7,950 matches
-
planul laic. Un vers precum „Ești prea melt înger, prea puțin femeie” (trecut, cu o ușoară ajustare, în S-a dus amorul) nu prea este o mostră de evlavie (cum nu este nici acea mișcătoare „Golgotă a dragostei erotice” din Răsari să dai lumină, unde nepăsarea iubitei față de „ruga mea fierbinte” îl face să se asimileze de-a dreptul... dramei christice: „Mă faci părtaș în lume durerilor lui Crist”)! Aici, căderea în psihologism a d-lui Răzvan Codrescu este prea abruptă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
osândiți și puși în afara legii? De ce, pentru ce și până când? Neamul nostru, mereu rătăcitor, nu-și mai regăsește matca sa, când faptele sale în istorie străluceau. Se urmărește dispariția noastră? Drumul salvator e unul singur. Întoarcerea la Hristos, drumul Crucii, răsărit de soare spre care legionarii mărșăluiesc. Legionarii nu mor și nici nu vor muri în veci, atâta timp cât slujesc Neamului și lui Hristos Dumnezeu. Previziunile lui Corneliu Zelea Codreanu din pădurea Dobrina, Huși, anul 1919, au fost confirmate de istorie și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
în fața tăriei noastre, căci nu ne vor putea îngenunchia, destrăma și birui voința noastră „pavăză” dăruită nouă de Dumnezeu. Înverșunaților, „înăbușiți” fiara din voi! IATĂ-MĂ LA MARGINE Iată-mă la margine, Țarna mi-i paragină, Nici o stea nu mai răsare, Clipa trecerii mă doare. Vise arse, vise arse, Strânsu-s-au cuțit în oase, Sfredelesc la geam trecutul, De mă doare ca și cnutul Căci nu pot le-afla cuvântul Câte-au fost, au! câte-au fost, Câte și fără de rost! Numai
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
prea mare în competența altora și slaba încredere în realizările creative proprii, mai ales când este perceput un decalaj important. Greșeala decurge din necunoașterea faptului că creativitatea potențială este uniform distribuită pe criteriul geografic. Din orice colț de lume poate răsări o idee care să fie cu adevărat genială. Totul e să existe încredere în capacitățile proprii, iar cu multă muncă orice decalaj se anulează. Nu asistăm astăzi, oare, la apariția de noi nume în domenii care erau consacrate altădată doar
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Mai jos sunt date o serie de evenimente a căror producere este puțin probabilă. Totuși, vă rugăm să vă gândiți la toate consecințele posibile ale evenimentelor respective. 1. Apa și-ar pierde proprietatea de a îngheța. 2. Soarele nu ar răsări niciodată. 3. Produsele alimentare ar fi pe gratis. 4. Toate femeile ar deveni invizibile. 5. Prin lege s-ar interzice folosirea cosmeticelor. 6. Am putea auzi tot ce gândesc ceilalți oameni. 7. Toți oamenii ar fi concepuți prin clonare. Timp
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
1908, 19; Octavian Goga, Adevărul, LU, 1908, 11-12; Ibrăileanu, Opere, IV, 123-125; C. Sp. Hasnaș, „Trei luni pe câmpul de război”, FLR, 1915, 42; Petronius [Al. Ciura], „Trei luni pe câmpul de război”, „Patria”, 1919, 62; A. P. Bănuț, Cum a răsărit „Luceafărul”, „Patria”, 1934, 20; Radu Brateș, „Amintiri de la «Luceafărul»”, GR, 1936, 12; Adrian Maniu, „Amintiri de la «Luceafărul»”, U, 1936, 285; Virgil Carianopol, „Amintiri de la «Luceafărul»”, DEP, 1936, 2 722; Teodor Murășanu, Doi memorialiști: Oct. C. Tăslăuanu și A. P. Bănuț, PLI
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
se-aude un foșnet. Și-n vreme ce toți/ adormim, în noaptea difuză,/ oasele păsării se încheagă la loc, prind contur,/ printre pleoapele-ntredeschise se mai văd/ bătrânul și pasărea șchiopătând,/ iar femurul subțire/ ce-l aruncase pe geam/ la răsărit luminează” (Călătorie de noapte). Apropiindu-se de Ileana Mălăncioiu prin prezența filonului moral și de Gabriela Melinescu prin impulsul vitalist, T. se distinge în contextul poeziei actuale prin rafinamentul unui discurs liric foarte bine dozat, pe muchia dintre simbolismul neomodernist
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
și-i acoperă de laude dacă au fost filosemiți, fac tot ce pot să fie uitat Cezar Bolliac, care a fost și un mare democrat, dar și un foarte mare român.336 Dar mai erau alți oameni ai condeiului care răsăreau. Era Hasdeu, era Laerțiu, era Scurtescu, era poetul Zamfirescu. Hasdeu începea să fie mare, după cum am mai spus. Prin școli se vorbea de Hasdeu. Polemicile lui cu Junimea din Iași erau urmărite cu simpatie. Fiindcă junimiștii erau politicește conservatori și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1873. Doamne! mult au fost fatale Zorile ce-au revărsat O lumină ca de jale P-ăst pământ răscumpărat Prin atâția mii martiri, Ai duioasei omeniri. Cari trec fără-ncetare. Cu al umbrei pas ușor, Ca o stea ce-abia răsare Și s-absoarbe într-un nor. Blând luceafăr, dulce soare, Ale cărui raze apun, Țara recunoscătoare Roagă geniul tău bun Să o faci-a merita Binecuvântarea Ta, Căci tu ești ce ne-ai chemat La concordia de frați, Tu ești
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Lipscani, din ușa fiecărei prăvălii primeam salutul și încurajările negustorilor cari se îngrămădeau să ne vadă. Obloanele fuseseră trase în grabă, ușile erau pe jumătate deschise, căci se și zvonise că „este revoluție pe Bulevard“. Negustorimea, mai ales negustorimea mai răsărită din Lipscani, era toată liberală. De aceea mișcarea studenților era privită ca o mișcare împotriva guvernului.14 Adevărul este că acest neînsemnat incident a fost semnalul curentului care a împins tineretul din școli către partidul liberal. Dintr-un lucru de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
partidului conservator de la cârmă. Conservatorii, deși aveau puterea în mână, înțelegeau că nu mai pot lupta și învinge decât cu o mască liberală, de aceea, în ajunul alegerilor țara s-a pomenit cum că din sânul partidului conservator de la cârmă răsare un partid liberal-conservator sub președinția lui Beizadea Mitică, adică a prințului Dimitrie Ghica, fostul președinte al Camerei. În adevăr, în ziarul Pressa, organul guvernamental, organ personal al lui Vasile Boerescu, ministrul de Externe, a apărut următorul manifest adresat țării, manifest
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
începută între partidul conservator de la putere și coaliția de la Mazar-pașa pasionează lumea în gradul cel mai înalt. Precum am mai spus, bătălia nu urmează numai între guvernamentali și opozanți, dar între două idei, vechea lume conservatoare și lumea nouă care răsare și vrea să ia parte activă la conducerea statului. Tot tineretul venit din școlile din Paris se înscrie, cu foarte puține excepții, în rândurile Partidului Liberal. Se va vedea mai târziu cum că, după căderea regimului conservator, tineretul liberal s-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să-mi declare că regretă că a urmat facultatea. „Nu cei cu școală o duc bine azi”. În ceea ce-l privește, mai ia în mînă uneori cîte o carte, dar mai mult decît de lecturi se bucură cînd vede „cum răsare soarele, cum înverzesc copacii, cum crește porcul” etc. E complet ruralizat, și nu regretă. N-ar putea trăi ca noi ăștilalți ajunși în orașe mai mari, așteptînd la cozi, enervîndu-se pentru numeroasele mizerii zilnice, opțiune cu care, evident, n-am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de mîhnit încît să nu rîd de „comedia erorilor” din jur. *Ieșind de la spital, am luat-o spre casă pe strada Carpați. Aceasta-i veșnic murdară, așa că mergeam cu ochii în jos, atent pe unde calc. Dintr-odată, mi-a răsărit în față un bărbat care a început să strige: „îmi vine să-i omor pe toți!” N-am trecut pe celălalt trotuar, am mers înainte. Cînd am ajuns în dreptul lui, s-a oprit și m a întrebat: „Se poate trăi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Dimitriu, Mi-au lipsit săptămânile astea veștile de la Dv. Pentru mine o 685 scrisoare de la cei care scriu și-mi sunt aproape este o păstrare a legăturilor cu redacțiile de-altădată. Mă bucur și mă gândesc și citindu-le Îmi răsar noi gânduri, Împlinindu-mi lumina de care am atâta nevoie. Domnul Severin, scriindu-mi m-a bucurat nespus. Continuu a crede că Dumnezeu l-a Înzestrat și i-a dat misiunea pe care au avut-o unii din Înaintașii noștri
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
era „mic” și pentru această editură, moldavă... 487 Diogene Gafița, profesor de română la Liceul „ștefan cel Mare”, cel mai mare dintre frații Gafița. Timide preocupări literare În liceu, la „Nicu Gane”, când, Împreună cu Mihai Gafița, a scos revista școlară „Răsărit de soare”, În câteva numere șapirografiate. După ieșirea la pensie, a publicat câteva medalioane În ziarul județean „Zori Noi”, despre personalități pe care le-a cunoscut: Tudor Vianu, Artur Gorovei ș.a. Vădește talent, dar din păcate nu l-a pus
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
momentului, cum erau toate versurile și prozele țâșnind lunar din cele patru pagini mici, cu litere minuscule, de trotil, În acel supliment al revistei Ramuri, din Craiova. În cele doar șase numere Îngăduite de cenzorii temporar derutați ai sistemului au răsărit de nicăieri nume total necunoscute, care aveau să devină, ulterior, valori rezistente ale literaturii române contemporane. Atacurile din presă contra „inovatorilor” străini de literatura socialistă nu au Întârziat, bineînțeles. Îmi amintesc un text care se vroia „literar” În revista Luceafărul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
venit doar dinspre Berlin? Ceea ce am trăit și după război era tot o consecință a acestuia? Călătoria putea fi un pelerinaj la locul care provocase răscrucea unei existențe și a atâtor altora. * Am ajuns la prânz. Viscolea, era frig. Orașul răsărea Între suliți și panglici de neon. Apartament luminos, cald. Am ieșit pe stradă, să localizez noul domiciliu. Rathenauplatz. Mi-am amintit de personajul pe care Musil l-a proiectat În marele său roman... Prim contact cu orașul. Partir, c’est
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Faimoasă este, ca un fel de Mona Lisa contemporană, coperta Saul Steinberg a revistei New Yorker din 29 martie 1976 care a cucerit, instantaneu, lumea. „Satul global” al vremii noastre este văzut de un newyorkez din Manhattan, pentru care soarele răsare și apune la New York, iar distanța de la fluviul Hudson până la... Pacific este cam aceeași ca Între Avenue 9 și 10, pe Upper West Side. America este rezumată doar prin câteva nume, ca niște reziduale reclame: Washington DC, Texas, Los Angeles
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
se spune, țăran în sat. Arborele genealogic al lui Nicolae Petrașcu, nu este format pe linie ascendentă, din șiruri întregi de oameni și de familii, atestate prin documente, întinzându-se pe sute de ani, ci din două generații de antecesori, răsăriți din masa omogenă a neamului românesc, asemeni unor vârfuri de stânci cu rădăcinile pierdute în adâncul muntelui. Strămoșii lui își au originea îndepărtată în arhaicul fond geto-dacic, care s-a manifestat plenar, prin acest exemplar de elită, de unde și caracterizarea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
poți măsura prin amintirile, păstrate ca o comoară în sufletul celor dragi sau apropiați, și după ce nici aceștia nu vor mai fi, prin contribuția lui adusă la istoria neamului său sau prin semințele-frânturi din gândirea sa scrisă sau vorbită, ce răsar sau se dezvoltă în cugetele celor mai tineri. Nicolae Petrașcu a lăsat, cu toată viața lui zbuciumată și risipită în atâtea lupte, urme de neșters în inima celor ce l-au cunoscut și l-au urmat. Era un om înzestrat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
să-l trăim. În vremurile lui Burebista sau Decebal, cred cu tărie că ar fi fost unul dintre solii voluntari și anonimi ai lor către Zamolxe... Primul copil al unei familii de români gospodari vrednici din Sâmbăta de Sus, comună răsărită din Țara Făgărașului, a dat de mic semne de posibilități intelectuale alese, pe care părinții săi, luminați, au înțeles să le cultive, cu toate greutățile ce le comporta pe atunci pentru un țăran, chiar dintre cei fruntași ca stare materială
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dai iar drumul dimineața? l-am întrebat de îndată ce și-a revenit. La început s-a uitat prin mine, fără urmă de expresie în priviri. Apoi a spus: — Asta e regula și pentru că asta e regula, procedez ca atare. Și soarele răsare la răsărit și apune la apus, nu? Pe lângă datoria de a descuia și a încuia Poarta, Paznicul mai trebuia să își ascută uneltele. În gheretă se aflau tot felul de obiecte - securi, tesle, cuțite - și el își petrecea fiecare clipă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Greene) ,, Copilăria este mai mult decât o vârstă. E un domeniu necunoscut. O lume”. (Cezar Petrescu) ,,Consimt să trăiesc tocmai pentru că viața e fără simbrie, și continui să gândesc tocmai pentru că gândirea nu va putea fi niciodată salariată”. (Giovanni Papini ) ,,Răsar, Mă-nalț. Cobor Șiapoi dispar, Și apusul meu e totuși răsărit...” (Ion Minulescu ) ,, Râsul devenit tăcere e simptomul sigur al bătrâneții, înțelepciunii sau resemnării”. ( Ionel Teodoreanu ) ,, Fără enigmă, fără necunoscut, nu este dragoste. Dragostea e nostalgia de ceva necunoscut în
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
Greene) ,, Copilăria este mai mult decât o vârstă. E un domeniu necunoscut. O lume”. (Cezar Petrescu) ,,Consimt să trăiesc tocmai pentru că viața e fără simbrie, și continui să gândesc tocmai pentru că gândirea nu va putea fi niciodată salariată”. (Giovanni Papini ) ,,Răsar, Mă-nalț. Cobor Șiapoi dispar, Și apusul meu e totuși răsărit...” (Ion Minulescu ) ,, Râsul devenit tăcere e simptomul sigur al bătrâneții, înțelepciunii sau resemnării”. ( Ionel Teodoreanu ) ,, Fără enigmă, fără necunoscut, nu este dragoste. Dragostea e nostalgia de ceva necunoscut în
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]