10,694 matches
-
litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN * SIBIU. Semnificația elementelor însumate a) romb - viață, prosperitate, recompensă, cântece de laudă; ... b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română; ... c) cununa din frunze de stejar - forța, puterea, autoritate veche; ... d) trichetul - element preluat de la stema județului Sibiu pe teritoriul căruia unitatea își desfășoară activitatea. ... Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Județean "General de brigadă Mihail Rasty" Sibiu Anexa 7 (Anexa nr. 132 la Ordinul nr.
ORDIN nr. 181 din 30 decembrie 2013 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257964_a_259293]
-
cuvânt este desenat cu o nuanță de roșu numărul «150» într-o grafie specială. Cifra «0» este împărțită pe verticală în două culori, jumătatea din stânga fiind de culoare roșie, iar cea din dreapta de culoare albă, și include o frunză de stejar stilizată, partea stângă a frunzei fiind de culoare albă, iar cea din dreapta de culoare roșie. Fundalul emblemei este verde-deschis. Sub emblemă stă scris cu roșu și cu majuscule: «De 150 de ani încrezători în viitorul României». 3.2. Emblema Băncii
ORDIN nr. 16 din 10 ianuarie 2014 pentru modificarea Statutului CEC BANK - S.A., aprobat prin Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 425/2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258023_a_259352]
-
potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în bandă. În partea superioară, în stânga, în câmp roșu, se află un cap de mistreț de aur. Pe banda de argint se află trei frunze de stejar roșii. În partea inferioară, în dreapta, în câmp azur, se află trei romburi roșii cu bordură de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Capul de mistreț - trofeu de vânătoare - face
HOTĂRÂRE nr. 9 din 7 ianuarie 2014 privind aprobarea stemei comunei Vânători, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258021_a_259350]
-
aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Capul de mistreț - trofeu de vânătoare - face aluzie la toponimul comunei Vânători, reprezintă fauna zonei și este simbolul forței și curajului. Frunzele de stejar se referă la istoria, toponimul și eroii comunei, respectiv Regimentul 1 Vânători de Munte al Armatei Române din Primul Război Mondial, reprezentând geografia zonei, apa și pădurile de foioase. Romburile cu bordură, stilizând flacăra, reprezintă bogăția gazului metan din zonă
HOTĂRÂRE nr. 9 din 7 ianuarie 2014 privind aprobarea stemei comunei Vânători, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258021_a_259350]
-
potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În partea superioară se află un mănunchi format din cinci spice de grâu, flancat de două ramuri de stejar de aur, compuse fiecare dintr-o frunză și două fructe, așezate cea din dreapta în bandă, cea din stânga în bară. În partea inferioară se află o sondă de argint, terasată negru. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu
HOTĂRÂRE nr. 1.006 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Crâmpoia, Teslui şi Verguleasa, judeţul Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257219_a_258548]
-
bară. În partea inferioară se află o sondă de argint, terasată negru. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Spicele de grâu reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, agricultura. Ramurile de stejar evocă pădurile de stejar din zonă, precum și stejarul secular vechi de peste 300 de ani aflat pe teritoriul comunei. Brâul undat reprezintă râul Olt. Sonda reprezintă industria petrolieră. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de
HOTĂRÂRE nr. 1.006 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Crâmpoia, Teslui şi Verguleasa, judeţul Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257219_a_258548]
-
se află o sondă de argint, terasată negru. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Spicele de grâu reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, agricultura. Ramurile de stejar evocă pădurile de stejar din zonă, precum și stejarul secular vechi de peste 300 de ani aflat pe teritoriul comunei. Brâul undat reprezintă râul Olt. Sonda reprezintă industria petrolieră. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ------
HOTĂRÂRE nr. 1.006 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Crâmpoia, Teslui şi Verguleasa, judeţul Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257219_a_258548]
-
de argint, terasată negru. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Spicele de grâu reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, agricultura. Ramurile de stejar evocă pădurile de stejar din zonă, precum și stejarul secular vechi de peste 300 de ani aflat pe teritoriul comunei. Brâul undat reprezintă râul Olt. Sonda reprezintă industria petrolieră. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ------
HOTĂRÂRE nr. 1.006 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Crâmpoia, Teslui şi Verguleasa, judeţul Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257219_a_258548]
-
de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8240 Grohotiș și lespezi calcaroase; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8310 Grote neexploatate turistic; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9110 Păduri tip Luzulo-Fagetum; ───────────��─────────────────────────────────────────────────────────────────── 9130 Păduri tip Asperulo-Fagetum; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9140 Păduri subalpine medioeuropene cu Acer și Rumex arifolius ; ─────────────────────────────────────────────────��───────────────────────────── 9150 Păduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9160 Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic și medioeuropean și cu Carpinion betuli; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9170 Stejăriș cu Galio-Carpinetum; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9180 *Păduri de pantă, grohotiș sau ravene cu Tilio-Acerion; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9190 Stejăriș bătrân acidofil al câmpurilor nisipoase cu Quercus robur; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91BO Pădure de frasin termofil cu Fraxinus
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258294_a_259623]
-
Sedo albi-Veronicion dillenii; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8240 Grohotiș și lespezi calcaroase; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8310 Grote neexploatate turistic; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9110 Păduri tip Luzulo-Fagetum; ───────────��─────────────────────────────────────────────────────────────────── 9130 Păduri tip Asperulo-Fagetum; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9140 Păduri subalpine medioeuropene cu Acer și Rumex arifolius ; ─────────────────────────────────────────────────��───────────────────────────── 9150 Păduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9160 Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic și medioeuropean și cu Carpinion betuli; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9170 Stejăriș cu Galio-Carpinetum; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9180 *Păduri de pantă, grohotiș sau ravene cu Tilio-Acerion; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9190 Stejăriș bătrân acidofil al câmpurilor nisipoase cu Quercus robur; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91BO Pădure de frasin termofil cu Fraxinus angustifolia; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91DO *Turbării
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258294_a_259623]
-
Alnion nicanae, Salicion albae); 91FO Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91HO *Păduri panonice cu Quercus pubescens; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91IO Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.; 91MO Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); ────────────────────────────────────────��────────────────────────────────────── 91XO *Păduri de fag dobrogene; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91YO Păduri dacice de stejar și carpen; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91ZO Păduri de tei argintiu specifice zonei Moesice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91AA Păduri estice de stejar alb; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91BA Păduri de brad argintiu specifice zonei
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258294_a_259623]
-
riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris); ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91HO *Păduri panonice cu Quercus pubescens; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91IO Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.; 91MO Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); ────────────────────────────────────────��────────────────────────────────────── 91XO *Păduri de fag dobrogene; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91YO Păduri dacice de stejar și carpen; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91ZO Păduri de tei argintiu specifice zonei Moesice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91AA Păduri estice de stejar alb; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91BA Păduri de brad argintiu specifice zonei Moesice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9410 Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9420 Păduri alpine cu Larix decidua și
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258294_a_259623]
-
eurosiberiană cu Quercus spp.; 91MO Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); ────────────────────────────────────────��────────────────────────────────────── 91XO *Păduri de fag dobrogene; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91YO Păduri dacice de stejar și carpen; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91ZO Păduri de tei argintiu specifice zonei Moesice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91AA Păduri estice de stejar alb; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 91BA Păduri de brad argintiu specifice zonei Moesice; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9410 Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9420 Păduri alpine cu Larix decidua și/sau Pinus cembra; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9260 Păduri cu Castanea sativa; ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9280 Păduri cu Quercus frainetto; ───────────────────────────────────────────────────────────���─────────────────── 92AO Galerii
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258294_a_259623]
-
de câmp) - Aegolius funereus (Minuniță) CAPRIMULGIFORMES Caprimulgidae - Caprimulgus europaeus (Caprimulg) CORACIIFORMES Alcedinidae - Alcedo atthis (Pescăruș albastru) Coraciidae - Coracias garrulus (Dumbrăveancă) PICIFORMES Picidae - Picus canus (Ghionoaie sură) - Dryocopus martius (Ciocănitoare neagră) - Dendrocopos syriacus [Ciocănitoare (pestriță) de grădină] - Dendrocopos medius (Ciocănitoare de stejar) - Dendrocopos leucotos (Ciocănitoare cu spate alb) - Picoides tridactylus (Ciocănitoare de munte) PASSERIFORMES Alaudidae - Melanocorypha calandra (Ciocârlie de Bărăgan) - Calandrella brachydactyla (Ciocârlie de stol) - Lullula arborea (Ciocârlie de pădure) Motacillidae - Anthus campestris (Fâsă de câmp) Muscicapidae/Turdinae - Oenanthe pleschanka (Pietrar negru
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258294_a_259623]
-
Agrostis capillaris (A. tenuis) (iarba-câmpului) Răspândire și ecologie. Pajiștile de Agrostis capillaris (Agrostis tenuis) ocupă cele mai mari suprafețe în zona de deal și cea montană inferioară, începând de la altitudinea de 200-300 m până la peste 1.200 m, din subzona stejarilor și gorunului până în subetajul fagului și al amestecurilor de fag cu rășinoase. În teritoriu se disting pajiști de Agrostis capillaris de productivitate bună pe terenuri plane sau ușor înclinate cu soluri mai bogate și pajiști cu productivitate mijlocie pe terenuri
NORME METODOLOGICE din 11 decembrie 2013 (*actualizate*) pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
sunt reprezentative pentru zonele de stepă și silvostepă din țara noastră. Festuca valesiaca, specie ierboasă edificatoare, este o specie xerofilă, cu mare plasticitate ecologică, care se întinde din zona de stepă până în zona nemorală, și anume în subzona pădurilor de stejar pedunculat (Quercus robur) din Podișul Sucevei și subzona pădurilor de cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus frainetto) din Dealurile Vestice și subetajul pădurilor de gorun (Quercus petraea) din Podișul Bârladului. Cele mai mari suprafețe cu păiuș stepic sunt în Podișul Moldovei
NORME METODOLOGICE din 11 decembrie 2013 (*actualizate*) pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
t/ha MV și o încărcare medie de 0,3-0,5 unități vită mare la ha. 3.2. Pajiștile de Festuca rupicola (F. sulcata) (păiuș de silvostepă) Răspândire și ecologie. Pajiștile de Festuca rupicola se întâlnesc în arealul pădurilor de stejar pedunculat din Podișul Transilvaniei, în subzona pădurilor de cer și gârniță din Dealurile Vestice până la cca 600 m altitudine, pe versanți slab până la moderat înclinați 6°-14° pe toate expozițiile la altitudini mai joase și numai însorite la altitudini mai
NORME METODOLOGICE din 11 decembrie 2013 (*actualizate*) pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
multe ape, din care se văd una frontală și două laterale. Turnul de clopotniță este așezat pe un postament rectangular, are două ferestre și o cupolă surmontată de o cruce. În vârful scutului, în dreapta, în câmp albastru, se află un stejar dezrădăcinat de aur. În vârful scutului, în stânga, în câmp roșu, se află 5 inele de aur întrepătrunse, așezate 3 și două. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Vasul de ceramică
HOTĂRÂRE nr. 1.125 din 18 decembrie 2013 privind aprobarea stemei comunei Ciolpani, judeţul Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257829_a_259158]
-
de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Vasul de ceramică amintește de una dintre ocupațiile și tradițiile locuitorilor din satul Piscul, sat component al localității Ciolpani, olăritul. Biserica simbolizează lăcașul de cult Mănăstirea Țigănești, ctitorită în sec. XVIII. Stejarul reprezintă pădurea Snagov, aflată pe teritoriul localității. Cercurile de aur fac referire la baza olimpică de antrenament. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
HOTĂRÂRE nr. 1.125 din 18 decembrie 2013 privind aprobarea stemei comunei Ciolpani, judeţul Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257829_a_259158]
-
ale stemei comunei Fundeni, județul Călărași Descrierea stemei Stema comunei Fundeni, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În partea superioară se află două ramuri de stejar de aur, dispuse semicircular, ale căror părți inferioare se încrucișează în săritoare, asuprite de un snop de spice de grâu de aur. În partea inferioară se află o biserică de argint, cu plan circular, acoperit printr-o cupolă; în partea
HOTĂRÂRE nr. 1.131 din 18 decembrie 2013 privind aprobarea stemei comunei Fundeni, judeţul Călăraşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257834_a_259163]
-
deasupra căreia se află trei deschideri, de asemenea ajurate negru și arcuite. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Snopul de spice simbolizează ocupația de bază a locuitorilor, agricultura. Ramurile de stejar evocă bogăția silvică a zonei. Brâul undat reprezintă râul Dâmbovița, care străbate localitatea. Biserica reprezintă biserica din Frunzănești, construită în anul 1732 și declarată monument istoric. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună
HOTĂRÂRE nr. 1.131 din 18 decembrie 2013 privind aprobarea stemei comunei Fundeni, judeţul Călăraşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257834_a_259163]
-
orașului Nădlac se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și despicat în partea superioară. În primul cartier în câmp de aur se află un corb înaripat, de culoare neagră, privit din profil, stând pe o creangă de stejar verde. Corbul ține în cioc un inel de argint cu piatră roșie. În al doilea cartier se află un turn de argint privit din față, cu două ferestre. În prima fereastră se află un gornist negru suflând dintr-o trompetă
HOTĂRÂRE nr. 1.129 din 18 decembrie 2013 privind aprobarea stemei oraşului Nădlac, judeţul Arad. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257832_a_259161]
-
cele 3 litere și cuvânt este desenat un scut împărțit pe verticală în două culori, jumătatea din stânga fiind de culoare verde, iar cea din dreapta de culoare galbenă, tot scutul fiind bordat cu galben. În interiorul scutului se află o frunză de stejar, stilizată, partea stângă a frunzei fiind de culoare galbenă, iar cea din dreapta de culoare verde. Emblema Băncii este prezentată în forma grafică prevăzută în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul statut. 3.2. Emblema aniversară a Băncii
ORDIN nr. 201 din 10 februarie 2014 pentru modificarea şi completarea Statutului CEC BANK - S.A., aprobat prin Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 425/2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259024_a_260353]
-
cele 3 litere și cuvânt este desenat cu culoarea roșie numărul «150» într-o grafie specială. Cifra «0» este împărțită pe verticală în două, jumătatea din stânga fiind de culoare roșie, cea din dreapta luând culoarea fundalului și include o frunză de stejar stilizată, partea din dreapta a frunzei fiind de culoare roșie, iar cea din stânga frunzei luând culoarea fundalului. Fundalul emblemei este de culoare galben deschis. Sub emblemă stă scris cu culoarea roșie și cu majuscule: «De 150 de ani încrezători în viitorul
ORDIN nr. 201 din 10 februarie 2014 pentru modificarea şi completarea Statutului CEC BANK - S.A., aprobat prin Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 425/2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259024_a_260353]
-
încrucișate în săritoare; 2. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență - câmp purpuriu, încărcat cu două topoare încrucișate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier așezată din profil; dedesubt o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta și stânga ramuri de stejar, totul de argint; 3. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră - câmp verde, încărcat cu o bornă de hotar de argint, având în partea de sus două spade albastre, încrucișate în săritoare, iar în cea de jos o ancoră neagră; borna
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259038_a_260367]