8,833 matches
-
și în Polinezia. E vorba, probabil, de tema mitică a "autohtoniei" primilor oameni; ei sunt născuți de o Mare Zeiță chtoniană. Anumiți zei (ca, de exemplu, Mithra) sunt de asemenea imaginați ieșind dintr-o stâncă, precum soarele, a cărui lumină strălucește în fiecare dimineață deasupra munților. Dar această temă mitică nu poate fi redusă la o epifanie solară 16. S-ar putea spune că petra genitrix întărește sacralitatea Mamei-Pământ cu virtuțile prodigioase cu care se presupunea că sunt îmbibate pietrele. După
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
este cel mai tânăr (III, 38, 1) și totodată ultimul născut, deoarece el e cel ce pune capăt hierogamiei Cerului cu Pământul. "Prin puterea sa, el a desfășurat cele două lumi, Cerul și Pământul, și a făcut ca soarele să strălucească" (VIII, 3,6). După această faptă demiurgică, Indra îi acordă lui Varuna calitatea de cosmocrator și paznic al legii rta (care, până atunci, rămăsese ascunsă în lumea de jos; RV, I, 62, 1). După cum o să vedem (§ 75), există alte tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
I, 115, 1), Soarele este Viața sau ătman - Șinele - oricărui lucru 38. Cei care au băut soma devin nemuritori, ajung la Lumină și îi află pe zei (RV, VIII, 48, 3). Or, Chandogya Up. (III, 13, 7), zice: "lumina care strălucește dincolo de Cer, dincolo de tot, în lumile cele mai înalte, dincolo de care altele nu mai există, este într-adevăr aceeași lumină care strălucește în interiorul omului (anâah piinisă)"*9. Brhadăranyaka Up. (IV, 3,7) identifică, și ea, pe ătman cu persoana care
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și îi află pe zei (RV, VIII, 48, 3). Or, Chandogya Up. (III, 13, 7), zice: "lumina care strălucește dincolo de Cer, dincolo de tot, în lumile cele mai înalte, dincolo de care altele nu mai există, este într-adevăr aceeași lumină care strălucește în interiorul omului (anâah piinisă)"*9. Brhadăranyaka Up. (IV, 3,7) identifică, și ea, pe ătman cu persoana care se află în inima omului, sub forma unei "lumini în inimă". Această ființă senină, ridicându-se din trupul său și atingând cea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Șam., VII, 1,1,1). Cf. M. Eliade, Mephisiopheles et l'androgyne, p. 27; id., "Spirit, Light and Seed", pp. 3 sq. 39 Chăndogya Up. (III, 17, 7) citează două versuri rigvedice, în care se vorbește despre contemplarea "Luminii care strălucește mai înalt decât Cerul", și adaugă: "Contemplând (această) Prea-înaltă-Lumină, dincolo de Tenebre, noi atingem Soarele, zeu între zei". Realizarea în conștiință a identității dintre lumina interioară și lumina transcosmică este însoțită de două fenomene de "fi/. Iologie subtilă": încălzirea trupului și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
X ZEUS și RELIGIA GREACĂ 83. Teogonie și lupte între generații divine însuși numele lui Zeus îi proclamă natura sa: el este. Prin excelență, un zeu celest indo-european (cf. § 62). Teocrit (IV, 43) putea încă să scrie că Zeus câteodată strălucește și câteodată coboară cu ploaia. După Homer, "partea pe care a primit-o Zeus este cerul imens, cu limpezimea și cu norii săi" (IIiada, 15, 192). Multe din titlurile sale subliniază structura lui de zeu al atmosferei: Ombrios și Hyettios
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Korasmia sau în Bactriana 2. După tradiție, el era zaotar (Yast 33: 16), adică preot sacrificator și cântăreț (cf. sanscritul hotar), și găthăs ale sale se înscriu într-o veche tradiție, indo-europeană, a poeziei sacre. El aparținea clanului Spitama ("cei străluciți în atac"), crescători de cai; tatăl său se numea Pourusaspa ("cel cu calul pag"). Zarathustra era căsătorit și se cunosc numele a doi copii ai săi, între care fiica, numită Pourucistă, era cea mai mică (Yasna, 53: 3). El era
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
s-au împreunat întâia oară și a fost. Conceput Zarathustra 7. Înainte de nașterea sa, Ahriman și mulțimea c/ev-ilor s-au străduit în zadar să-i facă să piară. Cu trei zile înainte de a veni pe lume, satul a strălucit atât de tare, încât Spitamizii, crezând că a izbucnit un incendiu, 1-au părăsit. La întoarcere, au aliat un copil răspândind lumină înjurai său. După tradiție. Zarathustra a venit pe lume râzând. Abia născut, el a fost atacat de devi
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Mithra (Yast, X, 127) și emană, ca o lumină solară, din creștetul suveranilor 23. Totuși orice ființă omenească are un xvarenah al său, și în ziua transfigurării, i.e. a Reînnoirii finale, "lumina cea mare părând că emană din corpuri va străluci tot timpul pe acest pământ"24. Bând ritualic haoma, sacrificatorul își depășește condiția umană, se apropie de Ahură Măzdă și anticipează în concreta înnoirea universală. E greu de lămurit dacă această concepție eshatologică a cultului era deja în întregime formulată
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
pământ, și îi cere sa construiască o incintă (vară), în care va salva pe oamenii cei mai buni și prăsila tuturor speciilor de animale. Vara a fost imaginată drept un lăcaș subteran, căci nici soarele, nici luna, nici stelele nu strălucesc acolo 65. E vorba de o eshatologie arhaică, poate indo-europeană (cf. iama Fimbul, în tradiția germanică), dar care nu corespunde deloc viziunii zoroastriene. Se înțelege totuși de ce s-a introdus Yima în acest scenariu mitologic despre sfârșitul lumii: el era
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
rolul de a semnifica impunându-i lectorului o atitudine participativă, aceea de a reconstitui lumea de dincolo de cuvintele devenite simple instrumente într-un joc literar: "și a bătut ceasul din turn/ și ei s-au ridicat de la masă;// și a strălucit ceasul pe mâna marelui pădurar/ și ei au început vânătoarea;// și a țipat ceasul de fier/ și ei și-au șlefuit unghiile.// Nu-ți fie teamă, cititorule!/ Am părăsit convenția cocoșată a trecerii timpului./ Râd de ceasul din turn, de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
fie teamă, cititorule!/ Am părăsit convenția cocoșată a trecerii timpului./ Râd de ceasul din turn, de ceasul de mână,/ de ceasul de aur, de ceasul de fier...// (...) și a bătut ceasul din turn/ și ei au sfârșit vânătoarea;// și a strălucit ceasul pe mâna marelui pădurar/ și ei s-au așezat la masă;// (...) și a bătut ceasul din turn/ și ei s-au ridicat de la masă;// și a strălucit ceasul pe mâna marelui pădurar/ și ei au început vânătoarea,// (...) Un război
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a bătut ceasul din turn/ și ei au sfârșit vânătoarea;// și a strălucit ceasul pe mâna marelui pădurar/ și ei s-au așezat la masă;// (...) și a bătut ceasul din turn/ și ei s-au ridicat de la masă;// și a strălucit ceasul pe mâna marelui pădurar/ și ei au început vânătoarea,// (...) Un război de o sută de ani!/ Râdem de ceasul din turn, de ceasul de mână/ de ceasul de aur, de ceasul de fier..." (Sângeroșii utopiști, Mariana Marin). Textele postmoderne
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
nu blîndă și liniștită, ci plină de fulgere înfricoșătoare, de vînturi vijelioase care aduceau furtuna din toate părțile; în timpul acesta mulțimea s-a împrăștiat fugind, iar cei puternici s-au strîns la un loc; după ce a încetat tulburarea și a strălucit din nou lumina și mulțimea s-a adunat iarăși, aceasta a început să-l caute și să-l dorească pe rege, dar senatorii n-au lăsat poporul să continue cercetarea, nici să mai pună ceva la cale, ci au poruncit
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a li menținea reputația care servește ca una din cele mai puternice atracții pentru străini în a veni și cheltui parale în Paris. Parisul este refugiul îngerilor căzuți. O fată frumoasă din provincie, înșelată, unde ar mai putea trăi și străluci decît în Paris? O femeie tînără, avută, avidă de plăceri din orășele, colț al lumii, unde ar afla tot ce imaginația ei dorește, afară de Paris? «Conrupția - zic parizienii - o produc străinii; noi o exploatăm numai». Și au dreptate: două treimi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
între unii și alții. Aplicîndu-le însă tuturor aceeași etichetă, Bacovia a comis, cum am spus la început, dacă analizăm caz cu caz, o nedreptate. El a evitat totuși să fie considerat un denigrator al școlii în care n-a prea strălucit, amînînd publicarea în volum a poemului. Reamintesc: scris în 1903, „Liceu” n a intrat nici în Plumb, nici în Scîntei galbene, ci abia în Cu voi..., apărut în 1930, cînd, în contextul ascuțirii luptelor dintre generații, caracterizările sale au putut
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
al unor intelectuali distinși de la sfîrșitul secolului XIX-lea și începutul secolului XX, ca Ion Nădejde, Izabela Sadoveanu, Paul Bujor, Panaite Zosin, George Diamandi, Spiridon Popescu, G. Pencioiu, M. Pastia și alții.12) în tinerețe a făcut parte din „pleiada strălucită de intelectuali” socialiști, fiind (la 26 de ani) al treilea dintre aceștia care a devenit „ales al națiunii” (după V. G. Morțun și Ion Nădejde), deputat al Colegiului III Roman, dar Camera l a invalidat.13) A scos, împreună cu cei
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
puține și rare. Nici apărările nu s-au constituit în fronturi, ci s au ridicat individual și la intervale. Ca să naști pasiuni trebuie să contrariezi, și mai ales ca motivele contrarierilor să plece de la om. Or, omul Bacovia n-a strălucit și n-a sfidat. A stat aproape tot timpul în penumbră, marcat de „teama de existență”. A trăit exclusiv ca un „visător” și ca un „marginal”, în ciuda titlului de „Maestru” cu care i se adresau unii dintre confrați. La noi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
aduc aminte de Sfanțul Grigorie. Unul este de fapt dincolo de mișcare și repaus și este o cauză numai în raport cu noi, care putem doar să „o căutăm”. (Cf. Harder, Plotinus Schriften, Hamburg, 1964, vol. 3, la 6.7.32: „La Plotin strălucește o căutare a eternității de un tip antic mai tarziu, chiar agnostic”. În 6.6.17 și 18, Plotin reliefează o doctrină a infinității duble. Infinitatea aditiva a numerelor concrete, care poate întotdeauna fi sporită, este doar potențială. „Numărul esențial
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
două observații pe care le face în Crumbling Idols, al cărui titlu este el însuși sugestiv pentru rezistența la critica totalizatoare: "Viața se schimbă mereu și literatura se schimbă și ea. Nu decade niciodată, se schimbă" (77). Și: "Soarele adevărului strălucește în fiecare parte a pământului dintr-un unghi un pic diferit" (22). În nesfârșita schimbare și atomizare a "fiecărei părți din pământ" Garland ajunge la o poziție demnă de Heraclit. Ceea ce putem observa la răscrucea dintre secole este creșterea nemulțumirii
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
consecințe asupra oricărei afirmații despre statutul unui fenomenalist, el observă că "incoruptibilul a înlocuit coruptibilul. Mereu este un obiect al frumuseții, oricât de comună ar fi originea și vecinătatea sa... În starea sa de mizerie, nu poate zbura, nu poate străluci - este o mizerie plictisitoare. Însă deodată, fără prea multe constatări, chiar același lucru își dezvăluie frumoasele aripi, și devine un înger al înțelepciunii" (60). Ceea ce rămâne însă ciudat în cazul lui Emerson este că acesta își împărtășește părerile - prin proclamarea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
iarnă la Predeal Supranumită pe drept cuvînt „stațiunea sportului alb”, dar În egală măsură pentru odihnă, agrement și drumeții montane, stațiunea climaterică Predeal este la ora actuală una dintre cele mai populare, apreciate și solicitate din România. Un nou soare strălucește În prezent deasupra Predealului, care suntem siguri că Îi va asigura o nouă și trainică strălucire. Amplasată la cumpăna apei Prahovei și Timișului, la altitudinea de 1060 m, cu o frumoasă coroană de munți Înconjurători (Bucegi, Baiului și BÎrsei) ce
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
invizibile separând pe cei rafinați de cei mai puțin rafinați. Pentru femeile mondene, modă este o preocupare permanentă și palpitanta (uneori unică). Fenomenul modei se accelerează în Secolul Luminilor și "se impune îndeosebi la Paris, unde aristocrații sunt obligați să strălucească și să inventeze continuu noi semne distinctive, ca să-și mențină distanță față de cei care îi imită. Intensitatea acestei competiții destinate să reafirme constant diferențele sociale în fața concurenților produce o artă de consum specific" [Muchembled, p.213]. Paralel cu evoluția personajelor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ginecologica. Puncte de vedere, Mihai Pricop • Iași et la Moldavie dans leș relations franco-roumaines. Histoire chronologique du 14e au 20e siècle, Felicia Dumas, Oliver Dumas • Paradigmă Rousseau și educația contemporană, Izabela Nicoleta Dinu Colecția ROMÂNIA ORIENTALIS • Manual sau Steaua Orientala strălucind Occidentului, Nicolae Milescu Spătaru • Viața lui Despot Vodă, Johannes Sommer Pirnensis • Ungaria. Attila, Nicolaus Olahus • Mărturisirea de credință ortodoxă, Petru Movila • Etnogeneza românilor. Noi lecțiuni din istoriografii latini, Traian Diaconescu • Scrieri alese. Poezia latină din epoca Renașterii pe teritoriul României
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
la perfecționare căruia trebuie să-i ofere spațiu și "combustibil" toate instituțiile publice, cu atât mai abitir cele deschise către serviciul cetățenilor și cele care veghează la păstrarea identității noastre culturale și istorice. Astfel, www.monumenteiasi.ro e un răspuns strălucit la o astfel de cerință și o provocare pentru cei curioși sau îndrăgostiți de Iași, pentru specialiști și publicul larg totodată. Acest site, realizat de "Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Iași", este singurul din țară de o
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]