7,814 matches
-
poarte în permanență această brasardă, atât pe stradă cât și la serviciu sau pe șantierul de lucru. 7. Acei care nu voi executa dispozițiunile arătate mai sus, vor fi considerați că se sustrag dela controlul muncii obligatorii, suportând sancțiunile de rigoare. Rugăm dispuneți de urmare. /ȘEFUL MARELUI STAT MAJOR General, I. Arhip Șeful Secției I-a Colonel, COMUNICAT: Corp. 1-7 Teritorial AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2946, f. 430. Documentul nr. 336 MARELE STAT MAJOR
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Relativ la fuga evreilor din localitățile fixate și dela muncile la care sunt supuși, este just că au fost cazuri, care în marea lor majoritate au fost descoperite, evreii prinși de jandarmi, luându-se pentru fiecare caz în parte măsurile de rigoare. INSPECTOR GENERAL AL JANDARMERIEI General de Corp de Armată ss. C.Z. Vasiliu C.Z. Vasiliu Directorul Siguranței și Ord. Publice General ss. C. Tobescu C. Tobescu *) Adnotări: "EVIDENȚĂ"; "Biroul 1". ANRM, fond 706-Cabinetul pentru administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
scutiri medicale nemotivate. 4. Medicii cari vor fi dovediți că au înlesnit sustragerea în mod intenționat dela munca obligatorie a evreilor, prin acordarea de scutiri și concedii medicale nemotivate, precum și acei cari au consimțit clasarea nejustificată a evreilor, vor suferi rigorile legii. Deasemeni, în cazul când se va dovedi că nu și-au făcut datoria de a menține o bună stare sanitară. 5. Evreii cari, potrivit cererilor lor de a fi reexaminați de către medicii Corpurilor Teritoriale, în urma examinării au fost găsiți
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
scrie în literatura pedagogică înseamnă totodată cercetare științifică a educației. Ar trebui să fie limpede că, de pildă, rapoartele de activitate realizate de cadrele didactice, referatele despre cărți și chiar cele metodice nu sînt cercetări propriu-zise, chiar dacă sînt redactate cu rigoare didactică și chiar acribie științifică. De asemenea, nu reprezintă cercetări conferințele, îndrumarele metodice ori recenziile sau studiile critice despre cercetările propriu-zise. Nici măcar lucrările de licență, disertațiile de masterat și chiar lucrările de doctorat nu sînt cercetări științifice dacă se mărginesc
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în timp ce unii au subliniat faptul că ele constituie mijloace eficiente de cunoaștere a performanțelor subiecților, de selecție a acestora (atunci cînd acesta este scopul aplicării lor) și poate contribui la luarea deciziei de tratare diferențiată, alții au invocat lipsa de rigoare în elaborarea și administrarea unor teste. Testele normative au fost adesea criticate pentru raportarea la rezultatele unui grup de referință, care nu întotdeauna este potrivită (vezi situația persoanelor din cadrul minorităților etnice, care vorbesc altă limbă decît cea în care este
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
observate, ca un teoretician al mișcării liberale, ca un susținător inflexibil al modernizării, iritat de persistența unor realități premoderne și de demersurile ideologice paseiste ori conservatoare. Participând, prin intervenții marcate nu de pedanterie academică, ci, pe fondul erudiției sale, de rigoarea pasionată a ideilor și a opiniilor limpede exprimate (chiar dacă, uneori, cu ciudate „derapaje”, contraziceri interne ori rătăciri), la dezbateri duse în paginile publicațiilor, pe teme ale actualității ori ale istoriei noastre politico-culturale, și-a câștigat statutul de interlocutor cu autoritate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
restricții către Europa de Est și, "acolo unde este cazul, să nu mai pretindă autorizații speciale pentru astfel de exporturi către Blocul Sovietic". Mai mult încă, CSN 5704/3 îi cerea guvernului american să "facă schimbări unilaterale, adecvate și oportune... respectînd și rigoarea restricțiilor... pentru a încuraja și sprijini... progresul (Europei de Est) către autodeterminare și independență"890. Statele Unite își reduceau, ce-i drept, restricțiile pentru comerțul dintre Est și Vest, dar nu destul de repede pentru cei mai mulți dintre partenerii lor din COCOM. Se
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai sus poate fi schematizată sub formă tabelară, așa cum o arată tabelul imediat următor, în care teoria trifazică a lui Hroch (1985) a fost împreunată cu idei izvorâte din concepția lui C.J.H. Hayes (1960), la care am adus completări de rigoare.5 Tabel 3. Devenirea tri-stadială a naționalismului Faza structurală Tipologia naționalismului Evoluția religioasă a naționalismului faza A naționalism cultural profetism național al proorocilor națiunii faza B naționalism politic teologia naționalistă a intelectualilor faza C naționalism popular mitologia naționalistă a maselor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a imprima o direcție contrară romantismului în istoriografia națională. Societatea literară va reuși să impună o direcție critică abia într-o generație secundară, avându-i ca protagoniști intelectuali pe I. Bogdan și D. Onciul (p. 10). Cei doi "corifei ai rigorii, obiectivității și adevărului à tout prix", la care poate fi adăugat și tânărul N. Iorga, au constituit "triada critică" a istoriografiei românești (Zub, 2000, pp. 12, 10). Anunțată emfatic încă din 1871, an în care poate fi localizat prologul declamator
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lansează manifestul programatic al școlii critice în care precizează, prin contrastarea cu principiile vechii școli, fundamentul metodologic pe care se sprijină demersul noii orientări istoriografice. Intuiționismului și viziunii personale care călăuzesc interpretarea istorică a vechii școli, noua școală le opune rigoarea metodologică și protocoale obiective. O diferență la fel de importantă ca și cea privitoare la metodă vizează scopul sau finalitatea cercetării istorice. Iorga este acuzat fățiș că este interesat exclusiv de rezultatul studiilor istorice, care trebuie să fie întotdeauna congruent cu interesul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
teza latinității absolute) pe fondul unei duble evoluții: i) una mai degrabă ideologică, dar informată empiric, ce ține de afirmarea din ce în ce mai pregnantă a factorului autohton în conștiința istorică și simțul identitar românești; ii) o altă evoluție, mai degrabă impusă de rigorile profesionale și normele metodei istorice și lingvistice, de recunoaștere a influenței slave în constituirea specificului românesc. În epoca interbelicului, paradigma sintezei triale, substrat-strat-adstrat, va dobândi recunoașterea cvasi-universală, întrunind consensul majoritar în literatura didactică. Odată cu tranziția de la teza Școlii Ardelene a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
formularea: "Ferdinand I a împlinit visul milenar al Românilor: Unirea lor subt acelaș steag național" (Tafrali, 1935, p. 425). Pe întreaga lungime a manualului subzistă o tensiune funciară, care pe alocuri ia forma unor contradicții manifeste, între naționalismul pătimaș și rigorile criticismului istoriografic. După ce într-un pasaj al lucrării este demonstrată cu maximum de detașament emoțional și luciditate critică imposibilitatea existenței conștiinței naționale în epoca premodernă, tentația naționalistă își revendică tributul în afirmații precum "România Mare, visul de o mie de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
424). Întreaga literatură didactică a interbelicului se zbate pentru a acomoda această tensiune inconciliabilă între ispita naționalismului angajat și constrângerea detașării critice. Soluția de compromis la care se ajunge este un adevăr relativ național controlat parțial de evidențe empirice și rigori inferențiale. În climatul spiritual dominat de un ortodoxism intransigent, unitatea sufletească a românilor a fost readusă în capul ordinii de zi a chestiunilor identitare. Am arătat că acțiunea unificatoare a lui Mihai Viteazul nu mai putea fi interpretată în cheie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
imediat postrevoluționari, imaginea trecutului românesc a suferit modificări minimale. În pofida faptului că periodizarea marxist-leninistă, pe bază de orânduiri sociale, este eliminată complet, manualul lui H. Daicoviciu et al. (1991) este o simplă reeditare a textului din 1987, cu cosmetizările de rigoare. Deși manualul este intitulat "Istoria românilor antică și medievală", autorii oferă "periodizarea istoriei antice și medii a României" (1987, p. 4, subl. n.): • Epoca străveche de la apariția omului pe aceste teritorii și până la formarea statului dac, sub conducerea lui Burebista
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
verific, să mi dau seama dacă am ajuns undeva, și unde anume sau dacă nu cumva m-am rătăcit, m-am împotmolit și, eventual, cum aș lua-o de la capăt. Cu toată nostalgia, o fac, mai întâi, din nevoia de rigoare, fie ea chiar iluzorie, pe care tot aici am căpătat-o. Multe lucruri aflate mai târziu, în alte părți, mi s-au părut mai lesne de-nțeles legându-le de curiozitățile de la Tisa. Între altele, libertatea ca mister, linia subțire
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
pe o prelucrare a manierei vechi de gravură, dar într-o viziune cu totul modernă. Sunt, de fapt, adeptul celor care nu șterg cu buretele treptele suite de înaintași, ci urcă toate treptele meseriei. Profesorul Brădean ne-a impus o rigoare, o ordine și o disciplină de fier, nea demonstrat că trebuie să lucrăm continuu, arta fiind o muncă permanentă, iar boema o artă falsă. Tind să merg cât mai mult spre simplitate, simt că pot începe ceva nou și din
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
posibilitatea să dezvolt, să gândesc evoluția personajelor în condiții, desigur, de libertate reală a creației. Deci, n-am mai fost marcat de autocenzură, de, mă rog, obsesiile care mă puneau în situația să-mi scriu piesa ținând cont de niște „rigori”, de niște mentalități de cenzură, care uneori frizau absurdul. Cele două piese fac, după câte am dedus, trecerea de la etapa în care v-ați înscris până în 1989. Aveți un nou program sau păstrați linia dumneavoastră dintotdeauna? Și când spun asta
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în vechime și aveau drept de stăpânire și de folosință pe ambele maluri ale apei pentru vaduri de mori sau de poduri, deci de trecere, reminiscență din străvechime, astfel că și comunitatea noastră se va fi aflat integrată inițial în rigoarea respectivă, căci, așa cum scrie istoricul P. P. Panaitescu, „cursul apelor reprezenta o folosință, nu un hotar”; -fenomenul de însorărire, descris mai sus, implica hotar unic pentru Umbrărești-Boziești pe vremurile vechi; -la o judecată pornită înainte de anul 1835 de către Elenco Manu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
al satului, când popi și diaconi sunt 6 (șase) și să se fi redus conducerea comunității doar la un singur vătăman ? Noi rămânem la părerea că înscrierea datelor din listele chiar și nominale ale catagrafiei din 1774 sunt lipsite de rigoarea exactității, iar numărul locuitorilor era cu mult mai mare decât ni-l indică cele două catagrafii din 1772 și 1774. Nu am preluat și nu am dat cifrele din rubricile „ficiori burlaci de muncă”, nici „ficiori de privileghiați” și nici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
drept din organul conducător al satului pe care-l păstorea spiritual. Este evident caracterul autentic democrat al conducerii interne din obștile sătești umbrăreștene, până pe la mijlocul secolului al XIX-lea. Situația cu datele și informațiile din tabelele precedente, deși lipsite de rigoarea exactității, nu sunt în nici un fel fără valoare documentară atunci când avem posibilitatea să confruntăm cifrele și numele înscrise în ele, context prin care vin să probeze elocvent, fără dubii, faptul că satele noastre, ca și celelalte din zonă, au fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
umbrăreștene, ca în majoritatea așezărilor din împrejurimi și din țară, ocupația principală a oamenilor a fost aceea care se practică și astăzi, adică cultivarea plantelor cu indispensabila sa complementaritate, creșterea animalelor, ambele înglobate domeniului economic al agriculturii, cu componentele de rigoare: vii și livezi, grădinărit, plante industriale etc. Unii dintre istorici consideră că în epoci mai vechi, atunci când în societate precumpănea grija pentru economia naturală, adică aceea destinată cu precădere satisfacerii directe a nevoilor și nu producția pentru vânzare-cumpărare, de un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să-și lucreze pământul, dar în această situație au fost și unii dintre localnicii români, însă ei și-au păstrat și lucrat pământul primit, reușind să-și amelioreze și chiar să-și îmbunătățească situația economică. De aici și concluzia de rigoare, lipsa dragostei pentru lucrul pământului, pământ față de care nu nutreau nici un fel de atașament, nici un interes pentru creșterea și îngrijirea animalelor, de aici și consecința firească, sărăcia cronică din generație în generație. Că aiurea, unii dintre țiganii dezrobiți se vor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lucrări anterioare de specialitate, urmare a interpretării din acte diverse și cu situații disparate ca loc și ca timp. Mulți istorici, mai ales cei care s-au conformat teoriilor marxist-leniniste, au identificat instituția veciniei și i-au conferit atributele și rigorile specifice întregii categorii de țărani dependenți, indiferent de proveniență. Este adevărat că s-a admis cvasiunanim că originea termenului desemnează oameni străini, așezați în sate depopulate anterior în varii împrejurări devastatoare, ce implicau pustiirea unor localități. „Termenul vecin reprezintă în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în 1845. Cei patru preoți din 1831 nu slujeau la aceeași biserică, ci doi la Torcești, iar ceilalți doi la Slobozia-Torcești, astfel explicându-se numărul destul de neobișnuit pentru parohiile sătești. Cum însă aceste recensăminte urmăreau interese fiscale, înscrierea nu respecta rigorile teritoriale, nu în puține situații întâlnim numele acelorași locuitori înregistrați în două sate. Într-o situație din 1898, ce cuprinde starea materială a bisericilor și niște formulare prin care se cere să se arate detalii (numirea parohiei, hramul, data zidirii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
kg îngrășăminte (azot, fosfor, potasiu), pentru ......... ha pajiști, în valoare de ............ lei; \'ad efectuarea lucrărilor de ................. pentru ........ ha pajiști, în valoare de ................ lei. Declar pe propria răspundere că datele înscrise în prezenta cerere sunt reale, în caz contrar voi suporta rigorile prevederilor legale în vigoare privind falsul în declarații. Solicitant, ----------- (numele și prenumele în clar, semnătura) Anexa 2 la Anexa M Forma asociativă ............... Județul ............. CENTRALIZATOR cu membrii formei asociative care solicită �� sprijin financiar pe suprafața de pajiște ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Nume și Nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207776_a_209105]