7,662 matches
-
de vervă și culoare anecdotică. Altă categorie de proze, risipite în revistele exilului, au o pronunțată tentă memorialistică, de pildă Fapte și cuvinte din preajma lui Nae Ionescu (proiect al unui volum care nu a ajuns să fie realizat), dar și Însemnări pentru îndreptarea păcătoșilor. Interesul pentru Nae Ionescu e vizibil și în faptul că R. retipărește în 1951 câteva din textele publicistice ale acestuia, prefațându-le cu o tabletă semnată împreună cu Mircea Eliade, în care subliniază valoarea logicianului român în familiarizarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
în lemn pentru ilustrarea cărții, cu gravuri originale de George Rusu, Freising, 1949; Omenia și „Frumusețea cea dintâi”, pref. Mircea Eliade, Freising, 1962; Omorârea lui Robete, pref. Nicolae Florescu, București, 2001. Repere bibliografice: Eliade, Împotriva, 202-205, 245-250; Vasile Posteuca, Din însemnările de la Buchenwald, „Cuvântul în exil”, 1967, 58-59; Octavian Bârlea, Întristată adunare, „Cuvântul în exil”, 1967, 58-59; Ierunca, Subiect, 252-254; Nicolae Florescu, Menirea pribegilor, București, 2003, 138-146. N.Fl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
196-200; Petroveanu, Traiectorii, 302-304; Cândroveanu, Alfabet, 109-116; Barbu, O ist., 358-362; Piru, Poezia, II, 277-281; Ungheanu, Arhipelag, 237-240; Felea, Aspecte, I, 168-172, II, 201-203; Iorgulescu, Scriitori, 88-90; Raicu, Practica scrisului, 344-351; Grigurcu, Poeți, 265-269; Alboiu, Un poet, 141-142; Negoițescu, Alte însemnări, 146-150; Cristea, Faptul, 132-135; Sângeorzan, Conversații, 79-82; Felea, Prezența, 109-112; Grigurcu, Între critici, 271-275; Tuchilă, Cetățile, 223-239; Simion, Scriitori, III, 353-365; Grigurcu, Existența, 293-302; Cistelecan, Poezie, 87-90; Eugen Simion, Un studiu al melancoliei, RL, 1991, 7; Ioan Holban, Pentru femei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
Stroescu, Dicționarul folcloriștilor, București, 1979, 153-154; Antonie Plămădeală, Românii din Transilvania sub teroarea regimului dualist austro-ungar (1867-1918). După documente, acte și corespondențe rămase de la Elie Miron Cristea, Sibiu, 1986; Antonie Plămădeală, Contribuții istorice privind perioada 1918-1939. Elie Miron Cristea. Documente, însemnări și corespondențe, Sibiu, 1987; Păcurariu, Ist. Bis., III, 427-429, passim; Păcurariu, Dicț. teolog., 133-134. M.Dc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
unde a copilărit, se răsfrânge în prozele ei de mai tîrziu. A învățat la Școala Centrală de Fete din București, făcându-și apoi studiile superioare la Universitatea din Geneva. Împinsă de veleități scriitoricești, participă la ședințele cenaclului Sburătorul, unde, potrivit însemnărilor amfitrionului, face o figură mediocră. S-a avântat și în politică, aderând la Partidul Național Agrar, ulterior la Partidul Național Creștin. De numele ei se leagă înființarea unor cooperative pentru femei la sate. A elaborat, se pare, și un roman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
desființat odată cu invazia sovietică. În 1934 editează la Plaiul Cosminului, în colaborare cu Neculai Pavel, revistă gândiristă „Plai”. M. a debutat cu versuri, probabil în 1928, la „Revista tinerimii” (Dorohoi). Va colabora la „Voința școalei”, „Orion”, „Junimea literară”, „Convorbiri literare”, „Însemnări”, „Înnoiri”, „Glasul Bucovinei” ș.a. Versurile, adunate în volumele Învolburări (1933), Luminișuri (1936) și Diamante albe și negre (1938), se încadrează în mișcarea iconaristă bucovineană prin fragmentarea de tip modern a imagisticii și printr-o peisagistică citadină inspirând melancolie. În colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288283_a_289612]
-
Iorga își cunoștea bine inventarul). Își nota cu grijă pagina la care rămăsese și se ridica să-și salute oaspetele. Era atît de gelos cu timpul său încît cu cei apropiați își permitea să continue să citească (sau să facă însemnări) în timpul conversației. După plecarea musafirului își relua lucrul. Tehnicile utilizate de el la citit erau fenomenale. Ca să sesizeze laitmotivul, citea adesea o carte din patru în patru pagini, uneori necatadicsind nici măcar să taie foile. Își făcea mereu însemnări, indiferent dacă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să facă însemnări) în timpul conversației. După plecarea musafirului își relua lucrul. Tehnicile utilizate de el la citit erau fenomenale. Ca să sesizeze laitmotivul, citea adesea o carte din patru în patru pagini, uneori necatadicsind nici măcar să taie foile. Își făcea mereu însemnări, indiferent dacă era în tren sau într-un restaurant; îi dicta secretarului său sau nota cîteva cuvinte pe fețe de masă sau pe meniuri 108. Nu o dată s-a întîmplat ca Iorga să coboare din tren cu proiectul unei cărți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
invitaseră 214. În cele din urmă, în ianuarie 1930, Iorga și dna Catinca s-au îmbarcat pe un vapor cu destinația New York. Au ajuns acolo la cîteva luni după crahul din Wall Street, pe care Iorga aproape că-l ignora. Însemnările sale se referă rareori la scena economică tot mai întunecată. Dacă Iorga venise în vizită la comunitățile americanilor de origine română, vizita lui s-a dovedit a fi mai mult decît atît. A vizitat Statele Unite de la coasta de est la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
recomandare, considerînd că acțiunea radicală respectivă trebuie luată sub un oarecare "pretext legal", după care legionarii puteau fi internați "în lagărele de concentrare de la Dobrovăț, Miercurea-Ciuc sau altele". "La Dobrovăț și la MiercureaCiuc cu ei!"62 exclama Iorga entuziast. Cu toate că însemnările din jurnalul lui Călinescu par să fie autentice, autorul cărții de față nu poate fi sigur că ele sînt complete. În vara anului 1985, autorul acestei cărți a avut o discuție îndelungată cu inginerul Traian Boeru, liderul Echipei Morții legionare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ar putea scăpa de evrei". "Ce vremuri triste și grele trăim", scria doamna Liliana (Iorga era mai puțin preocupat de siguranța sa decît era familia sa). Iorga avea uneori idei de ultim moment. După cum își amintește doamna Liliana într-o însemnare din jurnalul ei, datată din 17 aprilie 1938: "Tata e furios, durerile de artrită îl chinuie și a trimis o telegramă prin care anunța că renunță la procesul împotriva lui Codreanu, deoarece "Codreanu este iresponsabil, pur și simplu nu știa
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Miercurea-Ciuc, Rîmnicu Sărat, Vaslui, Dragomirna și Dobrovăț. Persecutarea violentă a Gărzii de Fier a continuat în timpul verii și al toamnei; începînd din acel moment, emblema Legiunii, zăbrelele încrucișate ale unei închisori, reflecta o realitate. Doamna Liliana își amintește în aceeași însemnare din jurnalul ei (17 aprilie 1938) că Armand Călinescu îl informase pe Iorga despre descoperirea unor circulare legionare care chemau la revoltă etc. Așa cum își amintește ea, "toate acestea întreceau cu mult tot ce îi scrisese Codreanu tatei în scrisoarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rege". Au fost date publicității și alte documente legionare confiscate în timpul raidului organizat de Călinescu, care dovedea că Legiunea acceptase bani de la evrei, urmate de o listă a crimelor, a instrumentelor de tortură și a armelor legionarilor 64. Într-o însemnare din 19 aprilie din jurnalul doamnei Liliana citim următoarele: Am făcut o plimbare cu tata. Știe despre arestarea lui Codreanu". Ea continuă menționînd că acesta fusese dus la Predeal. A doua zi (20 aprilie 1938), doamna Liliana și-a amintit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
reflexe prompte și decisive". Va înțelege oare societatea românească acest lucru?" întreba apoi Iorga 81. Indiferent de ceea ce scria Iorga, totul indică faptul că adevăratele lui sentimente erau într-un fel foarte diferite. Așa cum menționează doamna Liliana în Jurnalul ei (însemnarea poartă datarea simplă de decembrie 1938), "Tata este dezgustat de uciderea lui Codreanu și a celorlalți legionari". Iorga i-a spus următoarele lui Călinescu: "Nu sînt tulburat din cauză că au fost împușcați, ci din cauză că statul a devenit un criminal!" Le-a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un calambur la adresa sistemului partidului unic al Frontului Renașterii Naționale). După care Călinescu a ordonat interzicerea apariției "Neamului românesc", ca și cum ar fi fost vorba despre "un pamflet bolșevic", cum spunea furios Iorga. Ceea ce nu l-a oprit pe Călinescu. O însemnare din Jurnalul doamnei Liliana (din 19 februarie 1939) relatează cum Siguranța i-a prezentat lui Iorga un dosar care conținea rapoarte privind pretinsele acte de lèsemajesté" comise de el în timpul cursurilor sale. Iorga a cerut prompt instituirea unei anchete 83
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fiicei ducelui. La mijlocul lunii martie, armata maghiară, zdrobind rezistența naționaliștilor ucraineni, a ocupat Rutenia. Incendiul se apropia!"87, scria Iorga. România a decretat mobilizarea, care s-a dovedit a fi un dezastru, demonstrînd cît de corecte erau previziunile generalului Antonescu. Însemnarea din 17 martie 1939 din Jurnalul doamnei Liliana descrie cel de al șaselea Consiliu de Coroană la care a participat și Iorga. Acesta a prezentat motivele decretării mobilizării, dar în cadrul acestui Consiliu de Coroană au luat cuvîntul și generalii. Ei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
278, 286, 287, 303, el aștepta mereu ca țara să apeleze la el 192 Memorii, vol. V, p. 23 193 Istoria comerțului românesc, București, 1925 și Istoria industriei la români, București, 1927 194 "Le Matin", Paris, 5 martie 1926 195 Însemnările notițe ale lui A. Călinescu, însemnare datînd din ianuarie 1926; vezi și Alexandru Gh. Savu, Dictatura regală, București, 1970, p. 33 196 Arhivele Statului, București: Arhiva Istorică Centrală, Fondul Casa Regală (Regina Maria), V, 5072; vezi și "Magazin istoric", 11
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mereu ca țara să apeleze la el 192 Memorii, vol. V, p. 23 193 Istoria comerțului românesc, București, 1925 și Istoria industriei la români, București, 1927 194 "Le Matin", Paris, 5 martie 1926 195 Însemnările notițe ale lui A. Călinescu, însemnare datînd din ianuarie 1926; vezi și Alexandru Gh. Savu, Dictatura regală, București, 1970, p. 33 196 Arhivele Statului, București: Arhiva Istorică Centrală, Fondul Casa Regală (Regina Maria), V, 5072; vezi și "Magazin istoric", 11, nr. I (10), ianuarie 1968, p.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
op. cit., pp. 206-214 și 344-345 60 Memorii, vol. VII, p. 459 61 "Neamul românesc", 13 octombrie 1933 și 29 martie 1938 62 Autorul nu a văzut lucrările Consiliului de Miniștri în original. Citatele sînt preluate din Memoriile lui Armand Călinescu, însemnarea datată din 14 februarie 1938, și din Gheorghe Savu, "Însemnări politice", anul IX, nr. 6 (123), iunie 1977, p. 59 63 Horia Sima, Cazul Iorga-Madgearu, Madrid, 1961, pp. 17-20 și 75 64 "Neamul românesc", 21, 22, 27, 29 și 30
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
459 61 "Neamul românesc", 13 octombrie 1933 și 29 martie 1938 62 Autorul nu a văzut lucrările Consiliului de Miniștri în original. Citatele sînt preluate din Memoriile lui Armand Călinescu, însemnarea datată din 14 februarie 1938, și din Gheorghe Savu, "Însemnări politice", anul IX, nr. 6 (123), iunie 1977, p. 59 63 Horia Sima, Cazul Iorga-Madgearu, Madrid, 1961, pp. 17-20 și 75 64 "Neamul românesc", 21, 22, 27, 29 și 30 aprilie și 1 mai 1938 65 "Neamul românesc", 4,5
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
vizitarea de către credincioși a "Altarului Răului". În plus, fosta reședință a acesteia a devenit o speluncă pentru polițiștii, pentru căpeteniile și pentru Echipele Morții ale legionarilor 44 Sima, Cazul Iorga-Madgearu, pp. 59-64 45 Citatul provine din jurnalul doamnei Liliana Pippidi-Iorga (însemnarea datată din 25 iulie 1943, cu mai mult de doi ani și jumătate mai tîrziu), deoarece abia atunci a primit informația de la colonelul N. Dragomir personal 46 Cazul Iorga-Madgearu, pp. 73-75 47 Amiralul Măcelaru, în vîrstă de peste 80 de ani
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
formale, neplăceri inevitabile În trăncăneala democratică. Constatând că Vestul a Început să-și ia propria retorică prea În serios, pledând pentru libertate și autonomie În Estul european, conducerea sovietică a răspuns sincer indignată. Tonul reacției este perfect surprins Într-o Însemnare făcută de Molotov În februarie 1945 pe tema intervenției Vestului În viitorul Poloniei: „Cum sunt alcătuite guvernele Belgiei, Franței sau Greciei - nu știm. Nu ne-a cerut nimeni părerea, deși n-am afirmat că ne place vreunul. Nu am intervenit
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
partid din Dresda 564; Partidul Socialismului Democratic 563; Partidul Socialist Unit 563; perestroika 563; programul sovietic de reeducare și denazificare 67-68; recunoașterea Holocaustului 748-749; refugiați 233-235; revoluția (din 1989) 561-564; sponsorizarea vest-germană 561-562; subvenții pentru fosta Î 588; ștearsă din Însemnările oficiale 588; tineri radicali 387-388; țintă 144; vizita lui Gorbaciov 562; vot măsluit 561 Germania de Vest; acceptarea În cadrul Națiunilor Unite 459; acorduri diplomatice cu Estul 458-459; aderarea la CEE 281-282; aderarea la NATO 229; afacerea Spiegel 384; afaceri interne
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Dan, Alina Dan, Neagu Rădulescu și Leontin Brudașcu. Sectorul publicistic este bine ilustrat de nume precum Martha Bibescu, Alexandru Kirițescu, Virgil Gheorghiu, Camil Baltazar, Dan Petrașincu, Constant Tonegaru. Numărul 20/1945 publică o încercare dramatică a lui Tudor Mușatescu, Madona. Însemnări de călătorie oferă Ioana Postelnicu și Eugen Relgis. Dense sunt medalioanele Stefan Zweig de Eugen Relgis, Ion Minulescu și Alexandru Macedonski de D.N. Teodorescu și Anton Cehov de Radu Boureanu. Numeroși sunt și traducătorii. Astfel, Radu Donici se ocupă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289209_a_290538]
-
ne-a lăst cele mai cutremurătoare temeiuri creștine prin moartea sa martirică. Mărturisirile sale sunt pline de tremur și dureri, așteptând și acceptând senin împlinirea voii lui Dumnezeu, și simțea că drumul vieții sale s-a scurtat, mărturisește el în însemnările de la Jilava, unde a dat uriașul examen: moartea prin ștrangulare. La fel, oastea legionară a înscris în istorie cele mai cutremurătoate pagini de rezistență. Avem multe gropi neștiute. Avem morminte lângă morminte, mii. Avem atâta tineret, mii și sute de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]