze pe toți să se angajeze în învățare. 3.1.8. Pedagogia constructivistă și învățarea la vârsta adultă. Concepții despre învățare și modalitățile de realizare a învățăriitc "3.1.8. Pedagogia constructivistă și învățarea la vârsta adultă. Concepții despre învățare și modalitățile de realizare a învățării" Concepția despre învățare determină modalitatea de

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
valorile fiecăruia dintre cursanți. Numai astfel profesorul reușește să-i motiveze pe toți să se angajeze în învățare. 3.1.8. Pedagogia constructivistă și învățarea la vârsta adultă. Concepții despre învățare și modalitățile de realizare a învățăriitc "3.1.8. Pedagogia constructivistă și învățarea la vârsta adultă. Concepții despre învățare și modalitățile de realizare a învățării" Concepția despre învățare determină modalitatea de realizare a acesteia (procesul învățării). Roger Saljo (apud Dumitru, 2000, pp. 46-47) a identificat mai multeconcepții despre învățare: 1

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
construcțiilor realității, pe diversitatea soluțiilor, pe acceptarea adevărurilor relative și acceptarea probabilității erorii, pe considerarea cunoașterii ca o construcție personală și/sau colectivă/de grup). Învățarea dirijată (organizată, condusă de alții), proprie în special copiilor și adolescenților, are la bază pedagogia normativă, în vreme ce învățarea autodirijată (pe care individul și/sau grupul o realizează în mod independent, liber, autonom și care răspunde în mai mare măsură nevoilor, intereselor, aspirațiilor, scopurilor celor ce învață) este caracteristică adulților. DeCoR-ul realizării învățăriitc "DeCoR‑ul

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
Speed on Adult Age Differences in Cognition”, Developmental Psychology, nr. 30, pp. 240-259. Sava, S.; Ungureanu, D. (2005), Introducere în educația adulților, Editura Mirton, Timișoara. Siebert, H. (2001a), Învățarea autodirijată și consilierea pentru învățare, Institutul European, Iași. Siebert, H. (2001b), Pedagogie constructivistă, Institutul European, Iași. Sigelman, K.C.; Shaffer, R.D. (1995), Life-Span Development, Brooks Cole Publishing Co., Pacific Grove. Sisco, B.R. (1991), „Setting the climate for effective teaching and learning”, în R. Hiemstra (ed.), Creating environments for effective adult learning, Jossey-Bass Inc

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
mai exact proiectarea activităților de formare? În literatura anglo-saxonă am întâlnit termeni precum planning și programming, iar în cea franceză sintagma ingénierie de formation/ingénierie pédagogique pentru a desemna activitatea de proiectare. Ingineria formării este o noțiune mai largă decât pedagogie sau andragogie, cuprinzând toată gama de activități care permit unui proiect de educație a adulților să se desfășoare, adică (Freynet, 2001, p. 212): - analiza nevoilor de învățare; - definirea obiectivelor pregătirii, cum ar fi rezultatele așteptate în urma sesiunilor de învățare în

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
instituției, preferințele pentru un anumit grup-țintă, elementele-cheie de conținut, iar cele organizatorice cuprind resursele materiale și de personal, formele organizării timpului didactic, preferințele pentru tipul activităților și conceptelor didactico-materiale. Didactica domeniului de specialitate - diferențierea în didactica de specialitate, făcută în pedagogia școlară, nu apare ca atare în educația adulților. Este mai practică diferențierea în domenii de specialitate (de exemplu, educația profesională continuă, specifică diferitelor meserii, trainingurile pentru management, educația politică) sau grupuri-țintă (educația vârstnicilor) ori categorii de sarcini (de exemplu, educația

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
acestea putându-se realiza foarte ușor. Ca limitări, pot fi totuși menționate: calitatea uneori precară a sunetului, prea puțină interactivitate, necesitatea unei conexiuni internet de înaltă calitate etc. Podagogia (engl., podagogy) este un termen ce reprezintă combinația dintre podcasturi și pedagogie. Podagogia mai poate fi definită astfel: actul sau practica de furnizare a conținutului educațional prin intermediul podcasturilor. Deși termenul a fost conceput abia în 2005, există deja universități de renume 1 de pe glob care au creat/găzduiesc site-uri (bloguri) cu

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
poate fi definită astfel: actul sau practica de furnizare a conținutului educațional prin intermediul podcasturilor. Deși termenul a fost conceput abia în 2005, există deja universități de renume 1 de pe glob care au creat/găzduiesc site-uri (bloguri) cu resurse despre pedagogie și podcasting, iar în Wikipedia există o intrare cu acest titlu, fără a conține însă prea multe detalii. Din rândul cadrelor didactice care sunt vizionarii acestui concept, îi menționăm pe Alan Carrington și Bernie Dodge, care derulează deja și proiecte

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
sunt distribuite astfel: 35% dintre organizații au nevoie de o examinare a performanței managementului; 34% au nevoie să învețe modul în care se face educația la distanță; 21% au lipsuri în capacități manageriale generice; 20% au nevoie de training în pedagogie generală, iar 20% au nevoie de cunoștințe despre cercetarea în domeniul educației adulților. În consecință, consilierea organizațiilor de educație a adulților reprezintă o etapă obligatorie în profesionalizarea acestui tip de educație. Bibliografietc "Bibliografie" Băban, A. (2001), Consiliere educațională, Imprimeria Ardealul

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
97 Bibliografie 101 Capitolul 3. Specificul învățării la vârsta adultă 105 3.1. Procesul de învățare la vârsta adultă (Ion Al. Dumitru) 105 3.1.1. Necesitatea învățării pe tot parcursul vieții 105 3.1.2. Adulții învață altfel. De la pedagogie la andragogie 107 3.1.3. Caracteristicile psihologice ale adulților și influența lor în procesul învățării 110 3.1.4. Dezvoltarea cognitivă la vârsta adultă 112 3.1.5. Învățarea autodirijată - formă specifică de învățare la vârsta adultă 120 3

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
Dezvoltarea cognitivă la vârsta adultă 112 3.1.5. Învățarea autodirijată - formă specifică de învățare la vârsta adultă 120 3.1.6. Învățarea permanentă și continuă 122 3.1.7. Strategii de motivare a cursanților adulți 125 3.1.8. Pedagogia constructivistă și învățarea la vârsta adultă. Concepții despre învățare și modalitățile de realizare a învățării 126 3.2. Contextul desfășurării învățării (Ramona Paloș) 129 3.2.1. Considerații generale 129 3.2.2. Caracteristici ale mediului fizic 131 3.2

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
Timiș. Este doctorand al Universității „Al.I. Cuza” din Iași, Facultatea de Psihologie și Științele Educației. Domenii de competență: management educațional, managementul resurselor umane, psihologia educației. A publicat lucrări în reviste de specialitate naționale și este unul dintre autorii volumului Pedagogie și elemente de psihologia educației (Editura Cartea Universitară, București, 2005), coordonat de I. Dumitru și D. Ungureanu. Gabriela Codorean este asistent universitar în cadrul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic al Universității de Vest din Timișoara. Domenii de competență: pedagogie, politici educaționale

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
autorii volumului Pedagogie și elemente de psihologia educației (Editura Cartea Universitară, București, 2005), coordonat de I. Dumitru și D. Ungureanu. Gabriela Codorean este asistent universitar în cadrul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic al Universității de Vest din Timișoara. Domenii de competență: pedagogie, politici educaționale și managementul calității totale. Lucrări semnificative publicate: Educație pentru igienă și sănătate în învățământul preuniversitar (Editura Presa Universitară Timișoreană, Timișoara, 2003) și Politicile educaționale și sistemul de învățământ românesc contemporan (Editura Mirton, Timișoara, 2006). Adresă de contact: gabi codorean

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
Editura Mirton, Timișoara, 2006). Adresă de contact: gabi codorean@yahoo.com. Mariana Crașovan este lector doctorand la Catedra de Științele Educației a Facultății de Sociologie și Psihologie, Universitatea de Vest din Timișoara. Domenii de competență: teoria și metodologia instruirii, teoria curriculumului, pedagogia învățământului preșcolar și primar. A publicat numeroase articole și lucrări de specialitate, dintre care amintim: „Rolul mentorului în activitatea cadrului didactic debutant”, în M. Ionescu (coord.), Preocupări actuale în științele educației (vol. 1, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2005); „Proiectarea pedagogică a

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
specialitate, dintre care amintim: „Rolul mentorului în activitatea cadrului didactic debutant”, în M. Ionescu (coord.), Preocupări actuale în științele educației (vol. 1, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2005); „Proiectarea pedagogică a activităților de instruire și educație”, în I. Dumitru, D. Ungureanu (coord.), Pedagogie și elemente depsihologia educației (Editura Cartea Universitară, București, 2005); „Mentoratul la distanță- posibilități și limite”, Revista de informatică socială, nr. 4 (Universitatea de Vest, Timișoara, decembrie 2005, pp. 97-105); „Formarea inițială a cadrelor didactice (învățători-educatoare) din perspectiva procesului Bologna”, în

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
și învățare. Aspecte psihoindividuale, psihosociale șimanageriale (2001), Psihologia educației (2001), Consiliere psihopedagogică. Fundamentări teoretice și sugestii de acțiune practică (2004). Volume coordonate: Educația și învățarea la vârsta adultă (2002), Elemente de management și marketing aplicate în educația adulților (2002) și Pedagogie și elemente de psihologia educației (2005). A publicat peste 40 de studii și articole în volume colective și în reviste de specialitate din țară și străinătate. Este inițiatorul șiredactorul-șef al Revistei de științe ale educației, publicație bianuală editată de Universitatea

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
universitar doctor la Catedra de Științele Educației a Facultății de Sociologie și Psihologie, Universitatea de Vest din Timișoara, și director al Institutului Român de Educație a Adulților din Timișoara. Domenii de competență: educația adulților, managementul educațional, educația la distanță și pedagogia universitară. S-a implicat activ în peste 15 proiecte internaționale de cercetare-dezvoltare, multe dintre ele sub directa sa coordonare. Dintre lucrările publicate, amintim volumul Teorie și practică în educația la distanță (2003), peste zece articole și studii apărute în reviste

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie a Universității de Vest din Timișoara. Domenii de competență: teoria și metodologia curriculumului, teoria și metodologia evaluării educaționale, educația integrată/inclusivă, educația comparată, comunicarea educaționalăș.a. Dintre volumele publicate, amintim: Educație și curriculum (1999), Pedagogie comparată (2000), Educația integrată și școala inclusivă (2000) și Teroarea creionului roșu; evaluarea educațională (2001). Cuvânt introductivTC "Cuvânt introductiv" Educația adulților din România, asemenea educației pentru adulți din Europa, este un domeniu educațional în expansiune constantă, care se bucură de

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
Sava și Dorel Ungureanu, apărută la Editura Mirton din Timișoara în anul 2005, sub egida Institutului Român deEducație a Adulților din Timișoara - IREA. Lucrarea a fost testată deja ca suport de curs la studenții din anul al treilea de la specializarea Pedagogie; de aceea, va fi valorificată în mod substanțial în elaborarea lucrării de față. Prin temele mai diverse abordate în această carte, pentru a acoperi deopotrivă nivelul masteral, am încercat să oferim informații în concordanță cu dezvoltările internaționale actuale din domeniu

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-și încheie educația inițială, întreruptă din varii motive. Individul este văzut ca având dreptul la o cantitate specifică de educație formală de-a lungul vieții sale, iar aceasta nu trebuie urmată neîntrerupt în școlaritatea inițială; • educația iterativă - concept elaborat de pedagogia suedeză. Desemnează posibilitatea adulților de a-și alege perioadele și tipurile de studii pe care vor să le urmeze alternativ sau concomitent cu activitatea productivă, fie în scopul completării unor lacune de pregătire sau a unor studii incomplete, fie pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
anterior menționată), relevanța economică este cea care prevalează în politicile neoliberale referitoare la educația adulților, domeniul economic (mai ales cel privat) fiind cel care „dictează” ce competențe și deprinderi trebuie produse în sectorul public. 2. A individului, a dezvoltării unei pedagogii centrate pe individ, pe stimularea învățării indivizilor. Focalizarea, în această perspectivă, este de a valoriza și facilita diferite parcursuri de învățare ale indivizilor, biografia personală a fiecăruia, pentru a stimula dezvoltarea personală. În legătură directă cu principiul educației/învățării de-

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]