7,597 matches
-
acestora fiind luat în principal de către vița de vie și mai puțin de către livezile de pomi fructiferi. În estul vârfului, datorită existenței unor zone mai înalte precum și ascensiunea mai redusă a satelor spre creastă au determinat o îngustare a arealului viticol. Din punct de vedere administrativ se întinde pe teritoriul județelor Buzău (în partea de est, preponderent) și Prahova (în partea de vest), următoarele comune incluzând în arealul lor administrativ segmente din masiv: În mod caracteristic pentru acest deal, satele din
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
Ca pondere și specializare ale terenurilor cultivate, culturile sunt depășite de livezi (de nuc și migdal) și în special de viță de vie (pentru care solurile sunt excelente), astfel că pe versanți sudici și sud-estici se întind mai ales plantații viticole care aparțin Podgoriei Dealu Mare (în care predomină soiurile roșii), cu centre aflate la Zorești, Merei, Pietroasele, Breaza, Cricov, Tohani, Ceptura. În partea vestică a comunei Pietroasele se află o "Stațiune de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație" Calcarele de
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
(n. 1849, Tonnerre; d. 1907, București) a fost un ziarist, istoric, filolog și traducător francez stabilit în România. Născut la Tonnerre (Yonne), într-o renumită zonă viticolă din Burgundia, a studiat dreptul la Paris. Împreună cu prietenul său român, Bonifaciu Florescu, a înființat un jurnal efemer, "l'Avenir litteraire, philosophique, scientifique" care a apărut în două rânduri, în noiembrie-decembrie 1868 și in decembrie 1869 - ianuarie 1870. Mai apoi
Frédéric Damé () [Corola-website/Science/323170_a_324499]
-
în dialectul săsesc "Grisz-Kopesch, Grîskôpeš, Kopeš", în , în ), este un sat în partea de nord a județului Sibiu, în Podișul Târnavelor. Aparține de comuna Biertan. Comună liberă a vechiului Fundus Regius, Copșa Mare stăpânea cele mai întinse și renumite plantații viticole din Țara Vinului. La începutul secolului al XIV-lea slujbele erau oficiate într-o bazilică gotică cu trei nave, însă un document din 1283 aduce cu sine ipoteza existenței unei bazilici mai vechi. Făcea parte din ""Terra Medies"". Localitatea a
Biserica fortificată din Copșa Mare () [Corola-website/Science/326646_a_327975]
-
Prima unitate de cercetare viticolă din Valea Călugărească a fost înființată în 1950 sub numele de "Stațiunea Experimentală Viticolă Valea Călugărească", funcționând în cadrul Institutului de Cercetări Agronomice al României (ICAR). După restructurarea ICAR, în 1957, stațiunea experimentală a trecut în subordinea Institutului de Cercetări Horti-Viticole
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Calugărească () [Corola-website/Science/326093_a_327422]
-
Prima unitate de cercetare viticolă din Valea Călugărească a fost înființată în 1950 sub numele de "Stațiunea Experimentală Viticolă Valea Călugărească", funcționând în cadrul Institutului de Cercetări Agronomice al României (ICAR). După restructurarea ICAR, în 1957, stațiunea experimentală a trecut în subordinea Institutului de Cercetări Horti-Viticole București-Băneasa până în 1967. Activitatea ICHV devenind tot mai importantă, acesta a fost restructurat, stațiunea
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Calugărească () [Corola-website/Science/326093_a_327422]
-
de Cercetări Horti-Viticole București-Băneasa până în 1967. Activitatea ICHV devenind tot mai importantă, acesta a fost restructurat, stațiunea experimentală devenind "Institutul de Cercetări pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească". În momentul constituirii sale institutul a avut în subordine 8 stațiuni experimentale viticole (Drăgășani, Odobești, Crăciunelu, Miniș, Iași, Ștefănești-Argeș, Greaca, Murfatlar, ulterior adăugându-se altele două stațiuni (Pietroasa și Bujoru). Din anul 2002 această unitate de cercetare a căpătat denumirea actuală de "Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească". În prezent
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Calugărească () [Corola-website/Science/326093_a_327422]
-
Murfatlar, ulterior adăugându-se altele două stațiuni (Pietroasa și Bujoru). Din anul 2002 această unitate de cercetare a căpătat denumirea actuală de "Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească". În prezent Institutlul are în subordine 7 stațiuni experimentale viticole: Blaj, Bujoru, Drăgășani, Iași, Murfatlar, Miniș și Odobești. Activitatea de cercetare se desfășoară în următoarelor secții și laboratoare: "Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași" este o unitate de cercetare fundamentală și aplicată în domeniul viticulturii și vinificației
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Calugărească () [Corola-website/Science/326093_a_327422]
-
și floricultură. Din anul 1967, după trecerea stațiunii sub coordonarea Institutului de Cercetare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, activitatea stațiunii s-a restrâns la cercetarea în domeniul culturii viței-de-vie și a producerii vinului, fiind denumită întâi „Stațiunea de Cercetări Viticole Iași” iar mai târziu „Stațiunea de Cercetare și Producție pentru Viticultură și Vinificație Iași”, pentru ca din 2002 să fie cunoscută sub denumirea actuală de „Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Iași”. După anul 1989 Stațiunea a fost nevoită
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Calugărească () [Corola-website/Science/326093_a_327422]
-
având în total 18 sate componente. Nu există comunități rurale cu populație mai ridicată de 5000 de locuitori. Localitățile de pe raza parcului au un profil ocupațional preponderent agricol și piscicol. Suprafețele agricole sunt reprezentate de pășuni, fânețe, vii și pepiniere viticole, livezi și pepiniere pomicole. Pescuitul și acvacultura reprezintă alături de agricultură, activități tradiționale. Amenajările piscicole sunt în sistem semi-intensiv, dispunând în principal de stații de pompare și evacuare a apei. Silvicultura nu reprezintă o activitate economică de amploare, pădurea fiind apreciată
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
este o clădire monument istoric din orașul Hârlău, situată pe Str. Logofăt Tăutu nr. 7. Ea a fost construită în secolele XVII - XVIII și găzduiește în prezent Muzeul Viei și Vinului, singurul muzeu viticol din Moldova. , azi Muzeul de Istorie, a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, la numărul 1407, având codul . Casa Tăutu din Hârlău a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului
Casa Tăutu din Hârlău () [Corola-website/Science/322074_a_323403]
-
aici s-a inaugurat la 20 iulie 2006 Muzeul Viei și Vinului din Moldova, care ilustrează principalele etape din viața omului când se consumă vinul: la naștere, nuntă sau moarte, în celelalte săli fiind expuse piese etnografice legate de tehnica viticolă: butoaie, ulcioare, teascuri, zdrobitori, lin, fierbătoare, un răboj pe care țăranul însemna de fiecare dată când scoatea câte o găleată de vin din butoi etc. În săli sunt amenajate o butnărie de secol XVII (unde se confecționau butoaiele), o sală
Casa Tăutu din Hârlău () [Corola-website/Science/322074_a_323403]
-
se găsesc în literatura epocii, chiar mult mai târziu, și în lucrări atât de neașteptate, ca de exemplu "Physiologie du goût"de Brillat-Savarin, și publicată doar abia în 1825, adică 14 ani mai târziu. Corelativ, 1811 a fost un an viticol excepțional. Trecerea cometei la periheliu coincizând cu perioada culesului strugurilor, multe vinuri au fost „botezate” "Vin de la Comète". Desenul unei "stele pletoase" apărea pe dopurile și pe etichetele sticlelor de șampanie. Astrul este denumit și "Comète de Napoléon". Lev Tolstoi
Marea Cometă din 1811 () [Corola-website/Science/329788_a_331117]
-
coloanele de pe platformă se deslușesc elemente decorative - o menora - candelabrul evreiesc cu șapte ramuri,sub ea lopățica pentru tămâie, o frunză și un fruct de chitră „lulav”, caracteristic pentru cultul iudaic, de asemenea pe o altă față a coloanei - motive viticole.Pe un relief s-a descoperit imaginea unei Menora așezată pe un tripod, și având de o parte și alta a bazei ei niște coarne de suflat de tip shofar. Pavimentul sinagogii avea în centru un octagon. Sus pe peretele
Umm al-Kanatir () [Corola-website/Science/328085_a_329414]
-
Călugărească, d. 2 ianuarie 2013, municipiul Cluj-Napoca) a fost unul din remarcabilii dascăli ai agronomiei românești. Ștefan Oprea s-a născut la data de 6 octombrie 1928, în comuna Valea Călugărească (județul Prahova). După absolvirea în 1949 a Liceului Tehnic Viticol din localitate, a urmat cursurile Facultății de Agronomie din cadrul Institutului Agronomic din Cluj. În 1956, după terminarea studiilor universitare, a fost repartizat la proapăt inființata Stațiune Experimentală Pomicolă Cluj colaborând cu Rudolf Palocsay, fondatorul și directorul de la acea vreme al
Ștefan Oprea (agronom) () [Corola-website/Science/328393_a_329722]
-
Denumirea de origine controlată (DOC) reprezintă un nume geografic al unei podgorii, centru viticol sau localitate, ce identifică originea vinurilor provenite din acel teritoriu delimitat, cu caracteristici de calitate datorate exclusiv factorilor naturali și umani din acel teritoriu. În România, normele tehnice pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlată și a vinurilor cu
Denumire de origine controlată () [Corola-website/Science/327090_a_328419]
-
copii funcționează în apropierea parcului arheologic (Pedikes Kataskinosis). În satul Potamia funcționează de asemenea o bază de tratament balnear (Loutroupoli). În ultimii ani, este încurajată și dezvoltarea unor forme alternative de turism („de nișă”): agroturism (degustare de vinuri la fermele viticole Vourvoukeli și Sgouridi, echitație la ferma Kyriakou), ecoturism (drumeții în rezervația naturală Lacul Vistonida și refugiul pentru animale sălbatice din pădurea Domuz Orman), turism religios (pelerinaje la Mănăstirea Sfântul Nicolae din Porto Lagos).
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
Viei și Vinului, care a fost adoptat în anul 1994. După adoptarea acestei legi sub îndrumarea m.c. Gh. Cozub, în comun cu colaboratorii științifici doctorul Emil Rusu a purces la elaborarea actelor normative și anume „Normele tehnice privind pepinieritul viticol, viticultura și vinificația” aprobate prin hotărîrea de Guvern. Ulterior ele au fost supuse unor modificări și completări și au fost aprobate cu denumirea de Codul privind activitatea practică a vinificatorului. De asemenea, cu participarea profesorului Emil Rusu a fost elaborat
Emil Rusu () [Corola-website/Science/337459_a_338788]
-
română în anul 1996, în comun cu Gheorghe Cozub a editat cartea "Producerea vinurilor în Moldova". Printre cercetările prioritare mai recente ale profesorului Emil Rusu efectuate în comun cu cercetătorii științifici ai IȘPHTA se pot menționa: delimitarea generală a arealului viticol pentru producerea vinurilor și altor produse vitivinicole, delimitarea ariilor geografice pentru producerea vinurilor cu indicație geografică și denumire de origine, studiul potențialului tehnologic al soiurilor autohtone cu bob negru și al soiurilor noi de selecție a institutului cu scopul determinării
Emil Rusu () [Corola-website/Science/337459_a_338788]
-
monument istoric și a fost restaurat în perioada 1942 - 1943. În conac sunt expuse obiecte de istorie memorială: mobilier de epocă, obiecte personale ale familiei Golescu, manuscrise, artă decorativă, carte. Secția în aer liber cuprinde arhitectură și tehnică populară, instalații viticole și pomicole. Muzeul pomiculturii și viticulturii este organizat pe trei sectoare complementare. Cel mai important sector este cel al gospodăriilor țărănești aduse din principalele zone viticole și pomicole ale țării, grupate sub forma unui sat românesc, care urmează conturul țării
Muzeul Viticulturii și Pomiculturii () [Corola-website/Science/331318_a_332647]
-
manuscrise, artă decorativă, carte. Secția în aer liber cuprinde arhitectură și tehnică populară, instalații viticole și pomicole. Muzeul pomiculturii și viticulturii este organizat pe trei sectoare complementare. Cel mai important sector este cel al gospodăriilor țărănești aduse din principalele zone viticole și pomicole ale țării, grupate sub forma unui sat românesc, care urmează conturul țării, și înlănțuirea provinciilor istorice naționale. Fiecare gospodărie viticolă sau pomicolă înglobează în cadrul ei, atât casa de locuit, cât și toate dependințele aferente și uneltele de lucru
Muzeul Viticulturii și Pomiculturii () [Corola-website/Science/331318_a_332647]
-
organizat pe trei sectoare complementare. Cel mai important sector este cel al gospodăriilor țărănești aduse din principalele zone viticole și pomicole ale țării, grupate sub forma unui sat românesc, care urmează conturul țării, și înlănțuirea provinciilor istorice naționale. Fiecare gospodărie viticolă sau pomicolă înglobează în cadrul ei, atât casa de locuit, cât și toate dependințele aferente și uneltele de lucru specifice. Al doilea sector este constituit din instalațiile și instrumentarul specific ocupațiilor principale, care se află în afara gospodăriilor, cum sunt: cramele, conacele
Muzeul Viticulturii și Pomiculturii () [Corola-website/Science/331318_a_332647]
-
Mimi în calitate de Președinte al Upravei Zemstvei județului Bender precum și a echipei de specialiști pe care a reușit să o formeze în jurul său. O amintire îl face pe Constantin Mimi să rămână unic în memoria Basarabiei. Într-o comunicare făcută congresului viticol din 1902, prințul Nikolai Golițin, administratorul tuturor viilor și pivnițelor imperiale a declarat că "ar trebui să se distrugă toate podgoriile din Basarabia și să se pună porumb în loc, pentru că această gubernie nu este capabilă să producă altceva mai bun
Constantin Mimi () [Corola-website/Science/334091_a_335420]
-
de vin. Compania are în planurile de viitor construcția unei crame proprii, dar și a unei unități de cazare pentru turiști. Alira cultiva doar trei soiuri de vin: Merlot, Cabernet Sauvignon și Feteasca Neagră. Brandurile produse la Aliman sunt: Regiunea viticola Colinele Dobrogei face parte din Podișul Dobrogean, delimitat clar între Dunăre, Marea Neagră și frontieră cu Bulgaria. Zona aleasă de Marc Dworkin pentru viitoarea podgorie Alira a fost, inițial, un mare lan de porumb. Decizia a fost influențată de poziția sud-estică
Alira () [Corola-website/Science/334264_a_335593]
-
Muzeul Viei și Vinului este un muzeu din Hârlău a cărui activitate este coordonată de Muzeul Etnografic al Moldovei din Iași. Muzeul prezintă istoriei vinului din podgoriile faimoase din zonă și este singurul muzeu viticol din Moldova. Muzeul este situat pe Str. Logofăt Tăutu nr. 7, ocupând Casa Tăutu, clădire inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004, la numărul 1407, având codul . Muzeul din Hârlău este un muzeu al istoriei vinului
Muzeul Viei și Vinului din Hârlău () [Corola-website/Science/331906_a_333235]