8,709 matches
-
populația de nisetri în mare. După destrămarea URSS, divizarea Mării Caspice și azi este o problemă care cauzează divergențe între șefii statelor de pe țărm, legate de sursele de țiței și gaz natural și de resursele biologice. Negocierile între statele de pe țărm au ținut o lungă perioadă de timp. Azerbaijan, Turkmenistan și Kazahstan insistau asupra divizării Caspicii după linia de mijloc, dar Iran - pe împărțirea Caspicii în cinci teritorii egale pentru fiecare stat. În 2003 Rusia, Azerbaijan și Kazahstan au semnat un
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
zonele unde fluxul și refluxul sunt importante, cum este de exemplu golful Fundy din Canada, pe coasta atlantică, lățimea sa poate atinge până la 15 km, iar denivelarea între flux și reflux până la 20 m. Se mai folosesc și denumirile de țărm sau coastă. Din punctul de vedere al geografiei politice, indiferent de relieful său, „litoralul” este linia de contact între teritoriul terestru al unui stat (unde se exercită autoritatea unităților administrative terestre, și care poate fi privatizat) și apele sale teritoriale
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
ale statului, aidoma lacurilor și râurilor. Agentul principal al modelării reliefului litoral este apa mării, prin formele sale specifice de mișcare. Valurile reprezintă principala formă de mișcare a apelor marine (în condiții normale este de câțiva metri). În zona de țărm, valurile se manifestă prin trei procese: În afara valurilor provocate de vânt, numite și valuri de oscilație, mai au importanță și valurile de translație, solitare, provocate de cutremure, alunecări și erupții submarine sau de prăbușirea unor blocuri masive de gheață. Acestea
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
submarine sau de prăbușirea unor blocuri masive de gheață. Acestea se propagă pe distanțe mari, cu viteze de mai multe sute de km/h, au înălțimi de 25-30 m, lungimi de câteva sute de metri și provoacă dezastre la atingerea țărmului. Acțiunea valurilor depinde de adâncimea apei și de forma țărmului; ea este deosebit de intensă la țărmurile înalte cu ape adânci și redusă la cele joase, cu plaje. Curenții litorali sunt deplasări ale maselor de apă marină (oceanică) determinate de vânturile
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
se propagă pe distanțe mari, cu viteze de mai multe sute de km/h, au înălțimi de 25-30 m, lungimi de câteva sute de metri și provoacă dezastre la atingerea țărmului. Acțiunea valurilor depinde de adâncimea apei și de forma țărmului; ea este deosebit de intensă la țărmurile înalte cu ape adânci și redusă la cele joase, cu plaje. Curenții litorali sunt deplasări ale maselor de apă marină (oceanică) determinate de vânturile regulate, de diferențele de nivel, temperatură, salinitate, maree. Traseul lor
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
viteze de mai multe sute de km/h, au înălțimi de 25-30 m, lungimi de câteva sute de metri și provoacă dezastre la atingerea țărmului. Acțiunea valurilor depinde de adâncimea apei și de forma țărmului; ea este deosebit de intensă la țărmurile înalte cu ape adânci și redusă la cele joase, cu plaje. Curenții litorali sunt deplasări ale maselor de apă marină (oceanică) determinate de vânturile regulate, de diferențele de nivel, temperatură, salinitate, maree. Traseul lor este influențat de: Importanta curenților litorali
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
sunt deplasări ale maselor de apă marină (oceanică) determinate de vânturile regulate, de diferențele de nivel, temperatură, salinitate, maree. Traseul lor este influențat de: Importanta curenților litorali pentru morfologie este redusă numai la fâșiile unde traseele se apropie de linia țărmului. Aici acționează cu precădere curenți cu caracter local. După efectul și forma lor, aceștia sunt de mai multe feluri, dar toți sunt provocați de valuri și de maree. Curenții de valuri pot fi: Primii deplasează nisipul și chiar materialele grosiere
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
m; în golful Mezen 12 m) La flux se produc acumulări sub formă de bancuri submerse. La reflux nivelul apei coboară, eroziunea devine predominantă, antrenând spre larg aluviunile aduse de râuri, dar și pe cele aflate pe platforma litorală. La țărmurile unde mareele sunt foarte puternice, gurile de vărsare ale fluviilor sunt mult lărgite prin eroziune. Aceasta se realizează atât la flux cât și la reflux. Forma rezultată de „pâlnie” a gurii de vărsare poartă numele de estuar (Tamisa, Sena, Elba
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
realizează atât la flux cât și la reflux. Forma rezultată de „pâlnie” a gurii de vărsare poartă numele de estuar (Tamisa, Sena, Elba, Sf. Laurențiu). Procesele cu rol secundar însoțesc acțiunea apei marine. Procesele mecanice au o largă desfășurare pe țărmurile înalte și se manifestă prin alunecări, prăbușiri, sufoziune. Ele sunt intensificate de acțiunea valurilor și curenților. Procesele fizico-chimice sunt legate fie de acțiunea ceții și a picăturilor de apă rezultate din spargerea valurilor, fie de aceea a apei de mare
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
se reduce, procesul de formare a firidei încetează iar faleza nu se mai retrage. După stadiul de evoluție se pot deosebi: Se mai disting Plaja reprezintă fâșia inundabilă din cadrul domeniului litoral, caracterizată prin acumulări de nisip, pietriș și cochilii. La țărmurile cu faleză, aceasta este redusă sau lipsește, pe când la țărmurile joase ea este dezvoltată. În cadrul plajei se pot distinge trei sectoare: Microformele specifice plajei se remarcă prin mobilitate: Dezvoltarea lor este legată de adâncimea redusă a apei, de o bogată
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
nu se mai retrage. După stadiul de evoluție se pot deosebi: Se mai disting Plaja reprezintă fâșia inundabilă din cadrul domeniului litoral, caracterizată prin acumulări de nisip, pietriș și cochilii. La țărmurile cu faleză, aceasta este redusă sau lipsește, pe când la țărmurile joase ea este dezvoltată. În cadrul plajei se pot distinge trei sectoare: Microformele specifice plajei se remarcă prin mobilitate: Dezvoltarea lor este legată de adâncimea redusă a apei, de o bogată alimentare cu materiale fluviatile, sau de extinderea unor depozite submarine
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
îngustă (ex. laguna Razelm-Sinoie comunică cu marea prin strâmtorile Gura Portiței și Periboina). Limanele sunt lacuri dezvoltate pe cursul inferior al unor râuri, în spatele cordoanelor de nisip realizate de către curenții litorali - limane fluviomarine. În unele cazuri, cordoanele fac legătura între țărm și o insulă din apropiere; acestea se numesc tombolo. Dunele litorale sunt acumulări de nisip marin, în special pe plaja superioară, datorate acțiunii vânturilor asupra materialelor aduse de mare. Apar asimetrice, perpendiculare pe direcția vântului, dispuse în șiruri longitudinale aproape
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
terasă marină. Așa de ex., în timpul cuaternarului, nivelul Oceanului Planetar a suferit oscilații importante, ce au dus la crearea unui sistem de terase marine. După geneză și structură, ele pot fi împărțite în: Mai cunoscute in literatură sunt cele de pe țărmul Mediteranei și Atlanticului. În regiunile calde, între paralelele de 30ș, în mările calde (peste 20ș), cu mare transparență, cu salinitate în general ridicată și adâncime redusă (40-60m), o serie de organisme și în primul rând coralii, creează un ansamblu de
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
lagună cu adâncime redusă. Cei mai tipici atoli se găsesc în Oceanul Indian și Oceanul Pacific. Recifele barieră sunt tot construcții coraligene, care închid în interiorul lor una sau mai multe insule necoraligene. Cel mai cunoscut recif barieră este în estul Queslandului (Australia). Țărmul submers se caracterizează printr-un atac puternic al apei marine asupra falezei, datorită transgresiunii provocate de eustatismul pozitiv. Faleza se retrage destul de repede, platforma de abraziune căpătând extinderi tot mai mari. În înaintarea sa, apa mării pătrunde foarte adânc pe
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
caracterizează printr-un atac puternic al apei marine asupra falezei, datorită transgresiunii provocate de eustatismul pozitiv. Faleza se retrage destul de repede, platforma de abraziune căpătând extinderi tot mai mari. În înaintarea sa, apa mării pătrunde foarte adânc pe văi, iar țărmul capătă contururi dintre cele mai festonate. Înaintarea mării pe continent nu se face la infinit, ea se oprește o dată cu încetarea cauzei ce a produs-o, sau atunci când linia de țărm a atins un lanț muntos. În ambele situații, abraziunea și
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
înaintarea sa, apa mării pătrunde foarte adânc pe văi, iar țărmul capătă contururi dintre cele mai festonate. Înaintarea mării pe continent nu se face la infinit, ea se oprește o dată cu încetarea cauzei ce a produs-o, sau atunci când linia de țărm a atins un lanț muntos. În ambele situații, abraziunea și acumularea încep acțiunea de îndreptare a țărmului. Țărmul emers ia naștere la regresiuni (eustatism negativ) și se caracterizează printr-un contur regulat și plaje extinse. Motivul este acela că, de sub
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
Înaintarea mării pe continent nu se face la infinit, ea se oprește o dată cu încetarea cauzei ce a produs-o, sau atunci când linia de țărm a atins un lanț muntos. În ambele situații, abraziunea și acumularea încep acțiunea de îndreptare a țărmului. Țărmul emers ia naștere la regresiuni (eustatism negativ) și se caracterizează printr-un contur regulat și plaje extinse. Motivul este acela că, de sub apa mării iese la zi o parte din platforma de abraziune, care este foarte netedă. Când regresiunea
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
mării pe continent nu se face la infinit, ea se oprește o dată cu încetarea cauzei ce a produs-o, sau atunci când linia de țărm a atins un lanț muntos. În ambele situații, abraziunea și acumularea încep acțiunea de îndreptare a țărmului. Țărmul emers ia naștere la regresiuni (eustatism negativ) și se caracterizează printr-un contur regulat și plaje extinse. Motivul este acela că, de sub apa mării iese la zi o parte din platforma de abraziune, care este foarte netedă. Când regresiunea încetează
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
naștere la regresiuni (eustatism negativ) și se caracterizează printr-un contur regulat și plaje extinse. Motivul este acela că, de sub apa mării iese la zi o parte din platforma de abraziune, care este foarte netedă. Când regresiunea încetează, linia de țărm va se stabilizează, valurile marine creează prin acumulări un cordon litoral în spatele căruia se instalează lagune și mlaștini. Țărmul neutru este cel la care nivelul mării a staționat mult timp și a ajuns la o îndreptare a conturului. Toate ieșindurile
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
de sub apa mării iese la zi o parte din platforma de abraziune, care este foarte netedă. Când regresiunea încetează, linia de țărm va se stabilizează, valurile marine creează prin acumulări un cordon litoral în spatele căruia se instalează lagune și mlaștini. Țărmul neutru este cel la care nivelul mării a staționat mult timp și a ajuns la o îndreptare a conturului. Toate ieșindurile au fost erodate mult și unite între ele prin cordoane, în spatele cărora se găsesc lagune. Țărmurile joase rezultă în
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
lagune și mlaștini. Țărmul neutru este cel la care nivelul mării a staționat mult timp și a ajuns la o îndreptare a conturului. Toate ieșindurile au fost erodate mult și unite între ele prin cordoane, în spatele cărora se găsesc lagune. Țărmurile joase rezultă în două situații: În amândouă situațiile, în dreptul liniei de țărm uscatul este jos, iar configurația țărmului este puțin sinuoasă. Prelungirea lor submersă se face prin platforme continentale dezvoltate. Falezele lipsesc sau sunt slab conturate. Acțiunea principală a valurilor
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
staționat mult timp și a ajuns la o îndreptare a conturului. Toate ieșindurile au fost erodate mult și unite între ele prin cordoane, în spatele cărora se găsesc lagune. Țărmurile joase rezultă în două situații: În amândouă situațiile, în dreptul liniei de țărm uscatul este jos, iar configurația țărmului este puțin sinuoasă. Prelungirea lor submersă se face prin platforme continentale dezvoltate. Falezele lipsesc sau sunt slab conturate. Acțiunea principală a valurilor, curenților și mareelor se va axa pe dislocarea, transportul și acumularea nisipurilor
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
la o îndreptare a conturului. Toate ieșindurile au fost erodate mult și unite între ele prin cordoane, în spatele cărora se găsesc lagune. Țărmurile joase rezultă în două situații: În amândouă situațiile, în dreptul liniei de țărm uscatul este jos, iar configurația țărmului este puțin sinuoasă. Prelungirea lor submersă se face prin platforme continentale dezvoltate. Falezele lipsesc sau sunt slab conturate. Acțiunea principală a valurilor, curenților și mareelor se va axa pe dislocarea, transportul și acumularea nisipurilor, algelor, cochiliilor. Ca urmare, aici vor
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
Falezele lipsesc sau sunt slab conturate. Acțiunea principală a valurilor, curenților și mareelor se va axa pe dislocarea, transportul și acumularea nisipurilor, algelor, cochiliilor. Ca urmare, aici vor domina formele de relief create prin acumulare. Se deosebesc câteva tipuri de țărmuri joase: In sudul Balticei (Germania și Polonia) el prezintă un grad avansat de evoluție; promontoriile sunt secționate, evidențiind faleze și suprafețe de abraziune, golfurile sunt aproape închise, urmele glaciare încep sa fie șterse, astfel încât se tinde spre o regularizare a
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
In sudul Balticei (Germania și Polonia) el prezintă un grad avansat de evoluție; promontoriile sunt secționate, evidențiind faleze și suprafețe de abraziune, golfurile sunt aproape închise, urmele glaciare încep sa fie șterse, astfel încât se tinde spre o regularizare a lor. Țărmurile câmpiilor din jurul bazinului polar arctic (climat periglaciar) se remarcă printr-o evoluție aparte, impusă de regimul de revărsări puternice din perioada dezghețurilor. Țărmurile înalte se axează pe zonele deluroase sau muntoase al căror profil abrupt se continuă subacvatic fie prin
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]