8,695 matches
-
Doamne. Nu mă lăsa să omor papagalul înainte să ajung la destinație. Dar Stan era epuizat și, după ce condusese peste trei mii de kilometri, devenise ciudat de dezorientat. Ori ratase curba de la San Berdoo, ori ... ori nu era sigur. Se rătăcise. Iar pasărea continua să țipe. — Inima-ți asudă, corpul îți tremură, încă un sărut e de ajuns... Trase pe dreapta. Deschise ușa din spate. Dădu cârpa la o parte. — De ce faci asta, Gerard? Nu poți dormi, nu poți mânca ... Termină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
fecior de țărani și binecrescut de felul meu, am simțit că parcă mă umflu așa, deodată, depărtându-mi ușor mâinile pe lângă corp, ca să arăt așa mai plin de mine de vreme ce, iacătă, cineva își dăduse seama că nu eram vreun oarecare rătăcit prin părțile locului... Ajuns la școală cu inima care începuse s-o ia razna pentru că eram un tip emotiv, am intrat cu hotărâre - mai ales că nu era nimeni pe holdar nu prea îndrăzneam să bat la ușa cancelariei care
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
prezentat-o? - Păi ... șefa!Dați-mi vă rog și mie un program, să-mi notez măcar data și denumirea simpozionului. - Stai să văd ... După ce răscoli câteva minute prin hârtiile de pe masă și dintr-un dulăpior: - Nu știu unde naiba s-o fi rătăcit. Du-te la șefă, poate are ea un exemplar. Bineînțeles că nici șefa nu mai știa unde pusese programul, dar m-a asigurat că lucrarea a fost bine primită. Ulterior, am cerut programul unui coleg de specialitate care participase la
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
rânduri nada, lansetele erau frumos aliniate, toate echipamentele ordonate și pescarii moțăiau pe scunele lor pescărești, Împreună cu gândurile lor. Experiența Îi Învățase că abia peste o oră și jumătate va „trage” carasul și plătica, dar toți visau la un crap rătăcit prin preajma lansetelor. Între locurile lor de pescuit era o distanță apreciabilă și una din reguli era să nu vorbească Între ei, să nu facă gălăgie și să se ajute cu miciogul atunci când unul dintre ei ar avea norocul unui crap
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
lui: „Dacă voi Învăța și voi crește, așa aș vrea să fiu, ca Ben, cu cămașă de culoare oranj și cu motocicletă!”. Apoi Își aminti că pleacă În misiune, recapitulă răspunsurile la eventualele Întrebări venite de la colegi, vre-un profesor rătăcit prin școală cu o treabă personală, acum În zi de odihnă sau, Doamne ferește!, În cea mai proastă variantă În care ar fi Întrebat de unul din cei trei directori ai școlii, dar ei nu veneau sâmbăta și duminica decât dacă
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
LUI FRANCESCO VEITORI, PREA ILUSTRU AMBASADOR AL FLORENȚEI PE LÂNGĂ MARELE PONTIFICE Roma Prea ilustre ambasador, harul dumnezeiesc nu a încetat niciodată să se arate. Spun aceasta deoarece mi se părea nu că aș fi pierdut, dar că aș fi rătăcit bunăvoința dumneavoastră, întrucât ați lăsat să treacă multă vreme fără a-mi scrie, iar eu mă întrebam de unde ar putea să vină lucrul acesta. Și, din toate pricinile care îmi treceau prin minte, nu luăm în seamă decât prea puține
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
54 de ani, fără oprire. Picioarele Îl vor duce singure către adăpostul mizer. Dar, dacă Uniunea Europeană n-o să-i mai lase să cerșească? Nu l-a interesat niciodată politica și, cu atât mai puțin acum, când, este o biată epavă rătăcită printre luminile și umbrele unei oraș care Încearcă și el, cu disperare să supraviețuiască. Nu l-a speriat niciodată moartea, dimpotrivă, se crede pregătit pentru ea. Uneori, ar vrea totuși să privească din alt loc noaptea, stelele: de pe puntea unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
plin, Într-o excursie cu școala .... Toate aceste ,,minunății,, , cum le numește, și altele pe care le-a pierdut nici el nu mai știe de când, Îl ajută să spere că, Într-o zi va afla despre sine că s-a rătăcit doar un timp În mizeria acestei lumi. S-a desprins cu greu de gura metroului În care trăiește pe viu aproape zilnic batjocura sau mila, compasiunea sau indiferența semenilor. Mult mai În vârstă ca el, și mai neputincios, Kawabata cerșește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și unele așezări din Moldova au fost trecute prin foc și sabie în urma năvălirilor barbare ale tătarilor,ale turcilor și ale leșilor. Cu umor poetul George Coșbuc ne istorisește în poezia sa „Cetatea Neamțului” aceste invazii ancestrale:„Leșii erau. Sobiesky-vodă\ Rătăci pe-aici prin văi,\ Căci atunci era la modă\ Vara când plecau la băi,\Regii meșteri în bătăi\Să și ia drumul încotrova\Totdeauna prin Moldova.” Dacă pentru istorici istoria se repetă,pentru poetul G.G. Ursu actele și faptele istorice
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
localnic:”Cum ajung în suburbie?”. Acesta m-a elucidat:”Intrați în restaurantul «Turist» și ieșiți pe ușa opusă,în câmp. E cel mai mare restaurant din Europa”... Din acest moment Dan pierdu noțiunile de timp și spațiu.Avea impresia că rătăcește printr-un labirint.Peste tot se vedeau buchete mari de flori și afișe de teatru. Lore îi sufla fum de țigaretă în față.Chicotea. Dintr-un fundal se auzea o sirenă de vapor. Se plimba pe un cheu.O fetiță
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
porni în direcția portului,cu gând de-a merge la Roma. Nivelul 6.Intre împăratul roman Cezar și Cymbeline se porni un razboi.Oastea romulană debarcă la Milford-Haven cu gând să cotropească Britania.Armata înainta chiar prin codrul prin care rătăcea Fidele.Cu aceasta oaste sosise și Dan.Acesta venise cu soldații romulani,dar cu gândul să treacă la inamic,fiindcă auzise că mâncarea e mai bună. Fidele fu prins de romulani și datorită infățișării și ținutei sale atrăgătoare intra ca
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
baie,vin și Venus,viața ce mai însemnează?” (Petroniu) Banchetul solitarului Un student a citat din memorie:” Viața e atât de complexă,încât nu poți da un exemplu fără să te amuzi”. E o seara de august.Un ilustru necunoscut rătăcește printr-un mare oraș. Impins de ultimii călători necunoscutul urcă într-un troleibuz.Destinație necunoscută.Este presat din toate părțile.Simte conturul unui trup de femeie.Ii percepe parfumul.O aromă de fruct tropical.Se eliberează un loc.Femeia se
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
achitat toate taxele. Au stabilit că după ce termin specializarea,să mă mut la Iași și să mă înscriu la Universitate;fie să urmez cursurile unei școli postliceală de asistente sanitare. El fu de acord.Iși dorea un respiro. Simțeam că rătăcesc într-un labirint. Spre bucuria parinților mei,la puțin timp de la desparțire,Radu primi un ordin de încorporare și apoi,după serviciul militar,plecă din țară. Era intervenția tatălui meu? După absolvire și dupa banchet am început să caut un
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
țara pe care am dat-o părinților voștri, numai să caute să împlinească tot ce le-am poruncit, după toată legea, învățăturile și poruncile date prin Moise." 9. Dar Manase a fost pricina că Iuda și locuitorii Ierusalimului s-au rătăcit și au făcut rău mai mult decît neamurile pe care le nimicise Domnul dinaintea copiilor lui Israel. 10. Domnul a vorbit lui Manase și poporului său, dar ei n-au vrut să asculte. 11. Atunci Domnul a trimis împotriva lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
am despărțit, drumul meu se înfundă, fiind blocat cu sârmă. Ce-i de făcut? Imi zic că cel mai bine este să fac calea întoarsă și să urmez șoseaua statală. O strig pe Luiza, dar nu mă aude. Intorcându-mă, mă rătăcesc printre vii. In depărtare, aud zgomotul șoselei și încerc să mă îndrept într-acolo. Dar un lătrat furios al unor câini de la o casă pe care nu o văd din cauza copacilor, mă determină să bat în retragere și să caut
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
Mă trezesc în zorii zilei în foșnetul câtorva ce se pregătesc de plecare. Ce mă surprinde acum sunt ispitele ce mă asaltează de cum deschid ochii: ce rost are să pornești iar pe drum, urcând singur prin munte, pentru ca iar să te rătăcești? Si dacă îți scrintești piciorul, cine te ajută, căci dacă acești pelerini pleacă înaintea ta, vei fi singur pe munte! Mâncarea nu-ți ajunge. Mai bine, ia-o pe șosea; în caz de te doboară căldura, se oprește vreo mașină
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
Mergem un timp împreună, după care, scuzându-se, se retrage pentru a-și nota ceva în carnețelul ei. Merg mai departe în pasul meu alert și urmărind cu multă atenție semnalizarea acestui drum pe care foarte ușor poți să te rătăcești. Am mai pățit-o, așa că sunt cu ochii în patru. Intâlnesc apoi câțiva tineri pe bicicletă și un grup de vreo 10 tineri care stau tolăniți în iarbă și vorbesc. Coborâșul spre Saint Gervais este lung și la vreo 5
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
meu Samsung, cu ajutorul căruia reușesc să ajung la o stradă ce duce spre Anglès. Ajuns pe stradă, nu știu cum să explic, dar am norocul să vină în întâmpinarea mea un bătrânel care mă întreabă dacă nu cumva m-am rătăcit și dacă nu am nevoie de ajutor pentru a regăsi drumul. Plăcut surprins de această întâlnire neașteptată, îi răspund că chiar așa stau lucrurile. Se duce imediat în curte (are o casă de vacanță pe malul lacului La Ravège) și
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
mergi mereu la umbra platanilor ce flanchează ambele maluri și-ți permite să mergi și în timpul amiezii, dacă te țin picioarele, și nu în ultimul rând, nu poți greși drumul, căci mergi doar pe mal și nu ai cum te rătăci. Ritmul în care merg însoțitorii mei nu prea mă mulțumește, și dacă ieri am acceptat să mergem împreună și pentru a ne cunoaște și pentru a-i duce rucsacul doamnei Cristina (am aflat cum se numește), astăzi decid să merg
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
de situație, mai ales dacă ești singur și pe o așa vreme? Apoi, în zonele mai riscante, este absolut interzis să mergi fără să fii convins că ești pe traseul marcat. Mai ales în timp de iarnă, mulți s- au rătăcit și și-au găsit sfârșitul, nefiind, netrecând nimeni care ar fi putut să-i salveze. Muntele are legile lui pe care absolut toți trebuie să le respecte. Drumul de aproximativ cinci ore, de la Fântâna lui Roland până la Roncesvalles nu-l
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
să cheltui banii la restaurant. Drumul este atât de frumos, pe lângă râul Agua, iar de partea cealaltă este șoseaua care merge spre Pamplona. Urci și cobori mereu pe poteci, sau drumuri înguste pietruite, bine marcate, încât este imposibil să te rătăcești. Vremea este excelentă, nu mai plouă, dar nici prea cald nu este, numai bine pentru mers. Soarele când se ascunde după nori, când te mângâie cu razele lui călduțe, o căldură calmă, plăcută, pe care o simt pe față, mângâind
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
Ploaie mocănească Elena Marin Alexe Storc umezeala în pumni până la ultimul strop, apoi cu fruntea rezemată de răcoarea cețurilor dinspre Măgura, fac autostopul pe calea vieții.. Până se crapă de ziuă, rătăcesc dusă de gânduri, scormonind în iluzia primăvăratecă, acompaniată doar de șoaptele sacadate, monotone, fatale clipelor melancolice, picături șovăitoare, reci, străine sufletului. Ropotul nu mai contenește, legănându-se într-o parte și-n alta, ca o vorbărie plictisită, atemporală, ignorând tăcerea
Ploaie moc?neasc? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83336_a_84661]
-
fără alin. iubire sunt puterile se frâng și dor, sunt moale ca un nor, un ceas cu ticăit incert materia și-o pierde-ncet, nedeslușit mai țipă ora cu glas care își cheamă sora, sunt ostateca trupului amărui, doar mintea rătăcește hai-hui, albă și pură de neîntâmplare, număr cocorii din zare, fiecare-i un pas spre înalt, doar așa îmi simt sângele cald, aș vrea să mă amestec cu cerul, până nu dă peste mine de tot greul, în absența mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
abia deschiși ce-și caută suflarea. se lasă ceața mult prea iute, ca o vorbă strigată și spartă-n bucăți de a aerului vibrare, doar o secundă, și totul e limpede iar, te privesc, mă privești cu mirare, amestecați, ne rătăcim, dispărem unul în celălalt, ne picurăm tăcerea în vacarmul cel mare. eu doar mai aud tânguirea, tu ești frânt, asurzit, înduri ceea ce pe mine nu mă mai doare. următoarea chemare încețoșată linie frântă, trupul acesta al meu se șterge, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
să nu aluneci, atenție să nu aluneci! Îți dregi glasul, Îți potrivești fața care fulgeră În golul geamului deschis. E fața ta? Parcă nu e. Reciți: mai bine renunță sărmanul de tine la drumul spre pietroasa Ithacă decât să tot rătăcești ani de zile prin Întuneric și ceață spre locul unde nu te mai așteaptă nimeni... Ai greșit, cuvântul Îți stă pe limbă, dar nu ți-l mai amintești, ai un lapsus și limba Îți e Încleiată, cauți grăbit În buzunarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]