8,615 matches
-
C sau liga a III-a, după cum se mai numește, din anul 2006. Obiectivul echipei este rămânerea în aceea divizie și întărirea echipei.<br> Punctul de atracție al localității Albina îl reprezintă obiectivul turistic de pe râul Timiș, format dintr-o terasă și binecunoscută plajă.<br> În fiecare an, în data de 15 august, de Sf. Maria, are loc Ruga din Albina. Cu ocazia acestei sărbători se adună toți fii satului și neamurile, unii venind chiar și din Sebeșul de Jos. Ei
Albina, Timiș () [Corola-website/Science/301334_a_302663]
-
alți specialiști au pus în evidență trei tipuri de așezări rurale: satul adunat, satul răsfirat și satul risipit. Prin adăugarea la acest model al formei și reliefului satului, literatura de specialitate consemnează alte tipuri de sat: adunat reveran, adunat de terasă, adunat de coastă, risipit de terasă, risipit de coastă etc. Au fost și alte încercări de a concretiza tipurile de așezări sătești în care accentul s-a pus atât pe forma localității cât și pe factorul economic care favorizează apariția
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
trei tipuri de așezări rurale: satul adunat, satul răsfirat și satul risipit. Prin adăugarea la acest model al formei și reliefului satului, literatura de specialitate consemnează alte tipuri de sat: adunat reveran, adunat de terasă, adunat de coastă, risipit de terasă, risipit de coastă etc. Au fost și alte încercări de a concretiza tipurile de așezări sătești în care accentul s-a pus atât pe forma localității cât și pe factorul economic care favorizează apariția unui tip de sat într-un
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
Pietrele Popii (575 m altitudine) Craiva, sat aflat la poalele înălțimii Piatră Craivii (1083 m alt.) din latura estică a munților Trăscăului (Dj 107 H). Cetate dacica (sec. ÎI î.e.n.- I e.n.) pe platou și pe cca 2400 m² de terase artificiale montane (incinta poligonala, murus dacicus, sanctuar, masive urme de locuire)-anticul Apulon, centrul tribului dacic al apulilor, amintit în „Geografia” lui Ptolemeu (c. 90-c. 168), pe vatra de cultură neolitica. Ulterior se folosește formă Apulum pentru replică română a
Craiva, Alba () [Corola-website/Science/300235_a_301564]
-
are un relief de deal cu o altitudine cuprinsă între 300 și 500 m. Satul Crăciunelu de Jos are forma neregulata și este situat în lunca Târnavei de o parte și de alta a râului și pe fruntea lină a terasei de 30-40 m. Particularitatea localității constă în numărul mare al gospodăriilor construite pe lunca înaltă din dreapta râului și în extinderea sa actuală pe fruntea terasei. Cealaltă parte a satului, din stanga râului, fiind așezată pe malul Târnavei, a intrat într-un
Crăciunelu de Jos, Alba () [Corola-website/Science/300236_a_301565]
-
lunca Târnavei de o parte și de alta a râului și pe fruntea lină a terasei de 30-40 m. Particularitatea localității constă în numărul mare al gospodăriilor construite pe lunca înaltă din dreapta râului și în extinderea sa actuală pe fruntea terasei. Cealaltă parte a satului, din stanga râului, fiind așezată pe malul Târnavei, a intrat într-un proces de regres pronunțat, cauzat de frecvențele inundații. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate. Atestata documentar pentru prima dată în anul 1324 cu
Crăciunelu de Jos, Alba () [Corola-website/Science/300236_a_301565]
-
din punct de vedere turistic. OBIECTIVE DE INTERES TURISTIC: • ARTA POPULARĂ • ARTIZANAT • INSTALAȚII TEHNICE POPULARE • MANIFESTĂRI FOLCLORICE, TRADIȚII - monument funerar - Ioan Comănici - cimitir • MUZEE, COLECȚII MUZEALE • TÂRGURI - târg de țară - sezonier ASPECTE GEOLOGICE Dispoziția rețelei hidrografice a dus la formarea teraselor și luncilor cu depunerile corespunzătoare. Depozitele cuaternare sunt reprezentate prin aluviunile grosiere din zonele de luncă și de terasa și prin depozitele deluviale și unele deluvii de alunecare care brodează zonele de terasă, făcând racordul cu versanții adiacenți. RELIEFUL Substratul
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
funerar - Ioan Comănici - cimitir • MUZEE, COLECȚII MUZEALE • TÂRGURI - târg de țară - sezonier ASPECTE GEOLOGICE Dispoziția rețelei hidrografice a dus la formarea teraselor și luncilor cu depunerile corespunzătoare. Depozitele cuaternare sunt reprezentate prin aluviunile grosiere din zonele de luncă și de terasa și prin depozitele deluviale și unele deluvii de alunecare care brodează zonele de terasă, făcând racordul cu versanții adiacenți. RELIEFUL Substratul litologic este alcătuit din roci dure (șisturi cristaline), acoperite de roci sedimentare, specific cristalinului. Unitățile geomorfologice, specifice teritoriului sunt
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
Dispoziția rețelei hidrografice a dus la formarea teraselor și luncilor cu depunerile corespunzătoare. Depozitele cuaternare sunt reprezentate prin aluviunile grosiere din zonele de luncă și de terasa și prin depozitele deluviale și unele deluvii de alunecare care brodează zonele de terasă, făcând racordul cu versanții adiacenți. RELIEFUL Substratul litologic este alcătuit din roci dure (șisturi cristaline), acoperite de roci sedimentare, specific cristalinului. Unitățile geomorfologice, specifice teritoriului sunt lunca și colinele joase, cu versanți ondulați, cu diferite grade de înclinare și fragmentare
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
Substratul litologic este alcătuit din roci dure (șisturi cristaline), acoperite de roci sedimentare, specific cristalinului. Unitățile geomorfologice, specifice teritoriului sunt lunca și colinele joase, cu versanți ondulați, cu diferite grade de înclinare și fragmentare.</br> Din peisajul natural nu lipsesc terasele joase sau abrupturile naturale care dau specific deosebit reliefului. CLIMA Teritoriul localității se înscrie în tipul de climat temperat-continental, specific regiunilor deluroase între 200 și 800 m.</br> Regimul termic este strict legat de altitudine și circulația maselor de aer
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
Lunca Mureșului (în , colocvial "Kocsárd") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Albă, Transilvania, România. Localitatea Lunca Mureșului este situată în zona de contact a Câmpiei colinare a Turzii cu terasele de pe dreapta văii Mureșului. Localitatea este atestata documentar din anul 1291 sub numele "Terra Kichard". Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Secțio 140) localitatea apare sub numele de "Szekely Kotsárd". Până în anul 1876 satul a aparținut Scaunului Secuiesc al
Lunca Mureșului, Alba () [Corola-website/Science/300248_a_301577]
-
și drumul de exploatare ce leagă pe culme satul de Geoagiu de sus. În cuprinsul teritoriului amintit, sunt răspândite gospodării, sălașe și locuințe abandonate dând așezării un aspect tipic montan, gospodăriile izolate sau grupate mai multe la un loc ocupă terasele văilor și versanții favorabili așezării locuințelor sau utilizării agricole a terenurilor. Cele 17 trupuri ce constituie intravilanul satului cuprind locuințe și gospodării, case de vacanță, sălașuri și chiar locuințe abandonate. Trupul I - „Gura Șișcanei ” se află la vărsarea pârâului Șișcana
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
o investiție de 60 milioane euro. Localitatea "Războieni" s-a numit în trecut "Feldioara" (în , în trad. "Cetatea de pământ"), deoarece a existat acolo o mică cetate română, din care astăzi nu se mai văd decât urme sporadice. Pe dealul (terasă) din dreapta drumului din Războieni spre Unirea s-au găsit urmele unei așezări din epoca bronzului și a fierului, urmate de cele ale unui mic castru român auxiliar (legiune de cavalerie), cunoscut de istorici sub denumirea de Castrul român de la Războieni-Cetate
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
cu clasele I-VIII din localitate stă mărturie pentru începuturile istoriei locale. Uneltele de piatră, fragmentele ceramice pictate (cultură Petresti), statuetele, vetrele de locuințe preistorice, demonstrează închegarea primelor forme de comunitate umană în arealul actual al satului, pe una din terasele de pe malul drept al Mureșului, încă din cele mai vechi timpuri. Localitatea va cunoaște o perioadă de maximă dezvoltare și afirmare în timpul stăpânirii române în Dacia. În primele secole d.C. se conturează că o înfloritoare așezare română cu caracter urban
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
vestul Dealurilor Târnavei Mici, fiind recunoscută drept diviziunea cea mai coborată și unitară. Aparent teritoriul localității Ohaba dispune de un relief monoton, dar numeroasele dealuri puțin înalte și mai puțin adânci cu elementele constructive - culmi, poduri, versanți, ravene, ogase, șesuri, terase, lunci, albii și mlaștini impun recunoașterea diversității acestui relief colinar, de podiș la mica înălțime, dar nu oferă o amplitudine șocantă. Localitatea Ohaba este un sat de deal fiind înconjurat de mai multe dealuri (Cop, Bucin, Viilor, Stoina, Vârtoape, Rotundu
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
Stana de Mureș ("Ciuci" până în 1956, în ) este un sat în comuna Noșlac din județul Albă, Transilvania, România. Tip localitate: sat. Populație: 255 locuitori. Zona: Podișul Târnavelor - Terasele Mureșului. Ape: Mureș. Confluente: Arieș. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Secțio 140) localitatea apare sub numele de „Csúcs”. Satul este mărginit la est și la sud de o zonă de deal, la nord-est de răul Mureș, la vest
Stâna de Mureș, Alba () [Corola-website/Science/300273_a_301602]
-
la Bulci (com. Bată, jud. Arad), la numai câțiva kilometri de Căpâlnaș, Arad. Amplasat într-un parc imens, pe malul Mureșului, castelul Bulci este una din cele mai impozante construcții de acest fel. Pe două din fațadele clădirii se află terase cu blazoanele familiei sculptate în relief, care au supraviețuit distrugerilor de dupa al doilea război mondial. Corpul central are o frumoasă sala de arme, cu un splendid șemineu, iar în parc se află o seră. Lângă castel, Anton Mocioni de Foen
Bulci, Arad () [Corola-website/Science/300285_a_301614]
-
pe alocuri cu pante destul de accentuate și zone depresionare. Altitudinea maximă este situată în vârful Zăpadia Mare (532,8 m, iar cea minimă în lunca Târnavei Mici, 250 m. Înclinarea versanților din această regiune este de 20 în podurile de terasă și luncă, iar pe versanți depășește 150. Relieful cuprinde patru terase dispuse astfel: - Terasa I și II, de-a lungul Târnavei Mici, în partea dreaptă (sporadic) și respectiv stângă a acestuia, intrând uneori în contact cu lunca; - Terasa a III
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
este situată în vârful Zăpadia Mare (532,8 m, iar cea minimă în lunca Târnavei Mici, 250 m. Înclinarea versanților din această regiune este de 20 în podurile de terasă și luncă, iar pe versanți depășește 150. Relieful cuprinde patru terase dispuse astfel: - Terasa I și II, de-a lungul Târnavei Mici, în partea dreaptă (sporadic) și respectiv stângă a acestuia, intrând uneori în contact cu lunca; - Terasa a III-a este cea mai bine reprezentată, iar la nivelul terasei a
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
vârful Zăpadia Mare (532,8 m, iar cea minimă în lunca Târnavei Mici, 250 m. Înclinarea versanților din această regiune este de 20 în podurile de terasă și luncă, iar pe versanți depășește 150. Relieful cuprinde patru terase dispuse astfel: - Terasa I și II, de-a lungul Târnavei Mici, în partea dreaptă (sporadic) și respectiv stângă a acestuia, intrând uneori în contact cu lunca; - Terasa a III-a este cea mai bine reprezentată, iar la nivelul terasei a IV-a se
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
podurile de terasă și luncă, iar pe versanți depășește 150. Relieful cuprinde patru terase dispuse astfel: - Terasa I și II, de-a lungul Târnavei Mici, în partea dreaptă (sporadic) și respectiv stângă a acestuia, intrând uneori în contact cu lunca; - Terasa a III-a este cea mai bine reprezentată, iar la nivelul terasei a IV-a se află o largă înșeuare, legată de fenomene de captare. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate. Clima satului Sâncel are un caracter continental
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
patru terase dispuse astfel: - Terasa I și II, de-a lungul Târnavei Mici, în partea dreaptă (sporadic) și respectiv stângă a acestuia, intrând uneori în contact cu lunca; - Terasa a III-a este cea mai bine reprezentată, iar la nivelul terasei a IV-a se află o largă înșeuare, legată de fenomene de captare. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate. Clima satului Sâncel are un caracter continental temperat, relativ blând. Curenții de aer care circulă dinspre vest îndeosebi fönul
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
vânt năpraznic. În anul 1854 a fost construită actuala biserică de cărămidă, cu hramul celei vechi. Biserica are un iconostas din anul 1783, cumpărat în anul 1930 de la biserica din Seitin. La Cicir a fost descoperit în anul 1965, pe terasa nordică a localității, un bordei cu o mare cantitate de de ceramică de factură dacică. În urma cercetarilor s-a dovedit că aici a existat în secolul II-III o mare așezare a dacilor liberi. Find în apropiere de Arad și deși
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
arheologică care demonstrează existența unei așezări dacice încă din sec. III - II î.d.Hr., chiar dacă amplasamentul a migrat de pe malul stâng al Mureșului pe cel drept din cauza inundațiilor provocate de râu. Într-o primă fază se pare că prima terasă a Mureșului a fost locuită de o comunitate, încet-încet aceasta migrând tot mai mult înspre nord, astfel ca pentru perioada romană să se facă descoperiri arheologice în acest sens. Urmărind descoperirile arheologice care atestă existența unor așezării în zona Cicirului
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
pentru perioada romană să se facă descoperiri arheologice în acest sens. Urmărind descoperirile arheologice care atestă existența unor așezării în zona Cicirului încă de pe vremea dacilor, acestea s-ar contabiliza astfel: la 1,5 km S de sat, pe prima terasă a Mureșului, în punctul numit “Gropi” a fost descoperită o așezare dacică cu două nivele de locuire, un nivel aparținând secolelor III - II î.d.Hr., iar celălalt nivel secolelor II - III d.Hr. În total au fost descoperite 16
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]