7,696 matches
-
înțelege și îl primește cu blândețe, întrucât el este acela ce i-a deschis ochii lui Ono în direcția unui posibil viitor imperialist pentru Japonia; l-a făcut pe Ono să creadă și să spere la fel ca el. Amândoi resimt aceeași vină. Pe de altă parte, Kuroda îl respinge pe Ono cu îndârjire și motivul îl aflăm abia la sfârșitul romanului. Ono l-a băgat pe Kuroda la închisoare, deși a făcut-o, se consolează el, fără să-și dea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Lessing este, înainte de toate vizionară), bântuită de spaima că omul se poate spulbera (mai degrabă auto-spulbera) într-o clipă de neatenție, de nechibzuință, Lessing trăiește o neliniște care nu se poate să nu ne înduioșeze, să nu ne facă să resimțim o frăție tandră cu această autoare țepoasă și totuși infinit de umană: Uneori mă simt un dinozaur. Tehnologia asta nouă. Nu demult am discutat pe internet, pentru Barnes&Noble, și au sunat de peste tot Australia, Canada, Franța. Discuții banale și
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Dramaturgul are un simț impecabil al dialogului poate reda fără greș o conversație aparent banală, dar cu accente enigmatice de spaimă și amenințare. Disperarea pe care o transmit piesele lui Pinter vine din imposibilitatea de a comunica pe care o resimt violent atât personajele cât mai ales spectatorul/cititorul. Unii critici numesc piesele lui Pinter "comedii ale amenințării", mulți discută însă vulnerabilitatea personajelor, a căror tragedie stă tocmai în aparenta lor putere ori neputință. Cert este că în textele lui Pinter
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
spre poemele bâlbâite, care nu comunică nimic pentru că nu au curajul să folosească limbajul cum trebuie. Mânie stârnită de poeții care disprețuiesc nevoia lectorului de limpezime, de accesibilitate în scris. Fainlight are un imens respect pentru cititori. Chiar înainte de tandrețe, resimte mânia inspirată de poeții care înjosesc poemul, făcându-l o enigmă. Deși întodeauna interpretabile din mai multe unghiuri, versurile ei sunt pentru toate gusturile: și simple și complicate. Poemele ei ascund, dar și explică deopotrivă. Căsătoria e o temă foarte
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Am avut norocul să fiu cruțată de Holocaust, nu am avut experiența lui directă, nici familia mea. Dar e de la sine înțeles că, fiind evreică, m-a afectat profund. Pomenești spaime vârstă, singurătate, pierdere, eșec; nu le avem cu toții? Poetul resimte poate mai intens, e drept, și pune pe hârtie mai articulat emoțiile esențiale, bucurie sau spaime, pe care cu toții le trăim. Cred că sunt "normală" în reacții, ca toți ceilalți de altfel iată ce-mi dă încrederea să scriu mai
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Nu în vers. Poemele tale sunt doar luptă și încordare. ELAINE FEINSTEIN: Acum mă simt acasă la Londra findcă am mulți prieteni, dar generația mea e profund afectată de un sentiment de nesiguranță pe care (cred) copiii mei nu-l resimt. S-au asimilat în cultura și modul de viață britanic, pe când eu încă am resturi de conștiință a unui abis central european, care ar fi putut foarte bine să fie spațiul meu. Această conștiință m-a făcut adesea să-mi
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
forță. Dacă ar fi să găsesc contribuției mele o calitate, aș spune că romanele mele sunt puternice au o forță ce le vine din limbajul foarte special, din caracterizare și din materialul lor insolit și chiar profetic. O carte e resimțită ca puternică și ulterior momentului când a fost scrisă, dacă are relevanță, dacă s-a ocupat de problemele prezentului ei. Poate că ce scriu eu a părut de neînțeles, iar personajele neclare, cine știe cărui tânăr de succes new yorkez de acum
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
New York-ului. Îmi place tot ce e "altfel", și de fapt sunt adesea atrasă de oricine e o oaie neagră. Când locuiam la Paris, la patru ani, copiii aruncau cu pietre-n mine în curtea școlii. Sudul Angliei l-am resimțit ca pe o entitate străină. Într-o zi, pe când conduceam către Tunbridge Wells, cât pe ce era să lovesc altă mașină după ce am zărit un om absolut obișnuit care traversează. Mi-a trebuit o clipă ca să înțeleg de ce: nu mai
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o lume reflexivă interioară. În această lume gândurile și experiențele sunt oarecum paralele. Evident că tot ce trăim alimentează ceea ce scriem. Dar aș zice că măcar e o întârziere înainte să pun pe hârtie ceva ce mi s-a întâmplat. Resimt însă scrisul ca pe o relaxare. Mă echilibrează. Cu atât mai mult cu cât descrie ceva diferit de ceea ce trăiesc. Ai dreptate, iubirea e pentru mine o temă gravă. Ai dreptate și când vorbești de distanță. Ce fericit ești când
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Nu există decât lecturi mai mult sau mai puțin convingătoare, cum e și cea a autorului însuși. Nu cred că știm cu precizie de ce o lectură ne place mai mult ca alta. Ar fi de folos dacă dacă criticul ar resimți măcar o fărâmă din blândețea pe care încerc s-o arăt universului. Nu spun că scriu blând, ci că importantă e nevoia de a oferi blândețe. Universul a dus-o destul de greu. În tiparele ample, oarecum sumbre dar neagresive ale
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
polipnee inspiratorie; dispneea paroxistică nocturnă reprezintă o formă acută de insuficiență cardiacă stângă, care poate să apară în infarct miocardic acut. * Palpitațiile Palpitațiile reprezintă perceperea de către pacient a bătăilor cardiace datorită modificării forței și/sau frecvenței lor. Palpitațiile pot fi resimțite de pacient ca bătăi izolate, ca o întrerupere sau lovitură în piept sau în gât (extrasistole) sau ca un fluturat sau fâlfâit în piept (în tulburările de ritm cu fecvență mare), și se pot însoți de paloare, transpirații, dispnee și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Dar și cei care se îndoiesc de ea, trebuie să știe că fericirea există și că această stare de înseninare, de bucurie supremă este treaptă spre sfințenie, spre raiul armoniei din care omul a căzut și a cărui nostalgie o resimte. Dacă bucuriile oferă împăcare, satisfacție în această lume, în care ele rămân, cu fericirea trecem dincolo, căci ea e dragostea din triada Sf. Apostol Pavel (credința, speranța și dragostea - Corinteni I-13). La această fericire de aici și de dincolo
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
toxinele gastro-intestinale au repercusiune perturbatorie în creier. Cu Philosophie de la folie (1791) a lui Joseph Daquin și Nosographie philosophique, tratatul lui Pinel, un nou orizont se deschide Psihiatriei a cărei importanță va crește în fiecare secol. Ecoul scriitorilor filosofi se resimte și-n organizarea învățământului pentru handicapați. G. Cardano înființează un învățământ pentru surdo- muți; spaniolul Pedro Pouce proiectează un învățământ propriu-zis pentru această categorie de handicapați fizici; în Franța Rodrigues Pereire se ocupă de școlile pentru handicapați (speciale) și în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
reușitele remarcabile ale școlilor medicale din Viena, Anglia, Dublin (Irlanda), Italia, Germania, Moscova și ceva mai târziu, Statele Unite ale Americii, unde, în 1847, ia ființă Asociația Medicală Americană, iar Philadelphia va deveni centru medical înfloritor. Noua orientare medicală franceză este resimțită în întreaga lume medicală. în Franța, unde încă din 1802 funcționa Internat des hôpitaux de Paris, apare Fondation de l’Académie Nationale de Médecine (1820). La numai 2 ani distanță englezii creează British Medical Association Fondation în Londra. Până la jumătatea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ilustrată la începutul secolului de Dimitrie D. Niculescu (1871 - 1927) care la București a susținut primul curs în domeniu și a publicat manualul de stomatologie Elemente de dentistică clinică și operatorie, premiat de Academia Română. În primele decenii ale secolului se resimțea acut lipsa de stomatologi, ceea ce a determinat ca Legea sanitară din 1923 să prevadă ca la toate facultățile de medicină din țară să se înființeze câte o catedră de odontologie și un institut de stomatologie pentru specializarea postuniversitară a medicilor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
descrie, climatul ideal nu a fost întâlnit în nici o școală reală. Școlile diferă între ele în funcție de tipul de climat care domină. Caracterizarea acestuia se face ținând cont de relațiile dintre profesori și de raporturile profesori - director. Calitatea acestor relații este resimțită de ceilalți membri ai școlii, de elevi. Interacțiunile dintre profesori sau dintre profesori și conducerea școlii se răsfrâng asupra relației profesor - elev, în care elevul are rolul principal. I.3 Profesia de profesor Profesorul este situat într-un sistem de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
societatea de la el și ceea ce dă el sau poate să dea, dintre ceea ce cere el de la viață și ceea ce îi poate oferi viața. Totodată, prefacerile psihice la care este supus sunt generate de nevoile și trebuințele pe care el le resimte, atât de nevoile apărute încă în pubertate, dar convertite acum sub alte forme, cât și de noile nevoi apărute la acest nivel al dezvoltării. Nevoia de a ști a școlarului mic, convertită în nevoia de creație a puberului, devine și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
deoarece acestea sunt mai eficiente și vor produce efecte vizibile și imediate. Referent științific prof. dr. Mihaela Adina Romanescu 2 ARGUMENT Suntem într-o perioadă în care banii se găsesc pe buzele tuturor și în buzunarele nimănui. Criza economică este resimțită de toată lumea indiferent de statut social, venit sau sistemul din care face parte, bugetar sau privat, ceea ce ne face să fim părtași la un fenomen social nou pentru toți. Stresul atașat acestui nou fenomen este foarte mare și în principal
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
într-un flux total (Deflem, 2003). 4.2 Atitudinea față de bani Este o veche zicală care spune că „Banii fac lumea să se învârtă”. Am putea acorda credibilitate proverbului, dar în același timp îl putem pune la îndoială pentru că putem resimți efectele globalizării economice. Banii deschid ușii și generează afaceri. Atitudinea oamenilor față de bani este învățată prin procesul de socializare, stabilită în copilărie și păstrată la maturitate (Furnham și Kirkcaldy, 1994; Furnham și Argyle, 1998 apud Sabri, Hayhoe și Ai, 2006
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
le este frică să gestioneze bani în orice fel pentru că au senzația că vor fi corupți de bani în vreun fel, în timp ce alții se preocupă în mod constant din cauza banilor, ceea ce afectează calitatea vieții lor. În afară de asta, există oameni care resimt o ușoară anxietate când vine vorba de bani, a cărui sursă nu o pot identifica. Este ceva normal ca oamenii să aibă o varietate de sentimente legate de bani, simultan sau chiar să treacă de la un tip de sentimente la
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
atitudini față de bani, chinezii sunt mai orientați spre realizări, ceea ce a funcționat ca un stimulent puternic pentru creșterea economică din trecut a Asiei (Furnham și Argyle, 1998 apud Hoon și Lim, 2001). Având în vedere schimbarea negativă a situației financiare resimțită de către indivizi, datorită crizei, s-a examinat schimbarea atitudinii față de bani în cazul cetățenilor din Singapore înainte și după criză. Una din dimensiunile cognitive ale banilor este că banii asigură realizări, datorită micșorări numărului de oportunități de realizare în urma crizei
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
prudent banii nu sunt dispuși să ofere asistență financiară, cu atât mai mult în perioade de criză economică, însă vor ajuta prin alte modalități care nu implică bani. O explicație plauzibilă ar fi că acești indivizi empatizează cu cei care resimt aceleași dificultăți financiare. Astfel pentru a reduce disconfortul resimțit, se vor angaja în comportamente prosociale, atât timp cât nu includ și ajutor financiar (Hoon și Lim, 2001). Este posibil ca indivizii să manifeste o înclinație față de organizație, adoptând comportamente pe măsură, în
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
depresie dacă trebuie să plătească prețul întreg sau nu pot reduce semnificativ prețul; 5. Pariorul se simte entuziasmat și optimist când își asumă riscuri. Le este foarte greu să se oprească chiar și atunci când pierd, din cauza puterii pe care o resimt atunci când câștigă. Este posibil ca cele cinci tipuri subliniate de Forman (1987 apud Furnham și Okamura, 1999) să fie relaționate de alte variabile psihologice. Unii se vor aștepta ca cheltuitorul să fie corelat pozitiv, dar ca celelalte scale să fie
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
care acum câtva timp încercam să ne-o calmăm forțat când eram noi înșine nefericiți, căreia îi este sete de lacrimi, care ar vrea să se lase în voia suspinelor și să se sature de lamentații, pentru că în natura ei resimte asemenea dorințe, și mai exact aceleași pe care le satisfac poeții bucurându-ne în reprezentații, și că partea din noi care în mod firesc este cea mai bună, nefiind suficient întărită de rațiune și obișnuință, își slăbește supravegherea acestei părți
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
noastre. Vreau chiar ca o persoană să asiste la spectacole cu gravitatea și modestia pe care le inspiră în mod obișnuit o demnitate onorabilă sau o vârstă avansată sau o fire fericită; totuși, este foarte greu ca sufletul să nu resimtă atunci vreo neliniște, vreo pasiune secretă. Nu poți asista la aceste divertismente fără nicio afecțiune; și nu simți deloc această afecțiune, fără să-i resimți efectele, care excită din nou pasiunea. Pe de altă parte, dacă nu există deloc afecțiune
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]