9,822 matches
-
del 'Principe' di Machivelli a Giuliano e a Lorenzo de' Medici", în Archivio storico italiano, 156 (1998), pp. 73-92. 30 Vezi lucrarea importantă a lui Clough, Machiavelli Researches, pp. 40-67. 31 Oreste Tommasini, Vită e scritti, 2: 2, pp. 1064-1065. Sugestia inteligență a lui Carlo Dionisotti, în a sa Machiavellerie: Storia e fortuna di Machiavelli, Einaudi, Torino, 1980, p. 36, nota 8, ca acest veto indică faptul că Principele era în circulație nu este sprijinit de tradiția manuscriptică și existau deja
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
77-120, a sugerat deja că, parțial, capitolul 3 a fost scris într-o etapă ulterioară anilor 1513-1514. 33 Cecil H. Clough, "Niccolò Machiavelli 's Political Assumptions and Objectives", în Bulletin of the John Rylands Library, 53 (1970), pp. 30-74. Pentru sugestii privind starea manuscrisului lui Machiavelli conținând Discourses, înaintea publicării lor postume, vezi Clough, Machiavelli Researches, pp. 90-105. 34 Procacci, Machiavelli nella cultură europea, pp. 5-41. 35 Aici tradus de Nicholas Webb în Cambridge Translations of Renaissance Philosphical Texts, vol. 2
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
italiană, 39 (1981), pp. 77-120. 47 Black, "Notes on the Date", pp. 33-34. 48 Baron, "The Principe". 49 Carlo Dionisotti, "Machiavelleria ultima", în Rivista storica italiană, 107(1995), pp. 20-28 (22-23). 50 Adresez mulțumirile mele lui Marcello Simonetta pentru o sugestie în acest sens. 51 Pentru modul în care aceste evenimente i-au adus împreună, vezi Marco Pellegrini, Ascanio Maria Sforza. La parabolă politică di un cardinale-principe del rinascimento, vol. 2, Istituto storico italiano per îl medio evo, Romă, 2002, 2
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
2009 la București și Sinaia. 1 Le sunt îndatorat și le mulțumesc pe această cale lui A. E. Baldini, Tommaso Casini, Francesca Klein, Jean-Jacques Marchand, Carlo Alessandro Pisoni, Marcello Simonetta, Alessandra Veronese și, pentru a încheia, lui Corrado Vivanți pentru sugestiile și ajutorul oferit, ca și principilor Borromeo-Arese ce mi-au acordat permisiunea de a avea acces în arhiva privată a familiei de pe Insulă Bella. Totodată îi mulțumesc și lui Ivano Dal Prete care cu amabilitate a tradus în limba italiană
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1992, pp. 36-37. 4 ASCF, Riform. e delib. 185, f. 24r. Ambasadorul Michele di Cieccho, a fost probabil fratele autorului acestei propuneri. 5 ASCF, Riform. e delib. 185, f. 24r. O vizită de două ore la această arhiva, făcută la sugestia lui Riccardo Fubini la 14 iunie 1991, s-a soldat cu această scrisoare a lui Lorenzo și cu alte două, nepublicate, datate 28 februarie 1468/69 și 22 septembrie 1480 (ASCF, Riform. e delib. 185, f. 152r; și 186, f.
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
degli Albizzi, Commissioni, vol. 3, (ed.) Cesare Guasti, Florența, Cellini, 1867-1873, pentru Città di Castello: I, p. 54; pentru Prato, p. 206. Trei dintre mandatele de comisar ale lui Rinaldo au rămas necunoscute pentru Guasti din cauza unei lacune în manuscris. Sugestia să (III: 163) că unul dintre cele trei a fost un mandat de Vicar în Valdarno Superior în 1428 și 1429 este dificil de acceptat, întrucat din punct de vedere tehnic vicariatul era officium și nu comisariat. 38 Andrea Zorzi
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
e Rinascimento", Lettere italiane, 31 (1979), pp. 133-134. 16 Vezi formularea frumoasă a lui Guido Ruggiero, The Boundaries of Eros: Sex Crime and Sexuality în Renaissance Venice, Oxford University Press, New York, 1985, p. 8. 17 Aș dori să mulțumesc pentru sugestiile lor utile autorilor E. Pilliod, Ț. Astarita, G. Brukner, G. Ciappelli, A. Cicchetti, P. Flemer, R. Mordenți, D. Schmek și R. Starn. * Publicat inițial în engleză în California Italian Studies, 2: 1 (2011), pp. 1-23. Publicat în traducere rusă în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de alienație mintală în forma "manie acută", stare care reclamă o căutare serioasă la un stabiliment special", internare pe care însă Maiorescu, însoțit de Constantin Simțion, o făcuse deja, achitând suma de 300 de lei la spitalul Șuțu. E o sugestie pentru reluarea discuțiilor, pe care Săluc Horvat o insinuează discret în dicționarul său. Tot o resuscitare a discuțiilor despre poezia Floare albastră, publicată la 1 aprilie 1873 în revista Convorbiri literare, ar fi posibilă plecând de la citarea unui text datorat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
eminescolog, a acestei mari individualități creatoare a românității, poate mai acceptabilă pentru cititorii secolului al XXI-lea, dar oricum mai în spiritul pesimismului acestui ultim romantic, înțeles nu neapărat în contextul epocii sale cât în substratul ființial, al său. Această sugestie concluzivă pare să fie o promisiune pentru un studiu aparte pe această temă, explicit și analitic, consacrat istoriei secrete a vieții și creației eminesciene, nu închizând un drum, ci deschizând acestuia un alt orizont de acces. RECEPTAREA CRITICĂ PANĂ LA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Mult mai mult decât alți cercetători, doamna Ioana Vasiloiu, stăruie asupra formulelor de apreciere a personalității scriitorului și gazetarului, din necroloagele publicate la decesul acestuia, în 1889. E un bun prilej de a reține "imaginea publică eminesciană" și lansarea primelor sugestii privind "genialitatea", mai mult, mitul Eminescu, ce se va instala în conștiința critică interbelică mai ales datorită lui Ibrăileanu. Un al doilea capitol, Bazele textuale ale receptării critice, se structurează, în principal, pe urmărirea istoriei editărilor din opera lui Eminescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
sistematizează și concentrează aria temelor poetice, distribuind versurile eminesciene în trei categorii: "de dragoste", "naționale" și "filosofice", îi prilejuiește lui Dan Mănucă interesante comentarii asupra a numeroase poezii ale acestuia, făcând aprecieri critice demne de a fi reținute prin subtilitatea sugestiei lor de interpretare. Iată un singur exemplu, din multele posibile, privitor la Mai am un singur dor, poezie pe care o consideră ca "o sinteză a imaginarului eminescian". Aici, notează Dan Mănucă, "privirea este grea și neguroasă, însoțită de o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ca "o sinteză a imaginarului eminescian". Aici, notează Dan Mănucă, "privirea este grea și neguroasă, însoțită de o imensă oboseală. Nici moartea nu mai are superbie, ci a devenit un act discret, o stingere domoală, o suspendare lină a temporalității" (Sugestii tematologice). În Fețele unui epistolar, se oprește pe larg asupra problematicii volumului de scrisori editat de Christina Zarifopol-Ilias, în 2000 (Dulcea mea doamnă/ Eminul meu iubit), corespondență inedită dintre Eminescu și Veronica Micle, reținând "informațiile despre viața cotidiană a lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
în lumină tocmai modelul poetic național pe care modernismul românesc trebuia să și-l asume, să-l aibă ca model, ca un reper esențial în deschiderea spre universalitate. STILUL ȘI LIMBA Lucia Cifor * Gh. I. Tohăneanu * Daniel Ciurel ANALIZE ȘI SUGESTII DE INTERPRETARE (Lucia Cifor) Pentru cercetătorul stilului operei eminesciene, urmărirea modului în care apar și sunt folosite diversele cuvinte, cuvintele în sine, în poezie mai ales, e o provocare aproape irezistibilă. Pentru că "Eminescu este creatorul limbajului poetic modern", fixând "începuturile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
în care el trăiește și scrie, anticipând clasicizarea limbii române ca limbă de cultură într-o epocă ulterioară". Iată ideea de la care pornește Lucia Cifor în suita de eseuri ce alcătuiesc sumarul unui volum de interpretări stilistice ("câteva analize și sugestii de interpretare"), ce poartă un titlu programatic: Mihai Eminescu prin câteva cuvinte cheie (Editura Fides, Iași, 2000), urmărind varii "contexte poetice" pentru felurite cuvinte ce au o funcție revelatoare în modul de exprimare al poetului. Dintr-un început își propune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cum nici nu ar putea fi [...]. Din unghiul contemplației catafatice, poetul pentru care "universul însuși" [...] se propune ca "semn" și figură sacrală, ca "primă hierofanie", ar putea fi considerat cel mai reprezentativ poet român". Eseurile Luciei Cifor propun analize și sugestii de interpretare sitilistică menite a ilumina prin evidența construcțiilor lexicale la Eminescu, elevația unui discurs liric inovator prin excelență. MEȘTEȘUGUL POTRIVIRII CUVINTELOR (G. I. Tohăneanu) Unul dintre cei mai statornici cercetători ai lexicului eminescian, profesorul timișorean Gheorghe I. Tohăneanu a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cronicarilor. Poetul conferă din plin tonuri apocaliptice prezentului și culori paradisiace timpului de altădată, ajungând să se "războiască vorba lui Al. Oprea cu proiecțiile fantastice ale propriei imaginații"". Dacă e să-i obiectăm ceva lui Daniel Ciurel mai degrabă o sugestie e faptul că nu menționează titlurile articolelor din care își sustrage exemplele discutate, anul apariției lor și eventual gazeta, mulțumindu-se doar cu trimiterea la corpusul ediției academice de Opere, în general. O asemenea specificare ar face posibilă observarea constanței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Umbra mea, Sărmanul Dionis, Archaeus), epică ce glisează în "vaste panorame cosmice și de reflecții care pun în discuție fundamentele lumii și morala istoriei". A treia direcție, cea a "fantasticului erudit", deosebit de "fantasticul oniric" întâlnit în Avatarii faraonului Tlá, prezintă "sugestia de vis fără determinări logice", care "este facilitată de ideea migrației archaeului, în timp și spațiu, de reîncarnarea imprevizibilă a individului", fiind, în cea mai mare parte, "un romantism nebulos și sincretic", marcat de "livresc liric". O altă direcție, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
UNIVERSAL 3 EMINESCU ÎN BALCANI (J. Tambozi, D. Garofil, Lefterie Naum) 3 RELAȚIA EMINESCU PUȘKIN (Dumitru Copilu-Copilin) 3 REMEMORĂRI 3 DIN PUNCT DE VEDERE PSIHANALITIC (Dr. C. Vlad) 3 POEZIA PURĂ (Ion Pillat) 3 STILUL ȘI LIMBA 3 ANALIZE ȘI SUGESTII DE INTERPRETARE (Lucia Cifor) 3 MEȘTEȘUGUL POTRIVIRII CUVINTELOR (G. I. Tohăneanu) 3 ORATORUL EMINESCU (Daniel Ciurel) 3 BIBLIOGRAFIE. EDIȚII 3 O LECTURĂ NOUĂ (Eugen Simion) 3 O SAGA EDITORIALĂ (Nicolae Georgescu) 3 INTERPRETĂRI DIDACTICE 3 METODICA PREDĂRII (Mihai Rusu) 3
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
numărul membrilor. În noiembrie, Gane ia parte la cel dintâi banchet ce a avut loc în casele lui Titu Maiorescu cu prilejul celei de a patra aniversări a societății "Junimea". Probabil că acum Gane a fost proclamat în glumă (la sugestia lui Pogor) "președintele celor nouă" membri ai "Junimii", despre care se spunea că nu pricep nimic din ceea ce se scrie și se discută. 1868. Deși i se oferă, sub noul guvern, postul de președinte de secție la Curtea din Focșani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mai frumos În natură decât pe tarabă. Nu le cumpărați, oameni buni, cei ce iubiți natura; doar așa poate fi frânată această barbarie. Mai bine e să le admirăm la ele acasă, În natură ori la Grădina Botanică. Și o sugestie, sper bine Înțeleasă, pentru Agenția de protecție a mediului: delictele ecologice se pot descoperi și În piață și nu sunt dintre cele minore, deși acoperite de masca frumosului. “Radiosfera”, 20 mai 1996, ora 11,38 82. Drumul cel mai scurt
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
un sistem educațional ca atare nu poate fi adoptat integral pentru că ar deveni un corp străin în structura realității respective; nu poate fi nici adaptat, pentru că, în acest caz, ar deveni altceva, ar fi denaturat. El poate oferi însă unele sugestii pentru elaborarea unui sistem educațional propriu unui anumit spațiu și timp. Prin prisma acestor idei îmi îngădui să apreciez sistemele teoretice pe care le-am considerat ca fiind cele mai relevante pentru secolul XX. 1 PRIMELE SEMNE ALE UNOR SCHIMBĂRI
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
c) autonomia voinței, prin care se exprimă acceptarea normelor sociale (13). a) Educarea spiritului de disciplină se întemeiază pe două dispoziții specifice copilului: 1) tendința de a imita și repeta ceea ce a văzut și învățat (tradiționalism infantil); 2) receptivitatea la sugestie, mai ales la "sugestia imperativă". Existența primei dispoziții impune asigurarea unui mediu prielnic, constituit din exemple bune, prin a căror imitare copilul dobîndește deprinderi morale. Dispoziției spre imitație a copilului i se adaugă receptivitatea față de îndemnul, sfatul sau ordinul adulților
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
care se exprimă acceptarea normelor sociale (13). a) Educarea spiritului de disciplină se întemeiază pe două dispoziții specifice copilului: 1) tendința de a imita și repeta ceea ce a văzut și învățat (tradiționalism infantil); 2) receptivitatea la sugestie, mai ales la "sugestia imperativă". Existența primei dispoziții impune asigurarea unui mediu prielnic, constituit din exemple bune, prin a căror imitare copilul dobîndește deprinderi morale. Dispoziției spre imitație a copilului i se adaugă receptivitatea față de îndemnul, sfatul sau ordinul adulților. Educarea disciplinei este deci
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
educație: una individuală, menită să asigure creșterea independenței individuale, și alta socială, întemeiată pe instinctele de asociere, pe nevoia de a trăi împreună cu alții, fiecare rămînînd el însuși. Slujind pe alții, fiecare își păstrează spiritul critic în aprecierea faptelor și sugestiilor celorlalți. Modalitatea socială cuprinde și utilizarea muncii ca metodă de educație. Cum Foerster punea mare preț pe apelul la "elementul eroic", deci pe efortul voluntar, el considera că munca în care vor fi angajați elevii nu trebuie să fie neapărat
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Diesterweg. Dacă natura este supusă evoluției aprecia Dewey educația însăși nu se poate sustrage acestei legități. Cum vom vedea, sistemul său pedagogic încearcă să răspundă tuturor problemelor pe care le ridica existența democrației și a revoluției industriale, ținînd seama de sugestiile pe care i le oferea concepția evoluționistă. Înseși criticile formulate la adresa școlii și sistemului de educație tradițional porneau de la recunoașterea acestor trei elemente, care au dat societății americane un profil specific. Vechiul sistem de educație, afirma Dewey, este întemeiat pe
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]