7,958 matches
-
În anul 631, profetul a trimis o expediție militară sub comanda lui Khalid bin al-Walid la tribul Banu al-Harithah din nordul Yemenului. Khalid a avut misiunea de a negocia convertirea acestora la islam. Khalid a ajuns la Najran, iar membrii tribului Banu al-Harithah au acceptat chemare la islam. Khalid a rămas câteva luni la Najran pentru a îi învăța pe membrii tribului mai multe despre islam. Aceasta a fost ultima misiune efectuată de Khalid în timpul vieții Profetului Muhammad. După moartea profetului
Khalid bin al-Walid () [Corola-website/Science/329361_a_330690]
-
Yemenului. Khalid a avut misiunea de a negocia convertirea acestora la islam. Khalid a ajuns la Najran, iar membrii tribului Banu al-Harithah au acceptat chemare la islam. Khalid a rămas câteva luni la Najran pentru a îi învăța pe membrii tribului mai multe despre islam. Aceasta a fost ultima misiune efectuată de Khalid în timpul vieții Profetului Muhammad. După moartea profetului Muhammad, unele triburi arabe puternice au pornit un soi de revolte împotriva conducerii de la Medina. În realitate, unele forme de apostazie
Khalid bin al-Walid () [Corola-website/Science/329361_a_330690]
-
au acceptat chemare la islam. Khalid a rămas câteva luni la Najran pentru a îi învăța pe membrii tribului mai multe despre islam. Aceasta a fost ultima misiune efectuată de Khalid în timpul vieții Profetului Muhammad. După moartea profetului Muhammad, unele triburi arabe puternice au pornit un soi de revolte împotriva conducerii de la Medina. În realitate, unele forme de apostazie ale unor triburi arabe au început încă din timpul vieții lui Muhammad, însă acestea au început să reprezintă un pericol abia după
Khalid bin al-Walid () [Corola-website/Science/329361_a_330690]
-
despre islam. Aceasta a fost ultima misiune efectuată de Khalid în timpul vieții Profetului Muhammad. După moartea profetului Muhammad, unele triburi arabe puternice au pornit un soi de revolte împotriva conducerii de la Medina. În realitate, unele forme de apostazie ale unor triburi arabe au început încă din timpul vieții lui Muhammad, însă acestea au început să reprezintă un pericol abia după moartea sa. Primul calif, Abu Bakr, avea misiunea de a ține piept triburilor în care apăruse apostazia. Abu Bakr a împărțit
Khalid bin al-Walid () [Corola-website/Science/329361_a_330690]
-
În realitate, unele forme de apostazie ale unor triburi arabe au început încă din timpul vieții lui Muhammad, însă acestea au început să reprezintă un pericol abia după moartea sa. Primul calif, Abu Bakr, avea misiunea de a ține piept triburilor în care apăruse apostazia. Abu Bakr a împărțit armata în mai multe brigăzi, una dintre ele și cea mai importantă fiind condusă de Khalid ib al-Walid, care a fost trimis să oprească cele mai importante puncte ale rebelilor. Khalid a
Khalid bin al-Walid () [Corola-website/Science/329361_a_330690]
-
a ordonat execuția lui Malik ibn Nuwayrah, și astfel musulmanii și-au recuperate puterea în Nejd. În 632, Khalid l-a învins pe Musaylimah al-Kaddab la bătălia de la Yamama, dispărând astfel cea mai mare parte a rebeliunii pornite de unele triburi arabe după moartea lui Muhammad. După ce rebeliunea a fost învinsă, și deși musulmanii se temeau într-o oarecare măsură de Imperiul Persan din cauza a ceea ce demonstrase acesta pe plan militar, Abu Bakr s-a hotărât să extindă Imperiul Islamic începând
Khalid bin al-Walid () [Corola-website/Science/329361_a_330690]
-
bătălie a lui Khalid ibn al-Wlaid în timpul celui de-al doilea calif Umar este Bătălia de la Yarmuk. După ce cuceriseră Emesa, musulmanii s-au îndreptat spre nord pentru a cuceri întreaga zona nordică a Siriei. Împăratul Heraclius a adunat mai multe triburi arabe ce se opuneau islamului, și câteva brigăzi armene. Unele surse afirma că această armată ar fi fost formată din 100,000 de oameni, iar altele afrima că ar fi fost formată din 200,000 de oameni. Armata musulmanilor era
Khalid bin al-Walid () [Corola-website/Science/329361_a_330690]
-
al cărei cult datează dintr-o etapă anterioară vieții religioase coranice. Principalul ei sanctuar se află la Qudayd, pe drumul dintre Mecca și Yaṯrib (ulterior Medina)și constă într-o piatră neagră așezată în poziție verticală în regiunea muntelui al-Musallal. Tribul Qurays o venera până ce Muḥammad în anul 8 H. își trimite ginerele ʻĂlī să distrugă acest idol, într-o campanie de răspândire a religiei. O altă zeitate este Al ‘Uzza venerată de tribul Qurayš Qurays, iar Muḥammad, la rândul său
Simboluri în islam () [Corola-website/Science/329364_a_330693]
-
în poziție verticală în regiunea muntelui al-Musallal. Tribul Qurays o venera până ce Muḥammad în anul 8 H. își trimite ginerele ʻĂlī să distrugă acest idol, într-o campanie de răspândire a religiei. O altă zeitate este Al ‘Uzza venerată de tribul Qurayš Qurays, iar Muḥammad, la rândul său, îi aduce în tinerețe un sacrificiu. Sanctuarul său consta în trei copaci, iar sacrificiul uman este o caracteristică a cultului acestei zeițe. Al-Lat este la origine o divinitate celestă, al cărei simbol era
Simboluri în islam () [Corola-website/Science/329364_a_330693]
-
mai fascinante dintre toate castele din Europa”. Wawel este un loc de o mare importanță pentru polonezi: a devenit primul centru de putere politică la sfârșitul primului mileniu d.Hr. și în secolul al IX-lea, principalul castru fortificat a tribului Vistulani (). Primul conducător istoric Mieszko I al Poloniei (cca.965-992) din dinastia Piast și succesorii săi: Boleslau I Cel Viteaz (; 992-1025) și Mieszko al II-lea Lambert (1025-1034) au ales ca Wawel să fie una dintre reședințele lor. În același
Wawel () [Corola-website/Science/329387_a_330716]
-
în legătură cu sclavii se regăsesc în lucrările în proză apărute după islam, însă acestea reiau relatări păstrate din tradițiile anterioare în legătură cu războaiele arabilor. Din acestea rezultă că o sursă importantă de sclavi și mai ales de sclave o constituiau luptele între triburile arabe sau între acestea și alte neamuri. Istoria a păstrat numele unor dintre femeile sclave, mai ales când erau de origine ”nobilă” sau mamele unor personalități importante. Pe de altă parte, prin comerț, sau cu alte ocazii, arabii ajungeau în
Mawālá () [Corola-website/Science/329407_a_330736]
-
de argint. Măsurile de centralizare a statului au fost însoțite și de o revenire la politica celui de-al treilea calif, Usman. Nu a ținut seama de preocupările lui Mu`awiya de a nu atinge sensibilitățile ansar-ilor și ale diferitelor triburi arabe, împărțind principalele funcții din stat rudelor sale apropiate. A reușit prin aceasta să refacă economia califatului. Totuși, a provocat nemulțumirea urmașilor colonoștilor arabi din Irak. Răscoala acestora a fost înecată în sânge. În locul vechii confederații de provincii autonome din
Mawālá () [Corola-website/Science/329407_a_330736]
-
dat un miel otrăvit, care a ucis balaurul. Orașul a fost liber să înflorească. Oasele dragonului, cel mai probabil de la un mamut, sunt expuse la intrarea în Catedrala Wawel. Înainte de a se fi format statul polonez, Cracovia a fost capitala triburilor de Vistulanilor, subjugați pentru o perioadă scurtă de Moravia Mare. După ce Moravia Mare a fost distrusă de către maghiari, Cracovia a devenit parte a Regatului Boemiei. Prima apariție a numelui orașului în evidențele istorice datează din 966, atunci când un călător sefard
Istoria Cracoviei () [Corola-website/Science/329406_a_330735]
-
fost un poet de tranziție, el activând spre sfârșitul epocii Umayade și în începutul perioadei Abbaside . Baššăr a fost de origine persană , bunicul său fiind întemnițat ca și prizonier în Irak, iar tatăl sau Mawla era un om liber din tribul Uqayl. Câțiva profesori l-au considerat pe Bashar primul poet “modern” și unul dintre fondatorii curentului badi’ în literatura arabă. A fost o influență foarte puternică pentru generațiile de poeți ce au urmat. Despre Baššăr se cunoaște faptul că era
Baššār ibn-Burd () [Corola-website/Science/330934_a_332263]
-
dovedit a fi cea mai conservatoare dintre artele arabe. Secole de-a rândul, poezia nu a încetat să exprime spiritul deșertului. Chiar versificatori moderni de la Cairo, Damasc și Bagdad nu consideră anacronic să își înceapă odele adresându-se urmelor (aTlaal) tribului iubitei, ai cărei ochi sunt asemuiți și acum cu cei ai unei vaci sălbatice (maha). În afară de poezie, dreptul - în special reglementările maritale - este poate singurul domeniu în care s-au păstrat clar elemente ale vieții din deșert. Primul reprezentant al
Baššār ibn-Burd () [Corola-website/Science/330934_a_332263]
-
Abu at-Tayyib Ahmad ibn al-Husayn al-Mutanabbi (Arabă: أبو الطيب أح ) este unul dintre marii poeți ai lumii arabe. Acesta s-a născut în orașul Kufa din Irak și a trăit între 915-23 septembrie 965. Familia poetului provenea dintr-un trib din sudul Arabiei. Această origine yemenită a fost un motiv de mândrie pentru al-Mutanabbi, punctând totodată zona de proveniență a predecesorilor săi Abu Tammam (d. 845 d.Hr) și al-Buhturi (d. 897 d.Hr.). chiar a menționat că yemeniții posedă
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
cărții, Al-Mutanabbi a memorat tratatul de 30 de pagini. Impresionat de capacitatea lui al-Mutanabbi de memorare, vânzătorul i-a oferit acestuia cartea gratis. Când Al-Mutanabbi avea vârsta de 10 ani, familia sa a părăsit Kufa și s-a mutat în tribul Banu Kalb în regiunea Samawah, în deșertul sirian. Pentru Al-Mutanabbi, cei doi ani petrecuți în deșert, alături de beduini au reprezentat o etapă importantă în dezvoltarea sa ulterioară, beduinii fiind considerați a fi vorbitorii celei mai pure limbi arabe. La întoarcerea
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
din versurile sale făceau trimtiere la profetul pre-Islamic Saleh, menționat și în Coran. În prima parte a carierei sale, Mutanabbi a muncit atât în Bagdad cât și pe teritoriul Siriei ca și creator de panegirice pentru burghezi sau lideri ai triburilor Beduine. Toți cei pe care i-a elogiat în primă fază au fost doar precusori ai cooperării de aproximativ 9 ani pe care Mutanabbi a avut-o cu prințul hamdanid, Abu’l-Hasan ‘Ali ibn Abi’l-Hayja’ Sayf al-Dawla, perioadă considerată
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
Prințesa Ameera Al-Taweel", este o prințesă și filantropă din Arabia Saudită. Prințesa Ameera și-a asumat rolul de vicepreședinte al Fundației Al-Waleed bin Talal și este membru al consiliului de administrație al companiei Silatech. Ameera provine din clasa de mijloc, din tribul Al-‘Utaibi din regiunea Najd. Ea a obținut titlul de prințesă în urma căsătoriei cu prințul saudit Al-Waleed bin Talal. Spre deosebire de celelalte femei din familiile regale din Arabia Saudită, Ameera este recunoscută ca fiind singura prințesă saudită care și-a însoțit și
Ameera al-Taweel () [Corola-website/Science/330945_a_332274]
-
analizei gramaticale, sintaxa, morfologia și fonetica limbii arabe. Lucrarea este structurată în 571 de capitole (dintre care 7 introductive) în care sunt analizate araba coranică, araba folosită de poeții preislamici și islamici, dar și araba unor vorbitori nativi provenind din triburile din Peninsula Arabă din regiunea Ḥiğăz în est până la Tamīm și al-Bașra în vest, limba vorbită de aceștia fiind considerată acceptabilă de către Sībawayhi. Limba ideală pentru acesta este ceea ce el numește "al-luġa al-‘arabiyya al-qadīma al-ğayyida", "araba veche bună". "Al-Kităb
Sibawayh () [Corola-website/Science/330948_a_332277]
-
a dat naștere unei puternice alianțe dinastice între cele două familii ce continuă și în prezent, s-au pus bazele primului stat saudit. În general, istoricii acceptă că s-a născut în 'Uyayna (Arabă: العيينة) în 1703 ca membru în tribul arab Banu Tamim, într-o familie de teologi ai școlii de jurisprudență hanbalite, fapt ce ar justifica și ideea de a fi moștenitorul doctrinei dezvoltate de Ibn Taymiyya. Se pare că a început studierea islamului de la o vârstă fragedă, în
Muhammad Ibn Abd al-Wahhab () [Corola-website/Science/330939_a_332268]
-
Muhammad, pe motiv de idolatrie. De asemenea a ordonat lapidarea femeilor care au comis adulter, organizând personal uciderea cu pietre a unei femei care a mărturisit acest păcat. Aceste acțiuni au atras atenția lui Sulaiman ibn Muhammad ibn Ghurayr, din tribul Banu Khalid care avea o influență substanțială în zona Najd-ului, care l-a amenințat pe conducătorul din 'Uyayna că nu își va putea colecta taxele dacă nu îl îndepărtează pe ʿAbd al-Wahhab, ceea ce l-a determinat pe acesta din urmă
Muhammad Ibn Abd al-Wahhab () [Corola-website/Science/330939_a_332268]
-
la forma sa inițială, cea mai pură. Alianța celor doi s-a oficializat în 1744 prin căsătoria fiicei lui ʿAbd al-Wahhab cu fiul și succesorul lui Muhammad ibn Saud, Abdul Aziz. Folosind ideologia wahhabită, Ibn Saud se diferențiază de celelalte triburi vecine prin utilizarea religiei ca bază pentru legitimare, loialitatea politică confundându-se cu obligația religioasă. "Vezi și Mișcarea salafistă" Școala hanbalită, ce îl are drept fondator pe Ahmad ibn Hanbal, respinge opinia personală și raționamentul prin analogie, pentru a elimina
Muhammad Ibn Abd al-Wahhab () [Corola-website/Science/330939_a_332268]
-
Parțial, dacă nu toți varegii, erau cunoscuți de asemenea sub denumirile "kylfingar" [külfingar] (în idiomul scandinav), "kolbiaghi" (în slava medievală ruso-ucraineană), "kulpingoi" (în greacă), "al-kilabiyya" (în arabă) și "kölpények" (în maghiară). În cronica lui Anonymus este menționată o căpetenie de trib cu numele "Culpun", echivalentul termenului maghiarizat "kölpény", din anturajul ducelui Arpad). Potrivit unor cercetători, termenul ar fi fost reflectat și în "Külbey" ("Kulbey"), numele unuia dintre triburile menționate de împăratul bizantin Constantin VII Porfirogenetul în cartea sa "De administrando imperio
Regatele scandinave () [Corola-website/Science/330962_a_332291]
-
și "kölpények" (în maghiară). În cronica lui Anonymus este menționată o căpetenie de trib cu numele "Culpun", echivalentul termenului maghiarizat "kölpény", din anturajul ducelui Arpad). Potrivit unor cercetători, termenul ar fi fost reflectat și în "Külbey" ("Kulbey"), numele unuia dintre triburile menționate de împăratul bizantin Constantin VII Porfirogenetul în cartea sa "De administrando imperio". Unii cercetători au adus argumente în favoarea tezei conform căreia cei mai mulți dintre acești "kolbiaghi/koulpingoi" ar fi provenit din alte popoare de la Marea Baltică, finici și chiar baltici. Aceștia
Regatele scandinave () [Corola-website/Science/330962_a_332291]