8,296 matches
-
politician român, senatorul Moisin, are din nou o inițiativă normativă: aceea de a așeza Biologia și Filosofia, în sens curricular, sub controlul Bisericii Ortodoxe și al celei Greco-Catolice. Senatorul își exprima nemulțumirea că tot ce drege predarea religiei în școală, strică biologia și filosofia. Prima e stricătoare de adevăr fiindcă prezintă ipoteza evoluționistă și pe cea genetică, cea de-a doua fiindcă nu critică pe toată lumea din perspectiva creștinismului și mai are și texte din filosofi rău famați gen Nietzsche și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
să se piardă în baroc, iar la noi în prefăcătorie. Marginalii foarte săraci nu sunt reprezentați politic. Minorele „acțiuni afirmative” atât de detestate de conservatori devin și mai puține. Dă-i încolo de amărîți: sunt leneși, anomici, parazitari, murdari! Ne strică simțul estetic și ne deprimă. „Corturarii” noștri și „negroteii” lor sunt o apă și un pământ: nu vor dom’le se civilizeze. De ce să le dăm din locurile noastre la școli și facultăți, când ei aproape nu sunt contribuabili, au
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Ștefan însuși căzând, într-un moment al luptei, prizonier la inamic. El demonstrează că, de fapt, între Matei și Ștefan, s-au dat trei bătălii, victoria revenindu-i în cele din urmă lui Ștefan, ceea ce mi se pare că nu strică imaginea noastră despre voievod. Oricum, studiile tânărului istoric te pun pe gânduri. CĂTĂLIN N-a ajuns om de știință s-ar zice că din prea mult orgoliu. Având calitățile unui cercetător - ușurință în speculație și un volum remarcabil de informație
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
fiind premonițiale și îi anticipau unele evenimente mai bune sau mai puțin bune. Era priceput la toate. În tinerețea sa a lucrat și ca teslar. Cu mâinile sale a zidit o casă frumoasă pentru sora mai mică, Maria, apoi a stricat casa veche și a făcut una nouă pentru ei. Maria era căsătorită; ea a rămas cu părinții. Avea deja patru copii și se descurca greu. Fiind în aceeași curte două case tata a gândit că Maria ar putea întâmpina greutăți
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Carol, începînd astfel: "Contele Aehrenthal tocmai mi-a mărturisit neliniștea sa în fața hotărîrii irevocabile a guvernului italian de a declara război Turciei". Cunoscînd gustul domnului Carp pentru umorul sec, am crezut că este o glumă și am protestat, supărat să stric în felul acesta o hîrtie de cifrat. Ministrul m-a chemat la ordine pe un ton folosit în probleme care nu-mi mai îngăduia să cred că este vorba de un joc. Am scris deci că Aehrenthal, în fața acestei amenințări
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
interes. Interesul poartă fesul... Zicala asta dăinuie încă de pe vremea turcilor, care, după câte știu, ne erau stăpâni, nu aliați. Mă rog, nu de interesul național e vorba aici!... Cu alte cuvinte, prietenia o măsori cu afecțiunea și, uneori, o strici din gelozie sau invidie, alianța o măsori cu interesul. Prietenul poate deveni invidios, aliatul mult mai rar, căci el participă direct, printr-un soi de contract implicit, la succesul celuilalt. De multe ori prietenii m-au dezamăgit. Alteori, eu i-
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
a văzut în Dicționarul autorilor francezi - secolul XX, lui Tsepeneag nici cu o prăjină nu-i mai ajungi la nas. Nu vezi că e în dicționar și Sanda Stolojan? îi spun eu printre dinți. Așa de-al dracului! Ca să-i stric plăcerea... Nu zice nimic, iese din odaie, nu știu unde se duce. Îi strig din urmă: — E și Ilie Constantin! E drept că francezii, obsedați că limba lor și-a pierdut - încă de multișor! - întâietatea în lume, sunt în stare să încurajeze
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
de dragul progresului. Atunci am profitat și am tras și eu o tiradă antiamericană. E drept că era cu o zi înainte de venirea miniștrilor. În fața lor am tăcut mâlc. Nu de frică pentru mine, dar pentru Eugen Simion. Să nu-i stric ploile. Și așa, din partea lui, a fost o dovadă de mare curaj și de prietenie să mă invite la un colocviu atât de simandicos. — Ambasadorul ăsta al Braziliei probabil că o să fie schimbat. — De ce să fie schimbat? — Pentru că a fost
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
bucure de civilizația care domnește în marele hotel. Vor și ei să trăiască în belșug și în siguranță. Cât despre amănuntele sumbre și uneori sordide ale acestei Europe atât de râvnite, cine stă să-și piardă vremea și să-și strice buna dispoziție cu ele? Iată o scurtă „poveste de Crăciun”. Zilele trecute, în Germania, la Rotenburg, a fost arestat un individ pe nume Arnim M., în vârstă de 41 de ani, care a recunoscut la anchetă că l-a omorât
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
nici de platină, nici de argint, n-au avut nici un Hagi, însă, la un moment dat, au băgat la cap că numai un neamț îi poate face să vîre mătăniile în buzunare și să se apuce de treabă. N-ar strica nici o incursiune în cărțile de istorie a României, variante nealternative, unde scrie negru pe alb că, pînă nu s au căpătuit cu un principe neamț, căruia îi ziceau „Hop în Țol“, în țară nu erau drumuri și căi ferate, ci
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Totul în numele globalizării și al voturilor. Sînt opt ani de cînd Blatter a preluat sceptrul fotbalului Planetei cu voturile atolurilor din Pacific. De atunci, insulițele Polineziei, arhipelagurile pierdute în imensitatea oceanului, bantustanele Africii sau ostroavele Caraibelor își trimit arbitri să strice Mondialele și să asculte de ordinele comerciale și globalizante ale împăratului Sepp. FIFA a nominalizat 23 de arbitri. Vor merge în Germania 10 mari nume europene, cinci sud-americani din ț ări cu fotbal important și un pluton consistent de neofiți
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
la întîmplare.Deodată a observat o ridicătură de pământ negru și umed, aproape de tulpina prunului.A dat cu săpăliga și...explozie! Bunico, bunico, vino repede! Ce e asta? Ce se întâmplă aici? - Vai! Ce-ai făcut, Andrada? De ce-ai stricat casa furnicilor? Uite, s-au împrăștiat toate ouăle. Și bunica a arătat către niște cocoloașe albe-sidefii, ca niște boabe de orez, împrăștiate peste tot, amestecate în pământul răscolit cu săpăliga. - Păi...Eu n-am știut că aceasta e casa furnicilor
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
răscolit cu săpăliga. - Păi...Eu n-am știut că aceasta e casa furnicilor. Eu doar mă jucam. Două lacrimi mari s- au rostogolit pe obrajii îmbujorați ai fetiței. Lasă, nu mai plânge! Harnice cum sunt, vor repara repede ce ai stricat tu.Dar aș vrea să stai aici, să vezi ce vor face. Fetița s-a așezat să privească. A observat cum furnicile, ca niște soldățeii bine instruiți, se chinuiau să care foarte repede cocoloașele albe-sidefii în galeriile interioare ale mușuroiului
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
3) Scrie în ordine alfabetică: * prenumele persoanelor din familia ta; * prenumele băieților din clasa ta. 4) Găsește cuvinte cu același înțeles pentru: soldat a aranja larmă a isprăvi inamici omăt 5) Găsește cuvinte cu înțeles opus pentru: harnice plânge a strica instruiți inamici a opri 6) Imaginează-ți (și scrie) un dialog pe care îl poate avea Andrada cu o furnicuță. Mâțișor - Miau! Miau! Miau! - Poți să miauni cât poftești. Astăzi ești pedepsit. Stai afară pentru că ai fost rău! Trebuie
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
București, ar fi fost un filozof cosmopolit, socotind drept patrie tot pământul, simțindu-se fratele oricui și membru al întregii familii umane. Credea în metempsihoză și se bănuiește că se ferea să mănânce carne de animal, ca nu cumva să strice sălașul trecător al vreunui duh. Ioan Zalomit (1810-1885), care în 1848 ținea la Berlin o dizertație inaugurală cu titlul Principes et mérites de la philosophie de Kant, n-a mai avut după aceea nici o activitate intelectuală. Mulți socotesc ca întîia revistă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mijlocirea lui Florian. În ea găsim locurile comune ale idilei rustice: păstorul cu fluierul stând la umbra marelui arbor, turmele de oi, câinele, Eco ascultând în loc ascuns. Ceva din melancolia păgână din Aminta lui Torquato Tasso trece prin aceste versuri stricate de muntenisme: Un păstor tânăr, frumos la față, Plin de mâhnire, cu glas duios, Cântă din fluier jos pe verdeață, Subt umbră deasă de pom stufos. Cât colo turme de oi frumoase Se răspândise pe livejui Și ascultîndu-l iarba uitase
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
treptat înghețînd; Un greier ce cântă, o iarbă, răsura, Stufoasă pădure, pierdute cărări, Adânca murmură ce-nvie natura Ca geniuri tainici ascunse prin flori. Tot mișcă, încîntă a noastră gândire; Tot are un farmec, tot este mister. Abundența și prozaismul strică operei poetice a lui Alecsandrescu. În Umbra lui Mircea la Cozia a fost atins totuși o singură dată echilibrul. Comentariul istoric, recitat somnambulic, hamletian, e în acord cu scena. Cortina se ridică peste medievalisme fantastice: Ale turnurilor umbre peste unde
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de munte stâncos. În odaia în care e primit, autorul zărește idoli mici de piatră în chipul Penaților, apoi portretele lui Tudor, Cuza și Bălcescu. Centenarul Aldea Longin, căpetenia satului etnic pur, îi duce pe toți la comoara Dochiei, se strică zăgazul unei ape și o poartă tăinuită, și într-o peșteră cu arcade și bolți corectate de daltă, plină cu simulacre de zei, sunt găsite închise în sicriu de lemn negru analele românilor, a căror lectură la lumina faclelor avea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
speță, ci osânda unui atavism neînțeles cu capătul în păgînătate: Căci te iubeam cu ochi păgâni Și plini de suferinți Ce mi-i lăsară din bătrâni Părinții din părinți. Bărbatul devine ataraxic ca Luceafărul și reproșează femeii de-a fi stricat rânduiala cosmică: Tu trebuia să te cuprinzi De acel farmec sfânt, Și noaptea candelă s-aprinzi Iubirii pe pământ. În stil folcloric Eminescu a scris adevărate capodopere. Mai am un singur dor e Miorița lui. Poetul se așează pe marginile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vorbi autentic enormă. Prin gura sa vorbește un singur om, simbolizând o societate arhaică, de o barbarie ideală, pusă într-un decor sublim și aspru. Goticul, muzicalul lipsesc din această operă, care ar fi clasică dacă echilibrul n-ar fi stricat în sensul rigidității, idilicul lui Sadoveanu fiind în înțelesul cel mai larg asiatic (dar nu slav), revărsat într-o neturburată placiditate, într-o cantitate mută. EMIL GÎRLEANU Ecou sintetic din N. Gane, M. Sadoveanu, Brătescu-Voinești și I. Bassarabescu, proza lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
este expunerea unei lupte între două forțe: prudența cărturăresei Saraha și răutatea multiformă a vecinilor. Chiriașa unguroaică din curte și-a pus copilul în geam să spună clienților cărturăresei că Saraha nu e acasă. Cărturăreasa reacționează verbal (invective, insulte). Chiriașa strică soneria de la poartă. Saraha pune în geam un bilet: "Sunați, sunt acasă". Unguroaica strică haznaua spre a împiedica pe clienți prin inundarea curții și amenință că va da foc casei. Saraha desparte curtea în două cu un gard, izolând pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vecinilor. Chiriașa unguroaică din curte și-a pus copilul în geam să spună clienților cărturăresei că Saraha nu e acasă. Cărturăreasa reacționează verbal (invective, insulte). Chiriașa strică soneria de la poartă. Saraha pune în geam un bilet: "Sunați, sunt acasă". Unguroaica strică haznaua spre a împiedica pe clienți prin inundarea curții și amenință că va da foc casei. Saraha desparte curtea în două cu un gard, izolând pe unguroaică, și face o ferestruică înspre curte spre a spiona. Vecina scrie pe gard
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și analitic. ION CĂLUGĂRU Ion Călugăru se ocupă cu evreimea din Moldova de sus în stare aproape țărănească (cotiugari, morari, hamali, birjari, sacagii, oieri, copii noinari, babe limbute). Hahamii, ceaușii de sinagogă, băiașii de la feredeie și croitorii nu izbutesc să strice imaginea de sat autohton. Numai lumânările ce se zăresc prin case din ulițele pe care trec domoale vitele, bătrânii perciunați întorcîndu-se de la sinagogă cu ceaslovul subsuoară, aluziile tuturor la vremurile biblice dau putința ochilor să distingă o altă rasă. În
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
când acesta îi spune că dorește o femeie "care să facă la mine poezii zo vi der Șiller vi der Ghete": "- Ghete! Șiller!, ce nume înalte ai rostit, baron ! Feblele mele talente cum vor răspunde la așteptarea dumitale ?" - femeie care strică limba, influențată de toate mani-ile lingvistice ale vremii (pusăciune, conprinzi, neînvingi-bilă, atășăciune etc.) - femeie modernă, care recomandă bătrânului ei amorez: 1 Ibidem, p. 296. 2 Scrieri, III, p. 45. Piesa e o localizare din franțuzește. "...să te îmbraci după modă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a le subția, a le înnobila și a le români, și eu mărturisesc că m-aș învoi cu părerea domniilor-sale. Vin, în sfârșit, conservatorii ă aceștia erau ișlicarii î, astă veche rugină, care strigă cu glas de Stentor că se strică limba, plîngînd-o și bocind-o în gura mare"1 . Aplicarea aceasta a terminologiei politice la clasificarea curentelor lingvistice o mai găsim și aiurea. Cei de la România literară 2 sunt învinuiți de "reacționarism" de către latiniști (adică de către "liberali"). G. Asachi, cum
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]