76,000 matches
-
funcționar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără plată pentru a-și urma soția/soțul trimisă/trimis în misiune permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare, se utilizează ca bază de calcul media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anterior intrării în concediu fără plată, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie. ... (8) Baza de calcul folosită pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279963_a_281292]
-
activitate anterior intrării în concediu fără plată, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie. ... (8) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei de urmaș, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea unei pensii, este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază de către susținător în 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea beneficiarilor pensiei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279963_a_281292]
-
statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea beneficiarilor pensiei de urmaș. ... (9) ��n situația în care titularul/susținătorul nu a realizat venituri cel puțin 6 luni consecutive, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei o reprezintă media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază de către titular/susținător în lunile de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizată la data deschiderii drepturilor de pensie. ... (10) Alegerea perioadei care se ia în considerare la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279963_a_281292]
-
permanent. Realizarea de publicații de promovare a valorilor naturale și culturale Descrierea activității: proiectarea conținutului fiecărui tip de publicație, redactarea textului, stabilirea tirajului, multiplicarea, distribuția publicațiilor Responsabil: custodele sitului ROSC0221 Sărăturile din Valea Ilenei, Agenția pentru Protecția Mediului Iași Prioritate: medie Indicatori cuantificabili: numărul de publicații pentru promovarea valorilor sitului, numărul de exemplare tipărite și distribuite din fiecare tip de publicație Resurse umane: biolog, expert în comunicare, conștientizare, educare a publicului; Resurse materiale: mijloace tehnice de birou; Resurse de timp: anii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
Dunărea de Jos, Galați. 18. Ioniță I., 2000 - Relieful de cueste din Podișul Moldovei, Editura Corson, Iași. 19. Lupașcu, A., 2004 - Biogeografie cu elemente de ocrotirea și conservarea biodiversității, Editura Terra Nostra, Iași. 20. Minea I., Romanescu Gh., 2007 - Hidrologia mediilor continentale. Aplicații practice, Casa Editorială Demiurg, Iași. 21. Mohan, G., Ardelean, A., 2006 - Parcuri și rezervații naturale din România, Editura Victor B. Victor, București. 22. Nicoară, M., Bomher, E., 2010 - Conservarea biodiversității în județul Iași. Editura Pim, Iași. 23. Nicoară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
anul 2020 comparativ cu anul 2008*7). ... *7) Pragul național de sărăcie este stabilit la 60% din venitul median disponibil în fiecare stat membru. ────────── 18. Țintele strategice pentru anul 2020, adoptate în cadrul ET 2020 sunt următoarele: 1) până în 2020, în medie, cel puțin 15% dintre adulți ar trebui să participe la programele de învățare de-a lungul vieții*8); ... *8) Adică procentul din populația cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani care a participat la programe de educație și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
and Training Monitor 2014, conform OECD (PISA 2009 și 2012) *17) Sursa: Eurostat (date online, code: trng lfs 13) *18) Sursa: Eurostat (date online, code: edat lfse 32) *19) Sursa: Eurostat (date online, code: t2020 10) ────────── 20. Analizând evoluția indicatorilor de mai sus, comparativ cu media europeană și țintele asumate de România pentru 2020, rezultă următoarele constatări: a) rata părăsirii timpurii a școlii în România, 18,1% în 2014, în creștere cu 0,8 puncte procentuale față de anul precedent și la 7 puncte procentuale peste media
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
media europeană și țintele asumate de România pentru 2020, rezultă următoarele constatări: a) rata părăsirii timpurii a școlii în România, 18,1% în 2014, în creștere cu 0,8 puncte procentuale față de anul precedent și la 7 puncte procentuale peste media europeană de 11,1%, este una din cele mai ridicate din Europa, cu o evoluție sinuoasă, fără un progres semnificativ în direcția țintei naționale, de 11,3%, pentru anul 2020; ... b) ponderea absolvenților de învățământ terțiar a înregistrat un progres
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
în direcția țintei naționale, de 26,7% pentru 2020, în creștere de la 16,8% în 2009, la 25% în 2014. Cu toate acestea, se constată un decalaj semnificativ între valorile indicatorului la nivel național și cele la nivelul UE 28: media europeană de 37,9% în 2014, ținta europeană de 40% pentru 2020. ... c) impactul redus al serviciilor de orientare în carieră oferite elevilor de gimnaziu, care ar contribui semnificativ la informarea și conștientizarea abilităților native ale elevilor, atât de către aceștia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
tinerilor români, în vârstă de 15 ani, participanți la testele PISA din anul 2012, indică un procent foarte ridicat al celor cu competențe scăzute de citire - 37,3%, matematică - 40,8% și științe exacte - 37,3%, în condițiile în care media europeană, în același an, a fost de 17,8% la citire, 22,1% la matematică și 16,6% la științe, iar ținta din Cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale ET 2020 propusă la nivel european pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
ISCED 3-4, rata de ocupare în 2014 a fost de 57,2%, față de 69,1% în 2009. Cu o rată a ocupării absolvenților de 66,2% în anul 2014, pe ansamblul nivelurilor de educație ISCED 3-8, România se plasează sub media europeană, de 76,2% și departe de ținta de 82%, propusă la nivel european pentru anul 2020; ... f) în ansamblul populației active, cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, rata de ocupare în România a fost, în 2014
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
și departe de ținta de 82%, propusă la nivel european pentru anul 2020; ... f) în ansamblul populației active, cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, rata de ocupare în România a fost, în 2014, de 65,7% față de media europeană de 69,2%, fără progrese semnificative în perioada analizată, în raport cu ținta de 70%, asumată la nivel național pentru anul 2020; ... g) rata de participare a adulților în programe de formare pe parcursul întregii vieți a fost, în 2014, de 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
și departe de ținta de 12% propusă de România pentru 2020. ... 21. Ponderea relativ bună a tinerilor înscriși în învățământul profesional și tehnic în totalul elevilor înscriși în învățământul secundar superior, ISCED 3 în 2012, 61,9% în România, față de media UE-28 de 50,4%*21), demonstrează importanța formării profesionale inițiale pentru piața muncii din România. *21) Date actualizate pentru anul 2012, conf. Eurostat (date online, code: educ ipart s) ────────── 22. Datele statistice evidențiază ponderea mică a investițiilor realizate de întreprinderile din România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
anului 2013-2014 la 7,9%. ... k) eficiența externă a formării profesionale inițiale poate fi apreciată prin rata de ocupare la nivel național pentru grupa de vârstă 20-64 de ani, cu nivel de educație ISCED 3-4, în 2014, a fost sub media UE, la o distanță de 3,4 puncte procentuale. România se situează sub media europeană de 76,2% și la mare distanță de ținta propusă la nivel european pentru 2020 de 82% în ceea ce privește rata de ocupare de 66,2% pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
apreciată prin rata de ocupare la nivel național pentru grupa de vârstă 20-64 de ani, cu nivel de educație ISCED 3-4, în 2014, a fost sub media UE, la o distanță de 3,4 puncte procentuale. România se situează sub media europeană de 76,2% și la mare distanță de ținta propusă la nivel european pentru 2020 de 82% în ceea ce privește rata de ocupare de 66,2% pentru tinerii din grupa de vârstă 20-34 ani, necuprinși în educație și formare, cu nivel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
educație terțiar față de numai 0,3% în cazul persoanelor cu nivel de educație secundar inferior, primar sau fără studii. ... d) ponderea angajaților din întreprinderi, participanți la cursuri de formare continuă, în anul 2010, în România, este de 18%, mult sub media europeană de 38%. ... e) pe activități ale economiei naționale se constată că, în toate activitățile economice, ponderea angajaților din toate întreprinderile participanți la cursuri de formare continuă, în 2010, se situează sub media europeană. Cea mai redusă participare se înregistrează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
în România, este de 18%, mult sub media europeană de 38%. ... e) pe activități ale economiei naționale se constată că, în toate activitățile economice, ponderea angajaților din toate întreprinderile participanți la cursuri de formare continuă, în 2010, se situează sub media europeană. Cea mai redusă participare se înregistrează în construcții unde ponderea angajaților participanți la cursuri de formare continuă este de doar 7%. ... 38. În urma analizei SWOT a sistemului de educație și formare profesională se evidențiază următoarele aspecte principale: RELEVANȚA SISTEMELOR
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
prezent, orientarea profesională din formarea profesională inițială nu este încă de natură să permită elevilor alegerea prioritară a unui traseu de formare profesională inițială, iar serviciile de orientare și consiliere oferite elevilor de gimnaziu au un impact redus; persoanele din medii defavorizate care ar putea accede la un program de formare profesională continuă nu au un acces corespunzător la consiliere în carieră. ... c) recunoaștere și validare a rezultatelor învățării dobândite în context nonformal și informal: a fost dezvoltată o procedură de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
către toate categoriile de rezultate ale învățării este încă limitată. ... d) accesul la programe de formare profesională pentru tinerii din categoriile "greu accesibile": au fost implementate o serie de măsuri care să sprijine accesul la formare profesională a tinerilor din medii dezavantajate, dar imposibilitatea asigurării facilităților de masă și cazare pentru tinerii cu posibilități reduse sau care provin din mediul rural conduce la o rată extrem de ridicată a abandonului școlar. ... CALITATEA FORMĂRII PROFESIONALE a) asigurarea calității educației și formării profesionale la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
Facilitarea accesului la programele de formare profesională din sistemul de învățământ pentru tineri cu accent pe cei din grupuri vulnerabile, acțiunile 10.2. "Acordarea de sprijin financiar pentru nevoile de cazare și masă ale tinerilor, din mediul rural și din medii defavorizate, populația romă, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități sau deficiențe, înrolați în formarea profesională prin învățământul profesional în campusurile școlare/unitățile de învățământ profesional și tehnic"; 10.4 "Dezvoltarea de ateliere protejate și alte forme alternative de pregătire în vederea accesului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
învățământ preuniversitar din România, 2015 Eficiența externă a formării profesionale inițiale Rata de ocupare arată situații foarte diferite pe grupe de vârstă. Astfel, dacă la grupa 20-24 de ani rata de ocupare s-a situat pe toată perioada 2002-2014, sub media UE 28 - în anul 2014 a fost de 36,4%, cu 12 puncte procentuale sub media UE 28 de 48,4%, la grupa de vârstă 25 -29 de ani și grupa de vârstă 30-34 de ani, ratele de ocupare din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
foarte diferite pe grupe de vârstă. Astfel, dacă la grupa 20-24 de ani rata de ocupare s-a situat pe toată perioada 2002-2014, sub media UE 28 - în anul 2014 a fost de 36,4%, cu 12 puncte procentuale sub media UE 28 de 48,4%, la grupa de vârstă 25 -29 de ani și grupa de vârstă 30-34 de ani, ratele de ocupare din ultimii ani au fost foarte aproape de media UE 28 -de exemplu, 71,1% la grupa de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
fost de 36,4%, cu 12 puncte procentuale sub media UE 28 de 48,4%, la grupa de vârstă 25 -29 de ani și grupa de vârstă 30-34 de ani, ratele de ocupare din ultimii ani au fost foarte aproape de media UE 28 -de exemplu, 71,1% la grupa de vârstă 25-29 în 2014 față de 71,2% media UE 28-, fie chiar superioare mediei UE 28, de exemplu 79,2% la grupa de vârstă 30-34 de ani, în 2014 față de 77
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
de vârstă 25 -29 de ani și grupa de vârstă 30-34 de ani, ratele de ocupare din ultimii ani au fost foarte aproape de media UE 28 -de exemplu, 71,1% la grupa de vârstă 25-29 în 2014 față de 71,2% media UE 28-, fie chiar superioare mediei UE 28, de exemplu 79,2% la grupa de vârstă 30-34 de ani, în 2014 față de 77,2% media UE 28. Analiza comparativă România-UE 28 arată că ratele de ocupare după nivelul de educație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
și grupa de vârstă 30-34 de ani, ratele de ocupare din ultimii ani au fost foarte aproape de media UE 28 -de exemplu, 71,1% la grupa de vârstă 25-29 în 2014 față de 71,2% media UE 28-, fie chiar superioare mediei UE 28, de exemplu 79,2% la grupa de vârstă 30-34 de ani, în 2014 față de 77,2% media UE 28. Analiza comparativă România-UE 28 arată că ratele de ocupare după nivelul de educație, la grupa de vârstă 20-64 de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]