7,848 matches
-
tîmpenii adunate într-un cult satanist. Învățăturile sau adevărurile acestea ,,începătoare” care le-au plăcut foarte mult o vreme și apostolilor în frunte cu Saul, cînd umblau să-i prostească pe ai lor cu alte minuni și scorneli la începuturile plimbărilor, lăudîndu-se lumii ce noroc i-a pălit pe ei, le găsim incriminate mai tîrziu chiar de către focoșii propovăduitori cum aflăm în Epistola lui Pavel către evrei. Cînd se vede încolțit de către cinul lui beli-cos și chiar amenințat că va fi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Nenorocirea abătută asupra lui o voi discuta mai înco- lo. Dar înainte de amintita întîlnire a lui Apolo cu Saul la Efes pe la anul 45, aceștia se cunoșteau de ceva vreme cum ne dezvăluie manuscrisele descoperite la Qum-ran. Apolo a făcut plimbări pentru prozelitism și prin Corint dar cu mai mulți ani înainte, pe unde a lăsat sămînță de zîzanie în mintea celor care l-au ascultat pe el și care mai înainte vreme îl ascultaseră pe Saul. Această dihonie l-a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
din B. Sulpicius Severus(365-425). Ioan în Apocaleapșa lui ne spune că a fost săltat în ceruri să vadă cum se trăiește pe acolo și la întoarcere să povestească fleți- lor de pe pământ ce minuni a văzut. Dar în această plimbare cerească el mai obser-vă și alte fapte dumnezeiești pe care ni le prezintă printr-o alegorie plină de clenciuri și capcane, care să ne facă numai rău la glagorie. ,,1,2 Care a mărturisit despre Cuvîntul lui Dumnezeu și despre
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
greci și italici după aproape 400 de ani ca să le fie lor bine iar geții cu cultura și istoria lor să fie scoși în afara timpului. Textul nu putea fi scris de ivriții înstăpîniți la Qumran pentru că Saul și-a făcut plimbările și cîntările numai în sinagogile mozaicilor. Dacă în celelalte scrieri Saul le cîntă tuturor iudeilor care locuiau printre Nea-muri, că învățăturile lui Cristos aduc mîntuirea iar cele ale lui Moșe au rămas cam ,,demodate”, în epistola către neamul său, se
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și că anul 2000 a fost deosebit. Este greu să spunem de ce, dar nouă ne plac numerele drăguțe și rotunde, cu mulți de zero. Câți dintre noi nu își mai aduc aminte de vremea când erau copii și mergeau la plimbare cu mașina al cărei kilometraj se apropia de 20 000? Toată lumea din mașină așteaptă, în tăcere, ca numărul 19.999,9 să treacă încetișor... și apoi, cu un clic, să apară 20 000! Toți copiii strigă de fericire. Seara de
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
reflexe din Demonul perversității de Edgar Poe... Încurcată moștenire, ciudat clironom, dar que voulez-vous, nous sommes ici aux portes de l'Orient! La porțile Orientului unde totul e mahala: Bucureștiul e "oraș de putregai material și moral" (corespondență) iar O plimbare la Căldărușani îi dă prilejul să observe cu răutăcioasă bucurie că "fizionomia marginilor Bucureștilor și a satelor e foarte originală", adică "miroase a hoit și sînge stătut la soare" în timp ce satele murdare sunt locuite de bulgari și țigani; izgonit din
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
culise 120 2.1.4. Viața că spectacol în scenariul românesc 130 2.2. Stratageme de afirmare ale Parizienei: transcendere a stereotipiei 137 2.2.1. Scene mondene sau aparente ritualizate 141 Scenă la teatru 142 Bălul că spectacol 143 Plimbarea 145 Călătoriile 146 Scenă la hipodrom 148 Scenă la cumpărături 149 Jocul 151 Activitatea filantropica 152 2.2.2. Scene private sau mimarea bunei-cuviințe 153 Recepțiile 153 Lecturile 156 Domeniul artelor 158 Educarea copiilor 159 Gestiunea rutinara a casei și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cosmopolit 140, molipsita de toate viciile marelui oraș: "tu aș mordu à toutes leș pommes", observă Maxime despre Renée. Pe de altă parte, Renée incarnează miturile primitive asemănătoare cu cele ale zeilor adulterini și incestuoși care i se năzăresc în timpul plimbării prin pădurea Boulogne 141. Personajele din prim-planul românului La Curée Saccard, Renée și Maxime, puse în abis, "interpretează figuri mitologice" [Sarbu, 2004, p.118] ale scenariului incestului. Iubirea Parizienilor este înlocuită cu dorințe, în care transpare animalicul: "Maintenant un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Trenul și mașina facilitează călătoria, hotelurile, festivalurile, stațiunile climaterice etc. se înmulțesc. Pentru Balzac, viața mondenă este sinonima cu viața pariziana, strict reglementată prin legi nescrise, dar precise. Ansamblul ocupațiilor evocă moravurile sociale și obiceiurile de petrecere a timpului liber: plimbări pe Champs-Elysées sau în pădurea Boulogne, în grădinile Tivilo și Luxembourg, pe terase, vizite care preced dineurile, seri la Operă, serate muzicale la Théâtre-Français sau Théâtre-Italien, spectacole la Panorama-Dramatique, la Opéra Comique sau la Variété, ruletă din Palais-Royal, baluri la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
dar și distrează, subliniind repetitivitatea ceremonialului 250. Balurile copiilor au și funcții suplimentare, cum ar fi cea de continuitate a tradiției, de unire a familiilor, de educare a generațiilor tinere, pregătind căsătorii endogamice, întărind coeziunea dintre familiile prietene sau apropiate. Plimbarea Secolul al XVII-lea a făcut din plimbare și hoinăreala o ocupație la modă251. Parisul nu este doar istoria sau monumentele sale, el este orașul dorinței: priviri-fulger care se întâlnesc, lovituri în inima etc. Câte trasee urbane n-au fost
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
copiilor au și funcții suplimentare, cum ar fi cea de continuitate a tradiției, de unire a familiilor, de educare a generațiilor tinere, pregătind căsătorii endogamice, întărind coeziunea dintre familiile prietene sau apropiate. Plimbarea Secolul al XVII-lea a făcut din plimbare și hoinăreala o ocupație la modă251. Parisul nu este doar istoria sau monumentele sale, el este orașul dorinței: priviri-fulger care se întâlnesc, lovituri în inima etc. Câte trasee urbane n-au fost întreprinse în căutarea misterioasei Pariziene, a frumoasei necunoscute
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sentimentale, p.58]. Printre ele, el caută asemănări cu cea la care se gândește tot timpul: "Șes yeux erraient sur leș têtes féminines; et de vagues ressemblances amenaient à să mémoire Mme Arnoux" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.58]. Traseul plimbării femeii pariziene este un univers rigid, redus la locurile și distracțiile cele mai frecventate din Paris: Leș Champs-Elysées, Boulevards, Folies Bergère, pădurea Boulogne 252, parcul Monceau. Conform teoriei modernității, femeia modernă produce un șoc în anonimatul mulțimii orașului. Ca obiect
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
spectacol. Pariziana își eclipsează rivalii prin strălucirea costumului 394. Costumul Parizienei, fructul unei alegeri rafinate, are o semnificație profundă. Deosebit de complex și de sofisticat, el este o operă de artă. "Ce bărbat, fie pe stradă, fie la teatru ori la plimbare, n-a fost încântat, în chipul cel mai dezinteresat, de o toaletă savant ticluita și n-a păstrat în sine o imagine a frumuseții inseparabila de cea căreia îi aparținea, făcând astfel din cele două, femeia și rochia ei, un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.261]. 111 La fel ca în cazul omologului său masculin dandy-ul -, impresionează "felul în care creeaza o vestimentație, un interior, un machiaj, o cină festivă sau un dejun frugal, o conversatie, un joc, o plimbare, un bal, are ceva din grația și inefabilul lucrurilor gratuit efemere, făcute din pură plăcere" [v.Babeți, p.191]. 112 "M. Toutin-Laroche (...) compară leș femmes à des roses" [Zola, La Curée, p.47]; doamna Dambreuse se aseamănă cu "une fleur
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
leș principales șont: le tact et la bonne humeur" [ibidem, p.22]. 243 Modul de viață al femeii mondene este reglementat: prima jumătate de zi revine ocupațiilor familiale, copiilor, literaturii și artei. Jumătatea a doua este consacrată vieții mondene: vizite, plimbări, momentul pregătirii pentru realizările de seară. Sfârșitul zilei este dedicat placerilor: dineuri, teatru, baluri, cercuri. Repaosul nu este prevăzut, oamenii de societate trebuie să fie văzuți peste tot. 244 Se scriu tratate de bune maniere, denumite Physiologies, si manuale de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
page d'amour, p.146]. 251 "La promenade est l'arène publique où combattent leș champions. La Parisienne y étale să toilette comme un défi perpétuel" [Bauer, p.4]. Din cauza prezenței atâtor actori, pădurea se transformă într-un teatru. 252 Plimbarea prin Pădurea Boulogne a rămas tradițională pentru oamenii înstăriți (A cheval de Maupassant). La Curée începe cu o scenă în care Renée și Maxim se plimbă în caleasca prin pădurea Bois de Boulogne. Această promenada face parte dintr-un spectacol
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
impatience ou d'appel peut-être" [Maupassant, Bel-Ami, p.73-74]. Îl rencontra encore leș yeux de Mme Forestier, toujours bienveillants, mais îl cruț y voir une gaieté plus vive, une malice, un encouragement" [ibidem, p.32]. 314 Întorcându-se după o plimbare prin Bois de Boulogne, Clorinde îi face lui Rougon vizite la limita convențiilor mondene: "C'était la troisième fois qu'elle venait ainsi chez Rougon, contre toutes leș convenances. Mais elle affectait de rester dans le jardin" [Zola, Son Excellence
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
s-a ferit cât a putut de o atitudine filosofică îngăduitoare cu un anume "scepticism", poate și datorită poziției acestuia în filosofia lui Kant (scepticismul îi apare lui Kant ca "un popas pentru rațiunea omenească, unde aceasta poate medita la plimbarea ei dogmatică și poate face schița ținutului în care se află, spre a-și putea alege de aici înainte cu mai multă siguranță drumul, dar nu un domiciliu în care să se stabilească permanent"308; el reprezintă un moment al
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pândă, anunță opțiunea încăpățânată a lui Ripu de a nu se trăda pe sine, chiar cu prețul desființării - este un tip de personaj pe care îl vom întâlni mereu la Pintilie. Duminică la ora 6 are momente de cinema antologice : plimbarea celor doi tineri sărăcuți pe lângă terenurile arenei de tenis Doherty, de unde se aud scorurile în englezește, fifteen‑love, thirty all, forty‑fifteen, sau achiziționarea „șmokingului” și rochiei de mireasă pentru „căsătoria mea cu domnișoara Niculina Vrajbă”, dar rămâne un film
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de cartonă; 6 8 siluete umane (familie numeroasă cu copii de diferite vârsteă; „Bani“ (eticheteă cu cifre 1 10; Ruletă (disc dubluă de carton și fise în cele patru culori. DESFĂȘURAREA JOCULUI: NIVEL I Varianta I: „Să îmbrăcăm copilul pentru (plimbare, culcare, grădiniță etc.)” Toate articolele de îmbrăcăminte, încălțăminte, accesorii, etc., sunt așezate cât mai vizibil pe masă sau covor iar fiecare copil participant își poate alege 1-2 siluete pe care le îmbracă după dorința lui, având grijă să respecte o
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
lucrării noastre, este studiul științific al societăților și al comportamentului social. Ideea de comportament social este ușor de înțeles. În esență, ea reprezintă ceea ce fac oamenii la școală sau la locul de muncă, când își îngrijesc corpul sau fac o plimbare solitară, când citesc o carte sau scriu o scrisoare și alte nenumărate asemenea activități. Dar un lucru este clar, varietatea modurilor în care oamenii fac aceste acțiuni în societăți diferite este esențialmente fără limite. Dar și societățile arată între ele
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Referitor la studenții necăsătoriți, spre exemplu, în mod normal se așteaptă de la ei să se întâlnească cu prietenii lor sub mai multe forme. Studenții pot merge cu o singură persoană sau cu un grup de prieteni; ei pot prefera o plimbare prin parc, o vizită la un muzeu sau o petrecere zgomotoasă. Unul dintre cele mai evidente motive pentru diferențele în îndeplinirea rolului este personalitatea. Unii oameni sunt extrovertiți după cum alții sunt introvertiți. Unii tind să fie dominanți iar alții tind
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
femeia reușește să și-o asigure cu adevărat este aceea asupra sufletului masculin, pe care și-l subordonează prin forța pasiunii ), are mult mai multe alternative de compensare sau alinare a situației în care se află: poate opta pentru o plimbare nestingherită, se poate delecta auzind sau văzând lucruri diverse, poate călări, juca cărți sau se poate ocupa de negustorie. Lucruri banale, care însă nu sunt accesibile femeilor. Se profilează în discursul naratorului boccaccesc mai multe opoziții privind cuplul vir - femina
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a poetului în stabiliment și chiar în afara lui redăm această amintire a profesorului D. Nițulescu publicată târziu, abia în 1968, în România literară 12 decembrie, p.12: „De mult, pe când eram în ultima clasă a Seminarului Nifon din București, în plimbarea de duminecă după-amiazi, în fața Bisericii Sf. Anton din fosta Piață de flori, am văzut lume multă adunată. Apropiindu-mă, și răzbind până în primele rânduri, văzui un bărbat solid, bine legat, cu părul mare, pieptănat în valuri peste cap, cu o
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vreascul său ca să întărească focul: „Sancta simplicitas!” Ca simplă relatare, înțelegem că poetului i se permiteau, totuși, unele ieșiri. Biserica Sfântul Anton se află în spatele hanului lui Manuc iar de la Foișorul de Foc până aici el putea veni într o plimbare duminicală de voie. De aici până la presupunerea doctorului Vineș că Eminescu scria, în spital, chiar articole de ziar, nu e cale prea lungă, pentru că imediat în apropierea Bisericii Sfântul Anton, după Cafeneaua Curtea veche, pe str. Covaci la nr. 4
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]