8,156 matches
-
tov. Nicolaescu este de părere că cinematografia românească poate fi foarte rentabilă, cu condiția măririi prețului biletelor și făcându-se anumite concesii comerciale în scenarii pentru a atrage publicul : Trebuie să fac un film de mare importanță națională ca : Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare. În clipa aceea întîmpinăm atîtea greutăți în aprobarea devizului. Un film din acesta poate fi văzut de jumătate din populația țării noastre, sau mai mult, că la televizor cînd se dă este văzut de mult mai mulți
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nu-i nevoie să facă treaba aceasta pe scenă sau în film, dar în orice caz am nevoie ca acest om să iubească, să aibă niște sentimente. Vă spun acest lucru pentru că mă lovesc direct de niște greutăți. Poate Mihai Viteazul să iubească, sau nu ? De ce ridic această problemă ? Pentru că mă lovesc de acest lucru. Sunt idei, probleme de detaliu, dar care influențează filmul întreg. Principiul rentabilității este puternic susținut și de tov. Ion Gheorghe Maurer : Filmul este făcut să aducă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în cinematografia românească se declanșează o operație politică propagandistică de proporții, pe termen mediu și lung, având ca scop înlocuirea internaționalismului comunist patronat de URSS cu național- comunismul autocefal, prin rescrierea pe ecran a istoriei naționale : Tudor, Dacii, Columna, Mihai Viteazul... Până prin anul 1959, Gheorghiu-Dej era circumspect în abordarea problemelor referitoare la istoria țării noastre. Principalul motiv al prudenței sale conținea temerea ca nu cumva prezentarea unui moment sau personalități istorice să ridice dificultăți în relațiile dintre noi și sovietici. Tudor
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
comparabil cu cel al lui Stalin. Dacă atributele laudative pentru conducătorii PCR în frunte cu Dej erau limitate la prezent și relativ raționale, „eroi ai clasei muncitoare”, „conducători înțelepți”, „far călăuzitor”, Ceaușescu capătă dimensiuni milenare, fiind așezat alături de Cuza, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Decebal, Burebista. Aparatul de propagandă fabrică sintagme fabuloase - „Geniul Carpaților”, „Dunărea gândirii”, „Stejarul din Scornicești”. Biografia îi este „eroizată” de istorici servili, el și Elena rămân singurele figuri reprezentative pentru lupta comuniștilor în ilegalitate. Ziua
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Deletant, România sub regimul comunist, Fundația Academia Civică, București, 2010 ; Lavinia Betea, Maurer și lumea de ieri, Fundația „Ion Slavici”, Arad, 1995 ; Paul Niculescu-Mizil, O istorie trăită, Editura Enciclopedică, București, 2002) Filme cu caracter politic și propagandistic ale perioadei Mihai Viteazul, Serata, Facerea lumii, Asediul, Frații (1971) ; Puterea și Adevărul, Aventuri la Marea Neagră, Cu mâinile curate, Bariera (1972) ; Ceața, Ultimul cartuș, Conspirația, Dragostea începe vineri, Departe de Tipperary, Șapte zile, Despre o anume fericire, Vifornița (1973) ; Capcana, Trecătoarele iubiri, Întoarcerea lui
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
actualitate. Un adevărat omagiu adus autocratului comunist este Zile fierbinți de S. Nicolaescu. Tema independenței României atât față de URSS, cât și față de Occident, aflată la baza imaginii pe care și-o fabricase Ceaușescu, este îmbrăcată în mari montări ca Mihai Viteazul și Buzduganul cu trei peceți. N. Ceaușescu, nu întru totul satisfăcut de filmul lui Nicolaescu, prea spectaculos, a ordonat alocarea de la buget a încă unei sume uriașe pentru Buzduganul cu trei peceți, în care să se reflecte mai bine programul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de la difuzare în deceniul 8, comedia Adio, dragă Nela (1972), greu de înțeles de ce, întrucât e vorba tot de un triumf al Miliției, care îi demască în final și îi arestează pe toți impostorii și escrocii. Studii de caz Mihai Viteazul (1971) sau Mihai Titus Mihai Viteazul reprezintă cea mai mare și mai profitabilă investiție în propaganda prin cinema a regimului comunist român. Realizat în 1970 (premiera pe 13 februarie 1971), filmul lui Sergiu Nicolaescu și Titus Popovici era menit să
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Adio, dragă Nela (1972), greu de înțeles de ce, întrucât e vorba tot de un triumf al Miliției, care îi demască în final și îi arestează pe toți impostorii și escrocii. Studii de caz Mihai Viteazul (1971) sau Mihai Titus Mihai Viteazul reprezintă cea mai mare și mai profitabilă investiție în propaganda prin cinema a regimului comunist român. Realizat în 1970 (premiera pe 13 februarie 1971), filmul lui Sergiu Nicolaescu și Titus Popovici era menit să alimenteze valul de thymos național care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în perioada Daciei romanizate, nu întâmplător, scopul propagandistic fiind contracararea teoriilor rösleriene privind „vidul valah”, formarea poporului român în sudul Dunării, teorii agreate de către sovietici. Este de neînțeles trecerea prin probe a peste 120 de actori pentru rolul lui Mihai Viteazul, de vreme ce alegerea a fost până la urmă tot Amza Pellea, starul verificat în Dacii și Columna, după ce N. Ceaușescu însuși respinsese folosirea unor vedete internaționale în superproducția lui Nicolaescu, precizând că nu vor juca decât actori români. Avându-l pe dictator
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
turci. Campaniile lui purtate ca membru al Sfintei Ligi creștine, alături de Vatican, Spania, Imperiul Habsburgic, statele germane, ducatele Toscanei, Mantovei și Ferrarei, Transilvania și Moldova au fost numite de istoricii europeni Ultima cruciadă - acesta este și titlul sub care Mihai Viteazul a rulat în Spania, Franța și Italia în anii ’70. După cucerirea Transilvaniei, Mihai a obținut recunoașterea ortodoxiei, de către împăratul Rudolf al II- lea, ca religie cu drepturi egale în principat și a pornit construcția unei catedrale mitropolitane ortodoxe la
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Apostol Bologa, cel al găsirii lui Dumnezeu, Titus Popovici face din „bunul creștin cu frică de Dumnezeu”, cum îl numește Andronic Cantacuzino pe Mihai, un activist PCR cu munci de răspundere. A doua mistificare este prezentarea insistentă a lui Mihai Viteazul ca vizionar al Unirii tuturor românilor, căreia îi subordona totul. Selim Pașa îl întreabă mereu : „Nu înțeleg, de ce vrei tu domnia acestei țări amărâte ?”, mama lui pricepe târziu marele gând ascuns al lui Mihai Titus, acuzându-l pe nedrept. Or
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
român arată că scopul lui a fost mărirea necontenită a puterii personale. În atingerea lui a dat dovadă de curaj, inteligență, oportunism, tenacitate, cinism, de calități de strateg militar și diplomat ieșite din comun. Un adevărat Principe al lui Machiavelli, „viteaz ca Ahile și viclean ca Ulise”. În toate tratatele pe care le-a negociat, formula ca principală pretenție calitatea de monarh autoritar, cuvântul lui având putere de lege peste consiliul boierilor, și ereditar, puterea fiind transmisă automat urmașilor săi. În
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
clasele nobiliare, și nu de popor. În film, trupele lui Mihai Titus arată ca „armata întregului popor”. La întrebarea lui Sigismund Báthory : „Câtă oaste ai ?”, Mihai Titus răspunde mândru : „Toată țara”. Nimic mai fals. Armatele organizate și conduse de Mihai Viteazul s- au bazat în bună măsură pe mercenari, plătiți cu banii dați de boieri din exploatarea moșiilor și de primăriile orașelor. În lupta cu armata lui Sinan Pașa deschisă la Călugăreni, Mihai Titus este lăsat fără sprijin de Sigismund Báthory
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Cu ajutorul lor, recucerește Târgoviște, București, Giurgiu și îi aruncă pe turci înapoi peste Dunăre. Titus Popovici nu lasă în scenariu nici măcar o aluzie la asta. Avea nevoie de imaginea liderului din Est rămas singur în fața trupelor Pactului de la Varșovia. Mihai Viteazul s-a ferit să ridice gloatele la luptă. Înaintea atacării Transilvaniei, el a instigat cu cinism, prin agenții săi, populația română la răscoală, după care, odată instalat la Alba Iulia, a înăbușit cu cruzime zisa răscoală. În Țara Românească a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Ea nu se potrivește deloc cu multele compromisuri și „supuneri” viclene de care e plină cariera lui Mihai, un politician capabil, potrivit expresiei exasperate a cancelarului polon Zamoyski, „să jongleze cu lumea întreagă !”. Este chiar o discreditare a lui Mihai Viteazul prin Mihai Titus : după ce accepți să-ți cumperi în mod josnic domnia printr-un montaj financiar și de influență pe muchie de cuțit, a primejdui totul printr-o bățoasă încălcare de protocol e o dovadă de labilitate psihică, nu de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Îi solicită lui Ceaușescu introducerea unor secvențe erotice ale eroului cu frumoasa Rossana (Irina Gărdescu). Secretarul general rămâne inflexibil : „Și eu sunt sensibil, ca și dumneavoastră și vreau să vă spun cum simt eu. Eu sunt de acord că Mihai Viteazul a făcut dragoste, dar trebuie să știm ce să redăm, tovarăși ! Să redăm și dragostea lui, dar dacă aceasta n- a avut un caracter dominant în activitatea lui sau dacă aceasta este numai ceva lăturalnic, atunci s-o tratăm lăturalnic
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nici măcar un sărut, maximum de intimitate e punerea capului de către Rossana pe fierotania care acoperă pieptul lui Mihai Titus. Dimensiunile spectaculoase ale bătăliilor filmate, desfășurarea nemaivăzută de costume și decoruri de epocă, carisma lui Amza Pellea au făcut din Mihai Viteazul un vârf ca număr de spectatori. Iar mesajul său de propagandă naționalistă are efect și astăzi. Puterea și Adevărul (1972) sau Adevărul pentru Putere Puterea și Adevărul este cel mai puternic și mai convingător film de propagandă și mai ales
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de tip stalinist al personalității. În 1974, cu tricolorul pe piept și sceptrul în mână, înconjurat de portretele voievozilor, Ceaușescu devine împăratul național-comunist al României. Ceea ce reprezintă în această sintagmă Puterea și Adevărul pentru componenta comunistă, fusese în 1971 Mihai Viteazul, pentru componenta naționalistă. Scenaristul ambelor, cine altul decât Titus Popovici . Sarcina politică a lui Popovici era grea. Trebuia executată o operație fină, de secționare cu laserul a hoitului politic al lui Gheorghe Gheorghiu- Dej, astfel încât să fie aruncate mulțimii „greșelile
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
când Ceaușescu dorea ca totul să se fabrice în țară, să nu se mai importe nimic, este glorificată prin elicea mai tare decât a japonezilor, produsă la îndemnul mobilizator al Tovarășului. Buzduganul cu trei peceți (1977) sau Securistul lui Mihai Viteazul În ciuda serviciilor propagandistice pe care Mihai Viteazul, scenarizat de Titus Popovici, le- a făcut regimului național-comunist, Nicolae Ceaușescu nu a fost satisfăcut. Conștiința politică și „de clasă” a domnitorului în versiunea Popovici-Nicolaescu erau prea slab conturate în raport cu spectaculosul filmului. Drept urmare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fabrice în țară, să nu se mai importe nimic, este glorificată prin elicea mai tare decât a japonezilor, produsă la îndemnul mobilizator al Tovarășului. Buzduganul cu trei peceți (1977) sau Securistul lui Mihai Viteazul În ciuda serviciilor propagandistice pe care Mihai Viteazul, scenarizat de Titus Popovici, le- a făcut regimului național-comunist, Nicolae Ceaușescu nu a fost satisfăcut. Conștiința politică și „de clasă” a domnitorului în versiunea Popovici-Nicolaescu erau prea slab conturate în raport cu spectaculosul filmului. Drept urmare, dictatorul a comandat după câțiva ani realizarea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
prea slab conturate în raport cu spectaculosul filmului. Drept urmare, dictatorul a comandat după câțiva ani realizarea încă unei superproducții, de aproape trei ore, pe același subiect, în regia lui Constantin Vaeni, scenariul Eugen Mandric, în rolul titular Victor Rebengiuc. Dacă în Mihai Viteazul deformarea în scop propagandistic a istoriei era realizată de multe ori prin omisiuni, minimalizări sau magnificări, în Buzduganul cu trei peceți se trece la propagandă neagră, prin introducerea de falsuri. Componenta religioasă puternică a personalității lui Mihai este, așa cum am
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
sine, cu rele consecințe, dar oricând există cale de întoarcere. - Propaganda prin filme istorice. Declanșată în anii ’60, odată cu începutul distanțării de URSS, va fi menținută până în ultimul an al dictaturii, cu speranța că exemplele alese, Tudor, Decebal, Gerula, Mihai Viteazul, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mircea cel Bătrân pot mobiliza masele în jurul lui Ceaușescu. - Filmul istoric militar elimină, începând cu jumătatea deceniului 7, tema frăției de arme româno- sovietice. În anii ’80, odată cu creșterea tensiunii Moscova - București, se va ajunge
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
repubblica) (1971) 188 Mândrie (1961) 111, 114, 162-163 Meandre (1967) 111, 114, 116, 128, 167-168, 170, 195, 240 Mere roșii (1976) 196 Merii sălbatici (1965) 112, 127 Mesagerul (The Go‑Between) (1970) 188 Miezul fierbinte al pâinii (1984) 234 Mihai Viteazul (1971) 108, 144, 191, 197-198, 200, 205, 224 Mijlocaș la deschidere (1982) 196, 243 Mingea (1959) 61, 68, 73, 104 Miracolo, Il (1948) 75 Miracolul (1988) 234 Mircea (1989) 108, 199, 234, 248 Mireasa era în negru (La mariée était
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ARIEȘANU, Ion (8.IX.1930, Ocna Mureș), prozator. Este fiu al Elenei (n. Popa) și al lui Iosif Arieșanu, lăcătuș mecanic. A absolvit Liceul „Mihai Viteazul” din Turda în 1951, apoi Facultatea de Filologie din Cluj (1955). După o scurtă carieră didactică universitară (1955-1957) în același oraș, se dedică activității în presă, fiind redactor la „Drapelul roșu”, redactor-șef la revista „Orizont”. Colaborează cu proză și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285451_a_286780]
-
Paleografie. În perioada 1931-1940 este secretar particular al lui Nicolae Iorga, în răstimp, în 1936, luându-și doctoratul. Bibliotecar la Arhivele Statului (1933-1934) și la Academia Română (1934-1937), profesor de limba română la Colegiul „Sf. Sava”, Liceul „Matei Basarab”, Liceul „Mihai Viteazul”, Institutul Militar Muzical din București (1933-1955), funcționar la Straja Țării (1938-1940), din 1956 predă istoria literaturii universale și istoria artelor la Conservatorul „Ciprian Porumbescu”. Este veteran al celui de-al doilea război mondial. A fost membru al Societății „Prietenii istoriei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289729_a_291058]