10,353 matches
-
în mod serios la salvarea sufletului său; și sunteți constrâns, conform maximelor dumneavoastă, să aprobați ca aceste sentimente, a căror natură coruptă este încurajată într-un mod atât de periculos, să mai fie și însuflețite de un cântec ce nu respiră decât moliciune. Dacă Lulli a excelat în arta lui, a trebuit să potrivească, cum a și făcut-o, accentele cântăreților și cântărețelor sale la textele și versurile lor: iar ariile sale atât de mult repetate în lume nu servesc decât
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Scrisoare către actorii atelierului volant (Lettre aux acteurs de l'atelier volant, 1989). "Trebuie actori de intensitate, nu actori de intenție. Să fie pus trupul la treabă. Și mai întâi, din punct de vedere materialist, să adulmeci, să mesteci, să respiri textul. Plecând de la litere, împiedicându-te de consoane, răsuflând la vocale, mestecând, marșând foarte tare la asta, găsești cum respiră acest lucru și cât este de ritmat. Se pare chiar că îți găsești ritmul și respirația consumându-te cu violență
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
intenție. Să fie pus trupul la treabă. Și mai întâi, din punct de vedere materialist, să adulmeci, să mesteci, să respiri textul. Plecând de la litere, împiedicându-te de consoane, răsuflând la vocale, mestecând, marșând foarte tare la asta, găsești cum respiră acest lucru și cât este de ritmat. Se pare chiar că îți găsești ritmul și respirația consumându-te cu violență pe parcursul textului, pierzându-ți suflul. Să-ți omori, să-ți extenuezi corpul dintâi pentru a-l găsi pe celălalt (alt
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
trupul, și încă mulți alții pe care nu-i cunoaștem încă. El descoperă că nu este suficient să folosească respirația abdominală pe scenă. Diferitele faze ale acțiunilor sale fizice cer diferite feluri de respirație, dacă vrea să evite dificultățile de respirat și de rezistență ale trupului său. El descoperă că dicția pe care a învățat-o la școala de teatru provoacă prea adesea un blocaj al laringelui. Trebuie să dobândească dexteritatea de a-și deschide laringele în mod conștient și să
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
de ce mori? MOȘUL: Eu am trăit destul...98 Întrebările fundamentale găsesc aici răspunsuri prompte care, deși nesatisfăcătoare în termenii unei filosofii a existenței, împacă și liniștesc astfel de conștiințe simple, ferindu-le de revoltă. În ciuda opiniei generalizate conform căreia piesa respiră optimism, devenind un imn dedicat vieții, curajului, speranței și credinței, nu trebuie uitată echivalarea obsesivă în textul sorescian a morții cu începutul și a nașterii cu sfârșitul, cu prăbușirea. Irina rememorează fericirea vieții intrauterine asimilată cu paradisul pierdut, iar apariția
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
compunere narativă, dar și condiții de enunțare oră și loc al povestirii, identitatea și talentul naratorului, etc).22 Profesorul Ion Cuceu subliniază importanța metodologică a atenției acordate contextului în care povestea, ca fenomen și nu doar ca produs, ca artefact, respiră: "ca în orice alt fenomen socio-cultural, manifestările concrete ale narativității populare diferă de la o etapă la alta, iar sub raport spațial ele trebuie cercetate în vederea configurării unor hărți de atlas sociologic sau etnologic. Densitatea mediilor de povestit, frecvența situațiilor, intensitatea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
544 însă ea se prezintă și ca o "scriitură în care se poate exprima orice și care poate servi oricărui scop", fie educativ, fie publicitar, fie de divertisment.545 Jean-Claude Lieber vorbește chiar de o "bandă desenată scrisă", în care respiră "simțul gagului, al distribuției imaginilor și al căderii", unde "textul vorbește despre el însuși și saltă înaintea ochilor", numindu-l ca maestru al genului pe Céline, iar ca precursor al acestui stil romanul Zaïde al doamnei de la Fayette din 1671
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și au secularizat puterea. "Sacrificând mitologiilor demitizante ale pozitivismului, Occidentul a pierdut atât magisteriul religios, cât și pe acela politic. Ceea ce explică faptul că în societățile noastre moderne a apărut o uriașă lipsă, o nevoie enormă și anarhică de a respira aerul miraculosului, al viselor, al tuturor utopiilor posibile." Educația însăși a devenit un "dresaj tehnocratic, funcțional, pragmatic, birocratic", care produce studenți "ucenici la șomat", mai e de părere Durand. 319 Lucian Boia, Mitologia științifică a comunismului, pp. 5-7. 320 Ibidem
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
vorba? Darcey încuie cutia poștală și luă liftul până în apartamentul ei. Trase draperiile (apartamentul nu putea fi privit de niciunde și ar fi putut să le lase așa, dar începuse să plouă, iar dacă le trăgea, se făcea mai cald); respiră adânc și trecu în revistă corespondența începând cu felicitările aniversare. Puse deoparte biletul de loterie de la Nerys, fără să-l răzuiască, pentru a prelungi șansa unui eventual câștig, și ordonă felicitările pe raftul de cărți. Apoi se întoarse la celelalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
spera că cineva avea să-i preia apelul. Numai că pe întuneric nu vedea la ce număr trebuia să sune. Și oricum telefonul părea să fie mort. Știa că mai avea puțin și intra în panică. Simțea lacrimi în ochi. Respiră adânc. Atunci își aduse aminte de telefonul ei mobil și scotoci prin geantă până nimeri Motorola ei cu clapetă. Lumina care se răspândi când îl deschise era bine-venită, dar semnalul era slab și bateria aproape descărcată. Dar trebuia să ajungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
ar da seama imediat despre ce e vorba și ar ajuta-o. Formă numărul și auzi telefonul sunând. —Alo? —Bună, Anna! zise ea, însă mobilul se închise. Acum că telefonul se stinsese, părea de două ori mai întuneric. Darcey mai respiră o dată adânc și deschise din nou mobilul. Sună din nou, realizând că mâna îi tremura și mai tare. —Alo, Darcey? Telefonul se stinse din nou. Darcey aproape că urlă de frustrare. Și, în bezna liftului, simți că o încearcă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
de pe jos, își dădu seama că, pe lângă că-și lovise încheietura, își mai scrântise și glezna, pentru că de îndată ce își sprijini greutatea în ea, se prăbuși din nou pe dușumea. Nu se poate să mi se întâmple mie așa ceva, scânci ea respirând adânc. O să fie bine îndată. Trebuie doar s-o iau mai ușor. Stătea ghemuită la capătul scărilor, cu halatul bine strâns, și încerca să nu plângă. Nu mai știa dacă îi venea să plângă din cauza durerii din încheietură (și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Se uita în continuare la ecranul televizorului în timp ce îl asculta pe Gene. Se albi la față și își încleștă fălcile. Aidan își petrecu brațul peste umerii ei. Într-un sfârșit, închise telefonul și îl strânse nervos între degete. —Vreau să respir aer curat, zise ea. Ieși din bar urmată de Aidan. —Hei, zise barmanul. Îmi datorează bani pentru șapte halbe de Guiness. — Poftim. Darcey își deschise geanta și îl plăti. Acum lasă pe Sky News. Vrem să vedem ce se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
dă ultima suflare... Îl fixă cu niște ochi mari și speriați. O să pierdem totul. Totul. Niciodată nu am lichidat ipoteca pe casă. Mă gândeam că nu contează. Dar dacă nu scot banii pe acțiuni... Dumnezeule! Se chirci și începu să respire convulsiv, repetând:Dumnezeule! —Nu-ți face griji, zise Aidan. N-o să se ajungă așa departe. Nu vom pierde totul. Acum îți imaginezi cea mai gravă situație. Pun pariu că atunci când ajungem acasă la părinții tăi o să aflăm vești noi. Vești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
pe care nu o puteau evita, iar avionul avea să fie puțin zguduit. Darcey îi aruncă o privire lui Neil, care era cufundat într-un alt ziar, și apoi își strânse centura în jurul taliei. Avionul se smunci brusc, și ea respiră adânc. —Te simți bine? Neil împături ziarul și îl puse în buzunarul din față; treceau printr-o perdea de nori întunecați și turbulenți. Femeia dădu din cap și se uită înspre culoar. Un preot de vizavi, din scaunul de la geam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
urmele mele orizontul nălucea în coasta pădurii fugisem din propria viață după ani întregi de evadări nereușite se înfigeau maci în ochii mei iar pleopele încercau să tragă cerul sub ele ca să-l ferească de înserare sufletul nu dăduse alarma respiram sacadat doream să emigrez (dincolo de granițele propriilor gânduri) o nouă existență un alt scenariu două trei planuri scrijelite în palmă cu unghia degetului arătător sufletul m-a ajuns din urmă spre seară nu i-am auzit pașii stăteam cu mâinile
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
Mari emoții am avut și trăit. Eram în autocar in spate, autocarul urca încet dar bine. Eu state-am cu spatele la geam ca sa nu văd prăpastia care se vedea pe geam aproape de noi. Așa mare îmi era frică, aproape nici nu respiram, și doar mă rugam tainic la Dumnezeu și Maica Domnului să ne ajute, să nu ne lase făr-de-ajutor. Și uite așa încet, a înaintat autocarul cât s-a putut. Apoi am coborât cu toții din mașină și am mers pe jos
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
nici nu atingeam bine cu piciorul ca nu cumva să se rupă o scândură sau o bârnă. Tremuram toată de frică. Parcă nici picioarele nu mă ajutau, nu avem putere in ele să pot merge. Transpirasem toată parcă nici nu respiram. Se topise tot în mine de frică. Dar cu ajutorul lui Dumnezeu și a Maici Domnului uite că am trecut și podețul cu pricina. Ca un examen a fost. De acum urcam treptele pe lângă zid, până am ajuns sus pe platou
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
Duh în inima și mintea mea. Ele stau la mine ca într-o cămară și vor afară să iasă și le scot așa cum sunt, și pot. 21-XI-2012 Mulțumire 13-05-2006 Mulțumescu-Ți Ție Doamne Pentru viață și sănătate Pentru Aer ce-l respir Pentru Harul Tău Divin Pentru Raza ce mi-o dai Pentru Munții care-i ai Pentru Munți și pentru văi Pentru câte sunt în ei Pentru ploaie pentru nori Pentru pomii roditori Pentru Soare ce-ncălzește Pentru Vânt ce răcorește
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
intereseze. Nici nu știu de ce eu mai sunt Încă aici. Presupun că pentru a fi atent În caz că ucigașul se Întoarce la locul crimei, i-am spus astfel Încât să-i trezesc speranțele. — O, Doamne, credeți că s-ar putea să revină? respiră sacadat puștiul. Mi-am strâns buzele: — Cine știe? i-am răspuns, deși eu unul nu auzisem niciodată de așa ceva. O să mă uit totuși pe aici. Mersi, apreciez gestul. — N-aveți pentru ce să-mi mulțumiți. Avea dreptate. Nu era mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ceva căruia nu i-ai dat foc mai Întâi. — Aerul, replică el, mi se urcă drept la cap. Și oricum, Încerc să mă antrenez astfel Încât să mă descurc fără el, căci nu se știe când vor interzice evreilor și să respire oxigen. Ridică tejgheaua și zise: — Hai, vino În camera din spate, prietene, și spune-mi cu ce-ți pot fi de folos. L-am urmat pe după tejghea, pe lângă un raft de cărți gol. — Să Înțeleg că afacerile Încep să meargă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
și peroane de la stația de U-Bahn din Alexanderplatz. Berlin. Cândva, iubisem orașul ăsta vechi. Dar asta a fost Înainte să fie prins de vederea proprie-i imagini și obligat să poarte corsete atât de strânse Încât de-abia mai putea respira. Iubisem filosofia ușoară, lipsită de griji, jazz-ul ieftin, cabaretele vulgare și toate celelalte excese culturale care caracterizaseră epoca Weimar și făcuseră Berlinul să pară una dintre cele mai incitante metropole din lume. În spatele clădirii În care se afla biroul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
fie, ăsta a fost un adevărat sărut la foc mic. — Îl exersez pe antebraț. Zâmbi și Își ridică gura spre mine, sărutându-mă de parcă ar fi vrut să-și piardă controlul și astfel Încât eu să Încetez a-i ascunde ceva. Respira pe nas, ca și cum ar fi avut nevoie de mai mult oxigen, devenind treptat din ce În ce mai serioasă În ceea ce făcea, În timp ce eu țineam pasul cu ea, până când Îmi spuse: — Bernie, vreau să mi-o tragi. Am auzit fiecare cuvânt În fermoarul pantalonilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
degetele și Îmbătându-mi ochii cu ceea ce nu visasem nicicând să am. Am lăsat lumina aprinsă, așa că am avut În sfârșit o priveliște perfectă a mea În timp ce plonjam În deschizătura moale dintre picioarele ei. După aceea, ea rămase deasupra mea, respirând ca un câine somnoros dar mulțumit, mângâindu-mă pe piept ca și cum și-ar fi manifestat astfel recunoștința față de mine. — Doamne, da’ ce bărbat bine făcut ești. — Mama a fost fierar, i-am zis. Bătea cuie În potcoava unui cal doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
a Înăbuși zgomotul făcut de Încălțăminte pe suprafețele dure. M-am ridicat În picioare și mi-am Început lunga ascensiune. Când am ajuns la etajul 8, inima Îmi bătea tare din cauza efortului de a urca și de a trebui să respir În așa fel Încât să nu fiu auzit. Am așteptat În capătul scărilor, dar din nici unul dintre birourile alăturate celui al lui Jeschonnek nu se auzea nimic. Am luminat cu lanterna la ambele capete ale holului și apoi am mers
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]