7,611 matches
-
o cantitate moderată de azot și fosfor carbonații apar la adîncimile de 70-100 cm. Sînt mai umede decît celelalte cernoziomuri și mai puțin dispuse spre eroziune. De pe solurile respective se obțin cele mai mari recolte de culturi agricole, mai ales sfeclă de zahăr, tutun etc. Raionul Nisporeni are 39 localități: 1 oraș, 22 comune și 16 sate.
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
o creștere economică rapidă: 10% în anii 1960, 5% în anii 1970 și 4% în anii 1980. Datoria publică este de 17% din PIB. Sectoare economice: -agricultură: 1.6%; -industrie: 25.3%; -servicii: 73.1%. Sectoare agricole și zootehnice: orez, sfeclă de zahăr, legume, fructe, carne de porc și pasăre, lactate, ouă, pește. Industrie: motoare, construcții de mașini, echipamente electronice, oțel și neferoase, nave. chimicale, textile, procesare alimentară. Produse exportate: echipament de transport, motoare de vehicule, nave, chimicale, textile, procesare alimentară
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
micile câmpii litorale, irigate, precum și pe pantele munților. Datorită selecției, chimizării și muncii insistente a țăranului japonez, se obțin recolte bogate de orez la hectar. Dintre celelalte culturi, mai importante sunt: bumbacul, citricele, trestia de zahăr, tutunul, ceaiul, grâul, cartoful, sfecla de zahăr, soia și diverse legume. Este foarte răspândit dudul, ale cărui frunze sunt folosite la creșterea viermilor de mătase. Japonia, alături de China, este principalul producător de mătase naturală. În ultimii ani se înregistrează o creștere substanțială a suprafețelor plantate
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
4% în ferme familiale. Sectorul privat al agriculturii din județul Brașov deține ponderi mari în producția totală vegetală, astfel: la grâu 90,7%, la orz 87,6%, la orzoaică 95,0%, la ovăz 98,5%, la cartofi 94,5%, la sfecla de zahar 93,1%, acestea constituindu-se în culturi reprezentative pentru județul Brașov. Existența încă a unor institute de cercetare, dar și intensificarea acestei activitați pe lângă universități ar putea crea premizele unei dezvoltări tehnologice atât de necesare în procesul de
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
Existența încă a unor institute de cercetare, dar și intensificarea acestei activitați pe lângă universități ar putea crea premizele unei dezvoltări tehnologice atât de necesare în procesul de retehnologizare. Există în județul Brașov 13 centre de cercetări specializate în domeniul agricol (sfecla de zahăr, cartof, pajiști), în domeniul automobilistic sau al produselor refractare și metalelor. S-au înființat chiar și centre de cercetare private în domeniile arheologiei și medicinii. Județul este compus din 4 municipii, 6 orașe și 48 de comune. Hărți
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
culturi de cereale pentru boabe, 33676 de hectare de grâu și secară, 22239 de hectare de orz și orzoaică, 46611 de hectare de porumb, 6453 de hectare de plante uleioase, 5469 de hectare de floarea soarelui, 1913 de hectare de sfeclă de zahăr, 12027 de hectare de cartofi și 9255 de hectare cultivate cu legume. Producția totală de fructe în 2005 a fost de 40449 tone de mere, prune, cireșe și vișine, pere, nuci, piersici, caise și alte fructe. Parcul de
Județul Cluj () [Corola-website/Science/296653_a_297982]
-
R&B și metal. Artiștii populari din Polonia includ: Anita Lipnicka, Behemoth, Decapitated, Edyta Górniak, Ich Troje, Maryla Rodowicz, Riverside și Vader. Tineretul polonez ascultă și muzicieni din alte țări. Feluri recunoscute din bucătărie poloneză sunt cârnatul ("kiełbasa"), supa de sfeclă roșie ("barszcz czerwony"), supa de sânge de rață ("czernina"), colțunașe ("pierogi"), sarmale din varză și carne ("gołąbki"), cotlete din carne de porc, tocană ("bigos"), diverse preparate pe bază de cartofi, zapiekanka (un tip de fast-food) și alte. Deserturi tipice sunt
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
iar în sud-vest făgete de deal și păduri amestecate de fag și gorun. În rest, vegetația naturală este caracteristică solurilor de pădure, cu fânețe și izlazuri pe care cresc ierburi perene. Culturile tradiționale constau din: grâu, secară, orz, porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui. Livezile ocupă suprafețe relativ mici și predomină prunul și vișinul, cireșul și părul, gutuiul și nucul. Fauna este formata din mamifere ca iepurele de camp, caprioara, vulpea, porcul mistret precum si specii de pasari cum ar fi ratele
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
fi stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), tei, frasin ("Fraxinus excelsior L."), arțar, cireș ("Prunus avium"), plop. Cea mai mare parte a teritoriului este formată din pământ arabil, destinat agriculturii, cu soluri fertile (cernoziomuri cambice), unde se cultivă porumb, cartofi, sfecla de zahăr, grâu etc. Există și terenuri acoperite cu pășuni și fânețe. Fauna este bogată atât în zona împădurită, cât și în zonele agricole și în cea acvatică. În raza satului Bajura se găsește, la mare adâncime, nisip cuarțos (silicos
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
La recensământul din 2002, populația a ajuns 7795, după care a început să scadă. În domeniul economic predomină societățile cu profil agricol—producție vegetală și industrializarea produselor agricole, la care se adaugă zonele de depozitare—rampe de depozitare și încărcare sfeclă și depozite mari de grâu, porumb, floarea soarelui și rapiță. Ramura conexă agriculturii, zootehnia este reprezentată în zonă de ferme organizate de bovine și crescători individuale de porcine, păsări dar mai ales ovine, caprine și bovine. În cadrul orașului Pogoanele funcționează
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
Componența terenurilor neagricole de la nivelul localității Pogoanele este următoarea: păduri - , ape - , terenuri neproductive - , drumuri - , construcții - . Principala ramură a agriculturii este cultura plantelor. Se cultivă pe suprafețe întinse cereale - grâu, porumb, orz, ovăz, mei și floarea-soarelui. Suprafețe mici sunt cultivate cu sfeclă de zahăr, leguminoase pentru boabe - mazăre, fasole, boabe, soia și tutun. Au dispărut însă din cultură cânepa și suprafețele cultivate cu vie nobilă. După 2004 au început să fie cultivate suprafețe întinse cu plante pentru semințe și plante medicinale. Existența
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
utilarea cu mașini agricole achiziționate din țările din vestul dezvoltat. Câmpia Bărăganului, care era o întinsă stepă, a fost colonizată și cultivată, devenind cel mai însemnat grânar al Europei. Grâul românesc era vândut în afară, împreună cu alte culturi, ca porumbul, sfecla de zahăr și cartoful. Tratatul comercial cu Austro-Ungaria, semnat în 1875 pe o perioadă de 10 ani, stipula că România putea exporta produse agricole în condiții avantajoase pe marea piață din acest imperiu. Conform recensământului din 1930, cele mai populate
Regatul României () [Corola-website/Science/297113_a_298442]
-
legumelor - 20%; a fructelor și poamei - 68%; a vitelor și păsărilor 60%; a laptelui - 49%. În anul 1998 întreprinderilor de achiziționare s-au vândut de către gospodării, din volumul total al produselor comercializate: grâu - 1,4%; semințe de floarea soarelui - 2%; sfeclă de zahăr - 46%; tutun - 30%; fructe - 23%; vite și păsări - 1,2%. O cantitate mare de producție a fost dată sub formă de plată pentru arendă.
Județul Bălți (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/297189_a_298518]
-
autoritățile statului iranian). Agricultura concentrează încă o bună parte a populației active (2/5) și asigură 1/5 din PNB, principalul sector fiind producția vegetală. Se cultivă, îndeosebi, grâu și orz (aproape 3/5 din suprafața cultivată), de asemenea, orez, sfeclă de zahăr, trestie de zahăr, bumbac și alte plante. Există plantații arborescente de curmali, smochini și citrice. Balanța comercială a țării este deficitară. În luna mai 2008, Iranul era al IV-lea producător de petrol din lume, cu rezerve estimate
Iran () [Corola-website/Science/298110_a_299439]
-
35,6% din PIB și folosea aproape jumătate din forța de muncă. Relieful Kirghiztanului este unul muntos, propice creșterii animalelor, care este principala activitate agricolă, rezultând o abundență de lână, carne și produse lactate. Plantele cultivate în țară sunt grâul, sfecla de zahăr, cartoful, bumbacul, tutunul, diverse legume și fructe. Mare parte din agricultură se practică manual sau cu animale de povară. Industria alimentară este o componentă-cheie a industriei. Kirghiztan are bogății minerale, dar resursele de petrol și gaze naturale sunt
Kârgâzstan () [Corola-website/Science/298114_a_299443]
-
soiuri de orz de primăvară; 9 soiuri de soie; 8 soiuri de fasole; 5 soiuri de mazăre; 4 soiuri de lucernă; 4 soiuri de măzăriche de toamnă; 5 soiuri de măzăriche de primăvară; 12 hibrizi de floarea-soarelui și 4 de sfeclă de zahăr . ICCC „Selecția” este deținătorul celui mai mare număr de brevete pentru invenții în Republica Moldova. Către AGEPI au fost înaintate 54 cereri de brevet. Printre deținătorii celui mai mare număr de brevete de autor se numără: I. Nișcii, I.
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
și prelucrării hidrocarburilor. În această zonă predomină creșterea animalelor pentru carne (bovine, porcine), lapte (bovine, ovine) ori pentru pielicele (vizoni, lupi, etc.). În unele țări (Republicile Baltice, Suedia, Finlanda) se cultivă plante caracteristice regiunilor reci: cereale (orz, ovăz, secară), cartofi, sfeclă de zahăr. Deși există toate tipurile de transporturi, cele mai dezvoltate sunt cele maritime urmate de cele rutiere. Islanda este una dintre puținele țări europene care este lipsită de căi ferate. Unele aeroporturi precum cele din Copenhaga și Reykjavik, sunt
Europa de Nord () [Corola-website/Science/297481_a_298810]
-
pe acțiuni, 51 cooperative, 12 întreprinderi de stat și 5 întreprinderi municipale. Baza economiei orașului o formează circa 20 agenți economici mari. Industria de azi a orașului este reprezentată de întreprinderi moderne, care prelucrează aproape toate felurile de produse agricole: sfecla de zahăr, tutun, porumb pentru semințe, lapte și carne. Sunt fabricate utilaje pentru frigorifere industriale, mobilă, ambalaje din lemn și mase plastice, confecții, produse de panificație, de cofetărie etc. Întreprinderile din orașul Drochia livrează marfă în România, Ucraina, Rusia, Belarus
Drochia () [Corola-website/Science/297483_a_298812]
-
ha în anul 2009. Producția de roșii la hectar a fost de 15.886 kg/ha în anul 2008 și la 15.579 kg/ha în anul 2009. În anul 2009 au fost cultivate 21,2 mii de hectare cu sfeclă de zahăr și s-a obținut o producție totală de 690,1 mii tone, producția medie fiind de 32,5 tone la hectar. În anul 2010, producția a fost de 853 de mii de tone pe o suprafață cultivată de
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
1.400.000 de tone, Ungaria și Cehia câte 350.000 de tone, iar Slovacia 150.000 de tone. Înainte de 1989, România avea 33 de fabrici de zahăr și producea anual circa 550.000 de tone de zahăr alb din sfeclă de zahăr, acoperindu-și necesarul de consum și rafina circa 150-200 mii tone zahăr brut din import pentru reexport. La 1 ianuarie 2007 România a aderat la Uniunea Europeană. Pentru sectorul zahăr România a primit o cotă națională de 109.000
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
necesarul de consum și rafina circa 150-200 mii tone zahăr brut din import pentru reexport. La 1 ianuarie 2007 România a aderat la Uniunea Europeană. Pentru sectorul zahăr România a primit o cotă națională de 109.000 tone zahăr alb din sfeclă și un necesar tradițional de rafinare de 329 mii tone zahăr alb din zahăr brut din trestie din import, deci un total de 438.000 tone. În anul 2006, consumul de zahăr din România era de aproximativ 550 de mii
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
un total de 438.000 tone. În anul 2006, consumul de zahăr din România era de aproximativ 550 de mii de tone. Din această cantitate, 85% era zahăr alb provenit din rafinarea zahărului brut importat, restul fiind zahăr alb din sfeclă. În anul 2009 s-au cultivat 34.000 de hectare cu pepeni, cu 4.000 mai mult față de anul anterior și s-a obținut o producție totală de 662.000 de tone, în creștere cu 17,8% față de 2008. În
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
stația finală și mergea spre nord. Dezvoltarea economică a localității a fost astfel puternic favorizată, în jurul gării fiind construite case și magazine noi, precum și o fabrică de zahăr. Existența ei a determinat orientarea unui număr mare de agricultori către cultivarea sfeclei de zahăr . După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Lujeni a făcut parte din componența României, în Plasa Șipenițului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități de români și de
Lujeni () [Corola-website/Science/315736_a_317065]
-
rezultatul hidrolizei orezului. În plus, s-a demonstrat că granulele se înmulțesc când produc fermentarea laptelui din soia, deși își schimbă aspectul și dimensiunea datorită diferitelor proteine disponibile chefirului. Chefirul este unul din ingredientele principale din supa rece lituaniană, din sfecla „saltibarsciai”, cunoscută sub numele de „borș rece”.
Chefir () [Corola-website/Science/316695_a_318024]
-
gospodari trebuie să parcurgă 6-7 kilometri până la ogoarele lor. Solul este cam sărac, predominând cel podzolic, iar ciornoziomul ocupă doar o mică suprafață. Stăneștenii sunt cultivatori de porumb și cartofi, dar își mai însămânțează ogoarele cu grâu de toamnă, secară, sfeclă de zahăr și furajeră. In perioada în care în sat a existat gospodăria agricolă colectivă, a fost cultivat și inul, o cultură ce le aducea agricultorilor venituri însemnate. Cultivarea acestei culturi era convenabilă și prin faptul ca o fabrică de
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]